Indemnizaţie socială .Cartea de rezidență permanentă .Dovada domiciliului în Romania.

Titlu. Indemnizaţie socială .Cartea de rezidență permanentă .Dovada domiciliului în Romania.

Tip speta Hotărâre civilă

Nr.355

 Data 23 februarie 2021

Domeniu asociat Pensii

Continut speta  . Pentru a beneficia de  indemnizaţia socială, pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului militar de pensii, trebuie să facă dovada domiciliul în România, certificatul de înregistrate emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări, nefăcând dovada domiciliului pe teritoriul României.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, la data de 18.03.2020, sub nr./90/2020, contestatorul BC, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Vâlcea a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. R/31.01.2020, emisă de către Casa Județeană de Pensii Vâlcea și, în consecință, repunerea în situaţia anterioara emiterii deciziei și exonerarea de la plata sumei de 9792 lei, despre care se pretinde că ar fi fost încasată necuvenit.

În motivare, se arată că decizia contestată este esenţial nelegală și în mod vădit netemeinică, întrucât a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin 1 pct. 4 și 5 din OUG 102/14 iulie 2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European și a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene.

Astfel, potrivit O.U.G 102/14 iulie 2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiul Economic European și a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, art. 2 alin 1 pct. 4 și 5 sunt definiţi următorii termeni:

1. dreptul de rezidență- este dreptul cetăţeanului Uniunii Europene de a rămâne și de a locui pe teritoriul României, în condiţiile legii;

2. rezident este cetăţeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care îşi exercita dreptul la libera circulaţie și rezidență pe teritoriul României, în condiţiile legii ;

În cazul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, aşa cum este și cazul acestuia, arată că a beneficiat de dispoziţiile art. 18 lit. a și b din Hotărârea nr. 1.864 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 102/2005 Inspectoratul General pentru Imigrări, prin formalităţile sale teritoriale și la cerere i-a fost eliberat un certificat de rezidență și astfel are drept de rezidență în Romania.

În acest document este înscrisă adresa din Romania unde deţine în proprietate, dobândit prin succesiune de la defuncţii săi părinţi, cetăţeni romani, un apartament, respectiv în Rm. Vâlcea, str. … jud Vâlcea.

Aşa fiind, susține contestatorul că locuiește pe teritoriul României la adresa mai sus menţionată, în condiţiile legii, în sensul că rezidența pe teritoriul României este atestată de certificatul de înregistrare nr. ..; eliberat de IGI Vâlcea la data de 28 iulie 2017/identitatea putând fi dovedită prin cartea de identitate emisă de statul membru al Uniunii Europene, respectiv Germania sau prin paşaport.

Aşa cum bine este cunoscut, în conţinutul actelor precizate, respectiv OUG 102/2006 și Hotărârea 1.864/2006, legiuitorul nu face trimitere la vreun document ce se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări care să ateste domiciliul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European și Confederaţiei Elveţiene, toate documentele eliberate atestând rezidența, respectiv, cartea de rezidență pe lângă rezidență face și dovada identităţii posesorului. Or, în cazul contestatorului, rezidența pe teritoriul României este atestată de certificatul de înregistrare nr. .., eliberat de IGI Vâlcea la data de 28 iulie 2017, identitatea putând fi dovedita prin cartea de identitate sau paşaport .Aceste documente au sta la baza emiterii Deciziei nr. … din 11 decembrie 2017 și darea în plată a pensiei comunitare și indemnizaţia socială. Prin urmare, la momentul la care i-au fost aprobate și acordate s-a prezumat că a îndeplinit toate condiţiile prevăzute de lege. Prin decizia contestată, intimata găseşte că nu a îndeplinit condiţiile prev. de art. 2 alin. 1 din OUG nr. 6/2009 în sensul că nu a făcut dovada că are domiciliul în Romania și astfel îl obligă să restituie sumele încasate, invocându-și în acest fel propria lor culpa în măsura în care legea ar fi aplicabilă în cauză.

Intimata face o interpretare eronată a textului de lege, considerând că certificatul de rezidență nu atestă rezidența sa în Romania.

