Litigiu privind Legea nr. 544/2001- natura informaţiei care poate fi comunicată şi imposibilitatea de a furniza documentul solicitat

Sentinţă comercială 377 din 21.04.2022


Litigiu privind Legea nr. 544/2001- natura informaţiei care poate fi comunicată şi  imposibilitatea de a furniza documentul solicitat

Tip speţăSENTINŢĂ

Număr speţă377

Data speţă21.04.2022

Domeniul asociatContencios administrativ şi fiscal

Conţinut speţăSENTINŢA NR. 377

Data: 21.04.2022

Autor: Duică Simona Anca

Domeniul asociat: Contencios administrativ şi fiscal

Obiect: Contencios administrativ şi fiscal - comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001)

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.1188/105/2022 reclamantul  VCD a solicitat în contradictoriu cu pârâtul PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN BIHOR ca prin hotararea ce se va pronunţa sa se dispună obligarea la comunicarea de informaţii de interes public  reprezentand copia certificatului de urbanism emis de C.J. Bihor cu nr. 336/16.04.2021 si copia certificatului  de urbanism nr. 1197/29.10.2021 si planurile  de situatie aferente celor doua certificate, precum si plata daunelor morale in cuantum de 100.000 lei.

Arata reclamantul faptul ca prin aceste documente poate dovedi buna credinţă intr-un alt proces aflat pe rolul instantei, recastigandu-si locul de muncă.

Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiată, considerând în esenţă că cererea formulate de reclamant nu se încadrează în condiţiile impuse de Legea 544/2001.

În cauză a fost administrate proba cu înscrisuri.

Examinând actele şi lucrările dosarului atât prin prisma dispoziţiilor legale, dar şi prin raportare la argumentele invocate de părţi, Tribunalul a reţinut următoarele:

La data de 02 martie 2022  VCD, reclamant în cauza pendinte, adresează prin intermediul poştei electronice o cerere Consiliul Judeţean Bihor prin care solicită ca în temeiul dispoziţiilor Legii 544/2001 să îi fie comunicate copii ale certificatului de urbanism nr. 336 emis la data de 16.04.2021 cu planul de situaţie aferent şi certificatului de urbanism nr. 1197/29.10.2021 cu planul de situaţie aferent, acte ce au fost emise de către Consiliul Judeţean Bihor.

Prin adresa nr.5853/18.03.2002 se comunică reclamantului informaţii cu privire la natura certificatului de urbanism şi totodată că potrivit art.41 din Normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991 se statuează asupra procedurii de aducere la cunoştiinţă publică a ,,Listei certificatelor de urbanism,,. În acelaşi sens se mai comunică că...,, referitor la planul de situaţie, extras din cadrul unor studii şi/ sau planuri urbanistice elaborate anterior în zonă, se solicită în situaţia în care amplasamentul imobilului nu este evidenţiat în planurile cadastrale sau topografice ale localităţilor sau teritoriului administrativ aflat în gestiunea oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară teritorială, aspect care nu se impune parcelei(imobilului) pentru care s-au emis certificatele 336/2001, respectiv 1197/2021.,,

Astfel, reclamantul nemulţumit de răspunsul primit de la autoritatea emitentă a celor două certificate de urbanism se adresează cu cerere instanţei de contencios administrativ opinând că aceste acte cu caracter administrativ trebuie să fie comunicate, fiind informaţii de interes public şi făcând în acest sens obiectul legii 544/2001.

Potrivit art.6 din legea 544/2001,,(1) Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.

(2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

(3) Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:a) autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea;b) informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public;c) numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Potrivit art.7 din Legea 544/2001,, Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunica în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.,,

Mai departe, art.12 din acelaşi act normativ stipulează că,, (1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:

a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;

b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;

c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei loiale, potrivit legii

d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;

f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;

g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.

Informaţiile legate de conţinutul certificatelor de urbanism, precum şi cele legate de planul de situaţie aferent, constituie în accepţiunea legii informaţii de interes public care sunt comunicate şi sunt puse la dispoziţia publicului larg prin  pagina de internet a instituţiei, iar în speţa pendinte a Consiliului Judeţean Bihor, secţiunea „Servicii electronice" - portal.cjbihor.ro).

Din interpretarea logico-juridică a dispoziţiilor antereferite, Tribunalul a reţinut că autoritatea este obligată să răspundă şi să comunice solicitantului orice informaţie de interes public, prin informaţie înţelegându-se orice relaţie în legătură cu un document ce se află în custodia autorităţii sau care este emis de către aceasta.

Astfel, informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor vizate de certificatele de urbanism nr. 336/16.04.2021 şi nr. 1197/29.10.2021 pot fi obţinute, după cum pârâtul aduce la cunoştiinţă reclamantului, numai în cadrul procedurii de emitere a certificatului de urbanism - ipoteză reglementată de art.30 alin.6 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 839/2009, astfel că de la această procedură nu se poate face abstarcţie fiind o procedură special pe care legiuitorul o impune cu prioritate faţă de procedura prevăzută de Legea 544/2001 şi care oricum vizează comunicarea de informaţii, iar nu a unor documente chiar dacă conţinutul acestora este de interes public.

