Contestaţie la executare. Executare silită în baza unui certificat de titlu executoriu european emis conform art. 9 din Regulamentul 805/2004, cu privire la Hotărârea nr.5 c 191/12h-23/08.01.2013 pronunţată de Tribunalul districtual m. din Austria.

Decizie 389 din 09.07.2020


Prin sentinţa civilă nr. 24/2019 pronunţată de Judecătoria Sibiu s-a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC A. SRL, cu sediul în Sibiu, str. ..., nr. ..., judeţul Sibiu, în contradictoriu cu intimata SC B GMBH, cu sediul în Austria, ca neîntemeiată.

S-a respins cererea de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, în fapt, în data de 08.01.2013, Tribunalul districtual M a emis sentinţa în contumacie 5 C 191/12h - 23 prin care societatea contestatoare a fost obligată la plata către intimată a sumei de 10000  euro plus dobânda de 8,38% (f. 205).

Prin cererea formulată la data de 20.07.2015, intimatul a solicitat punerea în executare a titlului executoriu european fiind format dosarul nr. 154/2015 (f. 198).

Prin încheierea de actualizare creanţă din data de 20.07.2015 a fost calculată dobânda în cuantum de 2.466,30 euro (f. 222).

La data de 21.07.2015 s-au stabilit cheltuieli de judecată în cuantum de 7316 lei şi 845 euro (f. 223).

În drept, potrivit art. 712 Codul de procedură civilă: „(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. (…) (3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale”.

În ceea ce priveşte motivele de contestaţie referitoare la refuzul executării titlului executoriu european ce stă la baza executării silite, instanţa reţine că acestea au fost tranşate cu autoritate de lucru judecat prin hotărârile pronunţate în dosarul 8/306/2015 având ca obiect contestaţie împotriva certificatului de titlu european, fiind respinsă contestaţia formulată de SC A. SRL.

În considerentele deciziei 6/2017 s-a reţinut că, în cauza de faţă, creditoarea S.C. B. GmbH a optat, în vederea executării Hotărârii nr. 5 C 191/12H-23/08.01.2013 pronunţată de  Tribunalul M,  la procedura titlului executoriu european, reglementată de dispoziţiile Regulamentului 805/2004. Potrivit art. 5 din Regulamentul nr. 805/2004, hotărârea certificată ca titlu executoriu european este recunoscută şi executată fără a fi necesară încuviinţarea executării şi fără să fie posibilă contestarea recunoaşterii. Certificarea hotărârii ca titlu executoriu european se realizează de către instanţa statului de origine (statul în care s-a pronunţat hotărârea) ce verifică standardele minime prevăzute de regulament, inclusiv caracterul necontestat al creanţei. Eliberarea titlului executoriu european nu este supusă niciunei căi de atac (art. 10 alin. 4). Eliberarea titlului executoriu european în mod neîntemeiat poate fi invocată printr-o cerere de retragere a titlului executoriu european adresată statului membru de origine (art. 10 lit. b).

În consecinţă, instanţa română, ca instanţă de executare, nu este competentă să analizeze legalitatea emiterii titlului executoriu european de către instanţa din Austria, neputând face aprecieri asupra caracterului contestat sau nu al creanţei, competenţei în pronunţarea hotărârii, procedura judiciară în statul membru de origine, aspecte invocate de contestatoare în contestaţie şi mai apoi prin motivele de apel. În acelaşi sens sunt dispoziţiile art. 21 pct. 2 din Regulamentul 805/2004, în acord cu care hotărârea judecătorească sau certificarea sa ca titlu executoriu european nu poate face, în niciun caz, obiectul unei revizuiri pe fond în statul membru de executare.