Dispoziţiile art. 19 alin 1 din Hotărârea nr. 1.864/2006, prevede în mod expres faptul ca documentul menţionat în art. 18 lit. a, respectiv certificatul de înregistrare, atestă rezidența pe teritoriul României, iar documentul prevăzut la art. 18 lit. d), respectiv cartea de rezidență permanentă face dovada identităţii posesorului și atestă rezidenţa pe teritoriul României. În ambele documente este înscrisă adresa din Romania ( pct. H din anexa 2, respectiv pct. 1 din anexa 5).Diferenţa dintre cele două documente este aceea că cartea de rezidenţă, pe lângă faptul că atestă rezidența, face și dovada identităţii posesorului, însă în cazul contestatorului, identitatea o dovedește prin cartea de identitate emisă de statul membru al Uniunii Europene, respectiv Germania sau paşaportul.

Consideră că decizia este rezultatul unei veritabile erori și/sau interpretări greşite ale legislaţiei la care a făcut referire, fapt pentru care solicită admiterea contestaţiei și, pe cale de consecinţă, desfiinţarea în tot a acesteia, precum și anexelor deciziei și exonerarea de la restituirea sumelor încasate , întrucât au fost încasate cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Urmează a se reține ca și calcului indemnizaţiei este total eronat, întrucât nu a fost alocată întreaga suma menţionată în tabelul anexa, ci doar parţial.

Solicită obligarea intimatei la plata de daune morale.

În drept, se invocă dispoziţiile art. 18, 19 și urm., din OUG 102/2005 și H 1864/2006.

În probaţiune, se solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și emiterea unei adrese către intimata Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea prin care să înainteze la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate, toate actele ce au stat la baza întocmirii dosarului de acordare indemnizaţie sociala ce face obiectul litigiului.

Prin întâmpinarea formulată de intimata Casa Județeană de Pensii Vâlcea se solicită respingerea contestaţiei.

În motivare, se arată că se contestă decizia de recuperare nr.R/31.01.2020 emisă de instituţia pârâtă prin care s-a dispus recuperarea sumei de 9792 lei de la contestator.

Astfel, învederează instanţei că contestatorului, fiind cetăţean german, i-a fost emisă decizia nr./20.10.2017 privind acordarea unei pensii comunitare, prin care i s-a stabilit o pensie de 154 lei, însă întrucât cuantumul acesteia se situează sub cuantumul pensiei minime, contestatorului i s-a acordat cuantumul pensiei minime corespunzătoare fiecărui an conform art.2 din OUG nr.6/2009. 

Drept urmare, contestatorul a încasat indemnizaţie socială în perioada 01.09.2017-31.10.2017 și 01.03.2018-31.10.2019 în baza art.2 alin. l din OUG nr.6/2009 (ca diferenţa între pensia minimă și pensia sa aflată în plată, fără însă a face dovada domiciliului în România aşa cum cere art.2.

Prin adresa nr./15.10.2019 i s-a solicitat contestatorului să prezinte cartea de rezidență permanentă întrucât numai aceasta face dovada domiciliului în Romania, în caz contrar urmând sa se sisteze indemnizaţia socială și să se recupereze sumele încasate necuvenit.

Având în vedere că contestatorul nu s-a conformat solicitării instituţiei pârâte, a fost întocmit referatul nr. G/4851/31.01.2020 prin care s-a constatat că au fost plătite necuvenit drepturi de pensie contestatorului, în perioada 01.09.2017-31.10.2017 și 01.03.2018-31.10.2019 ca urmare a încălcării art.2 alin. l din OUG nr.6/2009 în sensul că contestatorul nu face dovada domiciliului în România, întrucât nu deţine cartea de rezidență permanentă (singura care face dovada domiciliului și a fost emisă decizia nr. R/31.01.2020 pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit de 9792 lei (în interiorul termenului de prescripţie de 3 ani), în conformitate cu dispoziţiile art.179 alin.4) din legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care prevede expres că ”sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu”.