Ca atare, o interpretare contrară ar goli de conţinut prevederile imperative ale Legii nr. 50/1991 şi ale Ordinului nr. 839/2009 referitoare la procedura de emitere a certificatului de urbanism, fiind contrară scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea normelor.

În acest sens, Tribunalul a reţinut că dacă ipotetic ar fi primită  interpretarea pe care reclamantul o dă noţiunii de informaţie de interes public ar fi eludate şi lipsite de relevanţă practică dispoziţiile art.30 alin.6 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 839/2009 . )

Potrivit art 41 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 50/1991 stabilesc că,,Solicitantul autorizaţiei de construire/desfiinţare poate fi orice persoană fizică sau juridică deţinătoare a unui titlu asupra imobilului, care atestă dreptul de proprietate (contract de vânzare-cumpărare, de schimb, de donaţie, certificat de moştenitor, act administrativ de restituire, hotărâre judecătorească etc.), sau a unui contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat, ori a unui contract de închiriere (numai pentru construcţii cu caracter provizoriu, cu acordul expres al proprietarului de drept).

 (2) Solicitarea emiterii unei autorizaţii de construire/desfiinţare se poate face fie direct de către deţinătorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui împuternicit, desemnat în condiţiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice altă persoană fizică sau o persoană juridică autorizată, care are în obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrărilor de construcţii.

(3) În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale se asociază, finanţează sau realizează obiective de interes public pe terenuri aflate în proprietatea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor:

a) pentru domeniul public este necesară dovada înregistrării acestuia în inventarele bunurilor care alcătuiesc domeniul public aprobat, conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, precum şi în Cartea funciară;

b) pentru domeniul privat este necesară dovada înregistrării acestuia ca bun privat în Cartea funciară.

(4) Procedura de înregistrare a terenurilor este stabilită de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările ulterioare, şi în actele de aplicare a acesteia, emise de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.,,

Aşadar, dispoziţiile imperative ale art.41 alin.1 şi alin.2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 reglementează caracterul public exclusiv în privinţa listei certificatelor de urbanism emise şi a informaţiilor incluse în listele respective - referitoare la adresa imobilului, numărul cadastral şi de carte funciară, precum şi la scopul pentru care a fost emis actul.

Modul de redactare a prevederilor art.41 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 839/2009 pune în lumină intenţia neechivocă a legiuitorului de a conferi certificatelor de urbanism un regim juridic diferit de acela al autorizaţiilor de construire / desfiinţare, sub aspectul sferei informaţiilor de interes public supuse comunicării în condiţiile Legii nr. 544/2001.

Din probele administrate în cauză respective, înscrisurile constând în corespondenţa purtată între părţi, Tribunalul a reţinut că  au fost communicate informaţiile de interes public în limitele impuse de legea 554/2001,aşa cum rezultă din adresele nr. 4764/10.03.2022, nr. 5326/21.03.2022, nr. 5853/18.03.2022.

Faptul că reclamantului nu i s-a comunicat în format letric cele două documente solicitate autorităţii, nu poate constitui în accepţiunea legii 544/2001 o încălcare la liberul acces la informaţie, sau să fie interpretată ca o atitudine discreţionară a autorităţii care cu exces de putere refuză îndeplinirea unui act, în măsura în care legea mai sus reiterată permite doar comunicarea conţinutului unor documente ca şi informaţie sau relaţie care nu este exceptată în condiţiile art 12 din leg 544/2001.

 Or, reclamantul solicită în esenţă comunicarea unor documente, iar nu a informaţiei în materialitatea sa, fapt ce excede exigenţelor impuse de legiutor.

Prin urmare, cererea reclamantului referitoare la comunicarea certificatul de urbanism nr. 336 emis la data de 16.04.2021 cu planul de situaţie aferent şi certificatul de urbanism nr. 1197/29.10.2021 cu planul de situaţie aferent, este nefondată.

De asemnea, ca şi accesoriu al cererii principale, reclamantul a solicitat plata daunelor morale în cuantum de 100.000 lei faţă de atitudinea culpabilă a autorităţii.

Acest capăt de cerere este accesoriu capătului principal prin care s-a solicitat comunicarea celor două documente, instanţa fiind ţinută să aprecieze asupra necesităţii acordării de despăgubiri constând în daune morale numai în măsura în care ar reţine culpa autorităţii pe principiul ,,Accesorium sequitur principale,,( soarta bunului accesoriu o urmează pe a acelui principal).

Cum în cauză, Tribunalul a opinat în sensul respingerii capătului principal de cerre considerând că nu au fost încălcate dispoziţiile legii 544/2001, a respins şi acest capăt accesoriu.

Pentru dezideratele mai sus enunţate, în lumina probatoriului adminiistrat şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul a respins cererea reclamantului ca nefondată.