De asemenea, în ceea ce priveşte dobânda datorată conform titlului executoriu, instanţa reţine că aceasta a fost corect calculată de executorul judecătoresc la suma de 2.466,30 euro, fiind confirmată de raportul de expertiză contabilă întocmit de expert X (f. 395). Cu privire la susţinerea contestatoarei potrivit căreia penalităţile au fost in mod nelegal stabilite, având in vedere prevederile art. 55 din Regulamentul CE 1215/2012, în considerentele deciziei 6/2017 s-a reţinut, cu autoritate de lucru judecat, că Regulamentul 1215/2012 nu este incident. Acest regulament înlocuieşte Regulamentul 44/2001 şi se aplică hotărârilor pronunţate ca urmare a unor cereri formulate după 2015, iar hotărârea ce se execută a fost pronunţată  în 2013. Regulamentul 805/2004 este singurul act normativ incident în cauză.

În ceea ce priveşte cererea de reducere a onorariului avocaţial în cuantum de 845 euro, instanţa o va respinge, reţinând că acesta este justificat faţă de cuantumul creanţei executate 10000 euro plus dobânda de 2.466,30 euro şi faţă de activitatea depusă de avocat, respectiv formularea unei cereri de executare silită într-un alt stat membru în baza unui regulament european.

În consecinţă, instanţa a respins contestaţia la executare ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de intimată, instanţa a reţinut că potrivit art. 453  C.pr.civ. partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. În cazul de faţă, se reţine că intimata nu depus la dosarul cauzei dovada efectuării cheltuielilor de judecată, drept pentru care a respins cererea de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel contestatoarea SC A. SRL, solicitând admiterea contestaţiei la executare formulate, cu consecinţa anulării tuturor actelor întocmite în dosarul execuțional nr. 4/2015 de către Birou Executor Judecătoresc ... încheierea de încuviinţare a executării silite din 20.07.2015, încheierea de actualizare creanţa din 20.07.2015, încheierea de stabilire a cheltuielilor de judecată din 21.07.2015, adresele de înființare a popririi, somaţie emisă în 21.07.2015, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de apel, s-a arătat că în conformitate cu informaţiile furnizate de Registrul Comerţului din Austria, societatea B GmbH este dizolvată. Prin urmare, procedura de executare se desfăşoară în favoarea unui creditor ce nu mai are personalitate și capacitate juridică și de exerciţiu.

Suma stabilită prin actele de executare include și dobânzile aplicate de către creditoare, neexistând posibilitatea executării inclusiv pe sumele reprezentând penalităţi. Conform art. 55 din Regulamentul CE 1215/2012, hotărârea pronunţată într-un stat membru prin care se dispune plata unor penalităţi este executorie în statul membru solicitat numai dacă suma a fost stabilită în mod definitiv de instanţa de origine. Astfel, nefiind stabilite penalităţile prin hotărârea ce se executa, certificată ca si titlu executoriu european, hotărârea nu poate fi executorie cu privire la penalităţi.

Titlul executoriu a fost emis fără respectarea condiţiilor impuse de regulamentele europene, după cum este detaliat mai jos.

În detaliu, împotriva societăţii s-a demarat procedura executării silite pentru suma de 16.728,21 euro compusa din : -10.000 euro debit principal

-2466,30 euro dobânda calculata pana la data de 20.07.2015 -3416,91 euro cheltuieli de judecata

-845 euro onorariu avocat aferent demersurilor efectuate in vederea executării silite, plus 7316 lei cheltuieli de executare silita.

Executarea a fost solicitată în baza Sentinţei în Contmacie nr. 5 C 191.12 H-23 din 10 ianuarie 2013 a Tribunalului Districtual M, Austria și certificată ca titlu executoriu european.

La data de 20.06.2011 intimata S.C.  B. GmbH avea un debit față de societate de 4730 euro reprezentând contravaloare transporturi efectuate. Apelanta a fost avertizată prin adrese transmise de către Departamentul de Finanţe din Austria si de către bursa de transport cu privire la faptul ca intimata este un rău -platnică si înregistrează datorii si la alți transportatori. Pentru aceste considerente, angajatul ce se ocupa de relaţia cu intimata, a considerat necesar sa insiste si sa solicite B. GMBH  plata facturilor. In acest context, B. GMBH a transmis pe fax in data de 20.06.2011 o convenţie in limba germana, condiţionând plata facturilor de semnarea acestei convenţii. La cap. I din aceasta convenţie se menţiona : « SC S. SRL se obliga fata de S.C. B. GmbH, sa preia toate transporturile din spaţiul UE către România» Angajatul a completat convenţia cu scris de mana "aceasta înţelegere este valabila după plata facturilor către SC A. SRL". De aici rezulta intenţia de a recupera creanţa, precum si faptul constrângerii de către parata in semnarea convenţiei.