Precizează că și adresele CNPP nr.A117831/14.01.2020 și I.G.I. nr.A31064/05.06.2014 arată în mod clar că dovada domiciliului se face numai cu cartea de rezidență permanenta, iar Certificatul de înregistrare atesta numai reşedinţa, nu și domiciliul.

Drept urmare, pentru a dovedi că are domiciliul în Romania contestatorul trebuia să depună cartea de rezidență permanentă și nu certificatul de înregistrare, însă contestatorul a obţinut cartea de rezidenta permanentă abia în 02.03.2020, ceea ce înseamnă că pentru perioada anterioară nu avea domiciliul în Romania și deci a încasat necuvenit drepturile prevăzute de art.2 din OUG nr.6/2009.

Pentru considerentele expuse, solicită respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

Anexează, în copie :

- Decizia nr. /20.10.2017,

- Decizia de recuperare nr./31.01.2020 și referat aferent, buletin de calcul și fisa drepturilor încasate,

- Adresa CNPP nr. A31064/05.06.2014,

- Adresa CJP.VI nr.56736/15.10.2019,

- Certificat de înregistrare, carte de rezidență permanentă,

- Adresa CNPP nr.A117831/14.01.2020.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată și reține următoarele:

Prin decizia nr. /20.10.2017, Casa Județeană de Pensii Publice Vâlcea, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CEE) nr. 883/2004 și nr. 987/2009 și ale Legii nr. 263/2010, în baza cererii înregistrată sub nr. 44895 din 17.07.2017, a  admis cererea de pensionare a solicitantului BC și a stabilit, în beneficiul acestuia pensie anticipată parțială, începând cu data de 01.09.2017.

Ulterior, prin decizia nr. R/31.01.2020, urmare a verificării modului de stabilire și plată a drepturilor aferente dosarului nr. .., privind pe beneficiarul BC și având în vedere referatul Serviciului Plăți Prestații nr. G/4851/31.01.2020, Casa Județeană de Pensii Publice Vâlcea a constatat că acesta a încasat necuvenit, cu titlu de prestații de asigurări sociale, în perioada 01.09.2017-31.10.2017 și 01.03.2018-31.10.2019, suma de 9.792 lei.

S-a reținut de către Casa Județeană de Pensii Vâlcea că plata necuvenită a drepturilor a fost generată de încasarea necuvenită a indemnizației sociale, urmare a încălcării dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 6/2009, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare, în sensul cu nu s-a făcut dovada, de către beneficiar, a domiciliului în România, deoarece acesta nu  deține carte de rezidență permanentă.

Prin cererea formulată, contestatorul BC, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Vâlcea a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. R/31.01.2020, emisă de către Casa Județeană de Pensii Vâlcea și, în consecință, repunerea în situaţia anterioara emiterii deciziei și exonerarea sa de la restituirea sumei de 9792 lei.

Contestația este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 6/2009, privind instituirea pensiei sociale minime garantate „ Beneficiază de indemnizaţia socială pentru pensionari, pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari.”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 18 din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 102/2005, privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene şi pentru stabilirea formei şi conţinutului documentelor care se eliberează cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene şi membrilor lor de familie „ Oficiul Român pentru Imigrări, prin formațiunile sale teritoriale, eliberează, la cerere, următoarele tipuri de documente:

a) certificat de înregistrare - cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European și cetățenilor Confederației Elvețiene care au drept de rezidență în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni;

b) carte de rezidență pentru membrul de familie al unui cetățean al Uniunii - străinilor, membri de familie ai cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European, care au drept de rezidență în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni;

c) carte de rezidență pentru membrul de familie al unui cetățean al Confederației Elvețiene - străinilor, membri de familie ai cetățenilor Confederației Elvețiene, care au drept de rezidență în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni;

d) carte de rezidență permanentă - cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European și cetățenilor Confederației Elvețiene care au drept de rezidență permanentă în România;”

e) carte de rezidență permanentă pentru membrul de familie al unui cetățean al Uniunii - străinilor, membri de familie ai cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European, care au drept de rezidență permanentă în România;

f) carte de rezidență permanentă pentru membrul de familie al unui cetățean al Confederației Elvețiene - străinilor, membri de familie ai cetățenilor Confederației Elvețiene, care au drept de rezidență permanentă în România.