La cap. II pct. 3 din convenţie, se menţionează : «in cazul încălcării uneia dintre aceste prevederi, societatea A.C. A. SRL datorează partenerului contractual plata măsurii de penalizare in cuantum de 100 00,00»(reproducerea sumei exact cum era menţionată in convenţie).

Conducerea societăţii, dupa ce a aflat ca angajatul in cauza a acţionat fara a avea un acord al conducerii, a transmis la data de 21.06.2011, tot prin intermediul fax-ului, adresa prin care notifica rezilierea convenţiei in cauza.

In data de 02.05.2012 S.C. B.  GmbH introduce la Judecătoria din M o acţiune prin care solicita plata sumei de 10.000 euro pentru nerespectarea convenţiei. SC A. SRL a formulat întâmpinare invocând următoarele apărări :

-Nulitatea convenţiei incheiata la data de 20.06.2011 pentru consimţământ viciat, lispa cauzei si eroare cu privire la suma menţionata ca penalităţi (suma prevăzuta in convenţie la cap. II pct. 3 este de 100 euro si nu de 10.000 euro)

-Inopozabilitatea convenţiei, aceasta nefiind semnata de reprezentantul societăţii ci de un angajat care a fost constrâns si ameninţat de către reprezentantul reclamantei.

-Convenţia nu poate produce efecte si nu poate crea obligaţii in sarcina SC A. SRL, fiind încheiata doar in limba germana, in condiţiile in care este persoana juridica romana, nefiind respectat principiul egalităţii pârtilor contractante.

- reclamanta nu poate prezenta un exemplar cu semnătura si stampila originala a societăţii, deoarece un astfel de exemplar nu exista.

-dovada constrângerii pentru semnarea convenţiei este reprezentata de menţiunea scrisa cu pixul la sfârşitul acesteia "aceasta înţelegere este valabila dupa plata facturilor către SC A. SRL".

-aplicabilitatea prevederilor privind "penalizarea", sancţiunea/penalizarea specificata la cap. II pct. 3 din convenţie nefiind aplicabila prevederilor menţionate la cap. I.

Prin hotărârea pronunţata de Judecătoria M este respinsa acţiunea formulata de S.C. B. GMBH, instanţa menţionând ca «partea reclamata solicita nulitatea acordului deoarece acesta nu a fost semnat de către o persoana autorizata» si «exista îndoieli cu privire la competenta Tribunalului din M.» respingând acţiunea in data de 06.11.2012

In data de 21.12.2012 Tribunalul St.  pronunţa o hotărâre in urma recursului formulat de S.C. B. GMBH prin care menţionează : « Recursului i se va da curs, se transmite către tribunalul de prima instanţa stabilirea unei noi hotărâri in ceea ce priveşte solicitarea emiterii sentinţei in contumacie. Societatea nu a avut cunoştinţa de formularea si judecarea recursului.

In data de 08.01.2013 Tribunalul districtual M emite Sentinţa in contumacie 5 C 191/12h - 23 prin care societatea este obligata la plata către intimata a sumei de 10000 euro plus dobânda de 8,38%. SC A. SRL nu a fost citata si nu a avut cunoştinţa de rejudecarea cauzei.

Instanţele din Austria au transmis societăţii doar acţiunea principala si sentinţele din 06.11.2012, 21.12.2012 si 08.01.2013. Se poate observa ca durata de timp dintre cele trei sentinţe este foarte scurta, astfel incat nu se putea respecta procedura de citare, astfel incat nu a avut cunoştinţa de termenele de judecata si a fost in imposibilitate de a exercita dreptul la apărare, incalcandu-i-se, implicit, dreptul la un proces echitabil cat si principiul egalităţii de arme.

In aceste condiţii a solicitat Judecătoriei Sibiu constatarea nulităţii absolute a Convenţiei din data de 20.06.2011, cerere înregistrata sub nr. dosar 18872/306/2014, cu termen de judecata in 28.09.2015. De asemenea, a formulat cerere de refuz de executare a titlului executoriu european in cauza, inregistrata la Judecătoria Sibiu sub nr.

Consideră ca titlul executoriu european a fost emis fara respectarea prevederilor legale in materie, deoarece :

-in certificatul de titlu executoriu european se menţionează la pct. 8 ca hotărârea judecătoreasca are ca obiect o creanţa necontestata in sensul art. 3 alin. 1. In conformitate cu art. 3 alin 1 din Reg. CE 805/2004 « O creanţa se consideră necontestată: în cazul în care debitorul a recunoscut-o în mod expres acceptând-o sau recurgând la o tranzacţie care a fost aprobată de o instanţă judecătorească sau încheiată în faţa unei instanţe judecătoreşti în cursul unei proceduri judiciare, sauîn cazul în care debitorul nu i s-a opus niciodată, în conformitate cu normele de procedură ale statului membru de origine, în cursul procedurii judiciare, sau în cazul în care debitorul nu s-a prezentat sau nu a fost reprezentat în cadrul unei şedinţe de judecată privind această creanţă după ce a contestat-o iniţial în cursul procedurii judiciare, cu condiţia ca atitudinea sa să fie asimilabilă unei recunoaşteri tacite a creanţei sau a faptelor invocate de creditor în temeiul legislaţiei statului membru de origine, sau în cazul în care debitorul a recunoscut-o în mod expres într-un act autentic."

Apelanta nu a recunoscut sau acceptat creanţa si nici nu a recurs la o tranzacţie in acest sens, ci a invocat in scris in fata instanţei din Austria faptul ca nu poate fi opozabil contractul ce a stat la baza calculării debitului. A invocat nulitatea acestuia fara ca apărările sa fie luate in seama sau sa se menţioneze motivele pentru care au fost înlăturate. Mai mult, nu i s-a comunicat recursul formulat de către S.C. B. GMBH si nici nu a fost citată la judecarea acestuia sau înştiinţată in vreun fel. Atitudinea sa nu poate fi asimilata unei recunosteri in condiţiile in care a invocat inca de la inceputul procesului nulitatea convenţiei si formulat un nou recurs si apel in care a invocat încălcarea dreptului la apărare, care au fost respinse, invocandu-se de către instanţele din Austria ca nu au fost apăraţi de un avocat membru al Baroului din Austria, incalcandu-se astfel art. 6 al. 1 din Coventia Europeana a Drepturilor Omului si in principal art. 6 al. 3 lit. c) care prevede ca orice acuzat are , in special, dreptul « sa se apere el insusi şau sa fie asistat de un apărător ». Din textul convenţiei rezulta clar opţiunea si nu obligativitatea angajării unui avocat si, mai mult, rezulta dreptul societăţii de a-si formula singura apărarea.

Una dintre condiţiile de certificare ca titlu executoriu european a unei hotărâri privind o creanţa necontestata pronunţata intr-un stat membru este ca hotărârea sa fi fost pronunţata in statul membru in care debitoul isi are domiciliul in sensul art. 59 din Regulamentul CE 44/2001, in cazul in care este vorba de o creanţa necontestata. In cazul de fata nu este vorba de o creanţa necontestata - conform celor arătate mai sus, si, chiar daca fi, hotărârea nu este pronunţata de statul membru in care debitorul isi are domiciliul. In spijinul afirmaţiilor vine prima hotărâre (5C191/12h - 18) pronunţata in acest litigiu de către Tribunalul Judeţean M in favoarea sa, unde se precizează ca «exista îndoieli cu privire la competenta Tribunalului M », deoarece S.C. B. GMBH nu a putut prezenta contractul invocat in fata instanţei. Inclusiv acest fapt a fost invocat de societate, respectiv ca nu exista un contract valabil încheiat, aceste nefiind semnat de către ambele parti, nu exista un original, insa, pe baza unui exemplar pe care nu se regăsesc semnaturile si ştampilele in original ale ambelor parti, instanţa din Austria a pronunţat o hotărâre prin care suntem obligaţi la plata a 10.000 de euro plus penalităţi.