Astfel, față de dispozițiile legale invocate în precedent, instanța reține că certificatul de înregistrare este un document care atestă exercitarea dreptului de rezidență, în condițiile legii, pentru o perioadă mai mare de 3 luni de la data ultimei intrări pe teritoriul  național, având înscris în cuprins adresa de reședință declarată la momentul înregistrării.

În consecință, cartea de rezidență permanentă este documentul care atestă identitatea titularului și, în considerarea condițiilor de obținere a dreptului de rezidență permanentă, adresa înscrisă în cuprinsul documentului este asimilată adresei de domiciliu.

De aceea, susținerile contestatorului BC, potrivit cărora, în beneficiul acestuia s-a emis certificatul de rezidență pe teritoriul României nr. , al Inspectoratului General pentru Imigrări prin care face dovada domiciliului său în România nu au suport legal, reținându-se, potrivit dispozițiilor legale invocate că numai cartea de rezidență permanentă atestă domiciliul pe teritoriul României.

În consecință, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 6/2009, privind instituirea pensiei sociale minime garantate, pentru a beneficia de indemnizaţia socială, pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului militar de pensii, trebuie să facă dovada domiciliul în România, certificatul de înregistrate emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări, nefăcând dovada domiciliului pe teritoriul României.

Constată instanța, în prezentul demers judiciar, că judicios Casa Județeană de Pensii Vâlcea nu a procedat la valorificarea certificatului de rezidență pe teritoriul României nr. , emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în beneficiul contestatorului BC, astfel că reținând că acesta nu a făcut dovada domiciliului în România, în perioada 01.09.2017 – 31.10.2017, respectiv în perioada 01.03.2018 – 31.10.2019, a emis decizia nr. R/31.01.2020, privind recuperarea sumelor încasate necuvenit, cu titlu de prestații de asigurări sociale, în cuantum de 9792 lei, potrivit Buletinului de calcul, anexă la decizia nr./2020.

Totodată, cum judicios a susținut Casa Județeană de Pensii Vâlcea, că reclamantul - contestator BC la data de 02.03.2020 a obținut cartea de rezidență permanentă, în perioada 01.09.2017 – 31.10.2017 și perioada 01.03.2018 – 31.10.2019, acesta nefăcând dovada domiciliului în România.

Potrivit dispozițiilor art. 179 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice „ În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume.

Sumele prevăzute la alin. (1) se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani.

Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale constituie titlu executoriu.

În cazul ajutorului de deces plătit necuvenit prin intermediul altor instituţii, recuperarea sumelor se efectuează de instituţia plătitoare a ajutorului de deces, în condiţiile legii.

Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, mai mici de 40 lei, nu se mai urmăresc.

Actualizarea sumei prevăzute la alin. (5), ca urmare a modificării prevederilor legale în materie, se face prin ordin al preşedintelui CNPP.

Sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarilor nu se mai urmăresc.

În cazul sumelor cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale virate din eroare, ulterior decesului, în contul bancar al titularului, eroare determinată de necomunicarea, până la data efectuării viramentului, prin orice mijloace, către casa teritorială de pensii a cauzei de încetare a plăţii drepturilor, aceasta are obligaţia de a efectua demersuri în vederea identificării persoanei care a încasat sumele respective.

 În situaţia în care, în urma demersurilor efectuate, persoana care a încasat necuvenit prestaţia nu poate fi identificată în termen de 3 ani de la data decesului titularului dreptului, suma încasată necuvenit nu se mai urmăreşte.”

În consecință, față de cele reținute în precedent, în raport de dispozițiile legale invocate, constatând netemeinicia pretențiilor invocate, decizia nr. R/31.01.2020 nefiind afectată de vicii de legalitate, instanța va respinge contestația formulată de contestatorul BC.

Domenii speta

Spete similare