Cu privire la penalităţile stabilite de Biroul Executorului Judecătoresc prin încheierea de actualizare creanţa din 20.07.2015, face menţiunea ca acestea au fost in mod nelegal stabilite, având in vedere prevederile art. 55 din Regulamentul CE 1215/2012 care prevede ca «Hotărârea pronunţata într-un stat membru prin care se dispune plata unor penalităţi este executorie în statul membru solicitat numai dacă suma a fost stabilită în mod definitiv de instanţa de origine." Astfel, nefiind stabilite penalităţile prin hotărârea ce se executa, certificata ca si titlu executoriu european, hotărârea nu poate fi executorie cu privire la penalităţi.

-certificatul de titlul executoriu European a fost emis in conformitate cu Regulamentul CE 44/2001, in condiţiile in care, începând cu data de 15.01.2015 acesta a fost abrogat de Regulamentul CE 1215/2012

Cu privire la onorariul avocaţial in cuantum de 845 euro, solicită diminuarea acestuia in temeiul art. 451 al. 2 Cod Proc. Civ. deoarece il consideră vădit disproporţionat in raport cu activitatea desfăşurata de avocat, respectiv formularea unei cereri de executare.

In conformitate cu art. 45 alin. 1 lit. a si b din Regulamentul CE 1215/2012, « la cererea oricărei părţi interesate, se refuză recunoaşterea unei hotărâri:

-dacă recunoaşterea este vădit contrară ordinii publice a statului membru solicitat;

-în cazul în care hotărârea a fost pronunţată în lipsă, dacă actul de sesizare a instanţei sau un act echivalent nu a fost notificat sau comunicat pârâtului în timp util şi într-o manieră care sa îi permită acestuia să îşi pregătească apărarea, cu excepţia cazului în care pârâtul nu a introdus o acţiune împotriva hotărârii atunci când a avut posibilitatea să o facă;

-conceptul de ordine publica porneşte de la ideea ca aceasta este o stare de drept si de fapt care permite realizarea si menţinerea echilibrului bazat pe consensual social necesar funcţionarii optime a ansamblului social in condiţiile reglementarilor juridice interne in vigoare, consacrării, apărării si respectării drepturilor si libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, avutului public si privat, a celorlalte valori supreme in scopul promovării si afirmării progresului social intr-o societate democratica. Prin neindeplinirea procedurii de citare cu subscrisa ne-au fost încălcate drepturile si libertăţile fundamentale garantate de Convenţia Europeana a drepturilor omului, fiind lipsiţi de dreptul la apărare si dreptul la un proces echitabil.

-hotărârea a fost pronunţata in lipsa, fara sa fie citaţi. Oricum, se poate observa si timpul scurt scurs intre hotărârile instanţelor austriece (06.11.2012, 21.12.2012 si 08.01.2013), timp in care nu se putea îndeplini in mod legal procedura de citare si nu am fi avut timpul necesar pentru pregătirea apărării.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel şi în condiţiile art. 479 C.proc.civ., tribunalul reţine că apelul este neîntemeiat şi va fi respins pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare.

Tribunalul constată că judecătoria a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, ținând seama de întregul material probator, efectuând o corectă coroborare și apreciere a probelor, precum și o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente.

Din actele dosarului de executare silită, se reține că executarea silită din dosarul execuțional nr. 4/2015 al Biroului Executorului Judecătoresc ... are la bază certificatul de titlu executoriu european emis conform art. 9 din Regulamentul 805/2004, cu privire la Hotărârea nr.5 C 191/12H-23/08.01.2013 pronunţată de Tribunalul districtual M. din Austria.

În ceea ce privește susținerile apelantei în sensul că societatea B. GMBH este dizolvată și că, prin urmare, procedura de executare se desfăşoară în favoarea unui creditor ce nu mai are personalitate și capacitate juridică și de exerciţiu, se constată că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, deși societatea este în prezent dizolvată ca urmare a deschiderii procedurii de faliment la data de 06.09.2011, fiind reprezentată prin administrator masă credală Mag. M.V., potrivit menţiunilor din Registrul societăţilor, nu există vreo dovadă a terminării procedurii de lichidare și de radiere a societăţii, iar sentinţa în baza căreia a fost emis certificatul de titlu executoriu european ce constituie titlul executoriu în dosarul execuțional nr. 154/2015 este pronunţată de Tribunalul districtual M din Austria la data de 10.01.2013, ulterior, deci, dizolvării societăţii, ceea ce înseamnă că societatea aflată în procedura falimentului are capacitate în ceea ce priveşte recuperarea creanţelor.

Prima instanța a constatat în mod corect că, față de hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr. 8417/306/2015 având ca obiect contestația împotriva certificatului de titlu executoriu european ce atestă sentința nr. 5 C 191/12H-23/08.01.2013 pronunțată de Tribunalul M. (Bezirksgericht M.) Austria, formulată de reclamanta debitoare SC A. SRL, atât chestiunii care vizează stabilirea actului în baza căruia a fost eliberat certificatul în baza căruia s-a pornit executarea silită a apelantei, cât și motivelor de contestaţie referitoare la refuzul executării titlului executoriu european li s-a răspuns cu autoritate de lucru judecat.

În acest sens, sunt relevante considerentele deciziei nr. 6/2017 a Curții de Apel Alba Iulia prin care s-a reținut că certificatul de titlu executoriu european a fost emis pe baza Regulamentului nr. 805/2004 și că instanţa română, ca instanţă de executare, nu este competentă să analizeze legalitatea emiterii titlului executoriu european de către instanţa din Austria, neputând face aprecieri asupra caracterului contestat sau nu al creanţei, competenţei în pronunţarea hotărârii, procedura judiciară în statul membru de origine. De asemenea, au fost reliefate de către Curtea de Apel Alba Iulia dispoziţiile art. 21 pct. 2 din Regulamentul nr. 805/2004, potrivit cărora hotărârea judecătorească sau certificarea sa ca titlu executoriu european nu poate face, în niciun caz, obiectul unei revizuiri pe fond în statul membru de executare.

Totodată, din înseși motivele de apel rezultă că apelanta s-a adresat cu privire la problemele semnalate, atât pe fondul raporturilor juridice avute cu societatea intimată B.  GmbH, dar și sub aspectul legalității procedurilor desfășurate și instanțelor judecătorești din Austria, demersuri care, însă, au fost respinse de instanțele din Austria.

Or, după cum s-a arătat anterior, s-a stabilit prin decizia nr. 896/2017 faptul că nu intră în competența instanței române, ca instanţă de executare, analizarea legalității procedurii judiciare desfășurate în statul membru de origine și a emiterii titlului executoriu european de către instanţa din Austria.

Odată ce s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat actul normativ în baza căruia a fost eliberat certificatul în baza căruia s-a pornit executarea silită a apelantei ca fiind Regulamentul nr. 805/2004, toate susținerile apelantei privind nerespectarea dispozițiilor Regulamentului CE 1215/2012 și ale Regulamentului CE 44/2001 sunt nefondate, din moment ce acestea nu sunt incidente în cauză.

De asemenea, în primă instanță s-a verificat și modul de calcul al dobânzii datorate conform titlului executoriu prin intermediul unei expertize contabile din ale cărei concluzii rezultă că a fost corect calculată.

Prin sentința apelată, a fost soluționată în mod corect și cererea apelantei contestatoare de reducere a onorariul avocaţial în cuantum de 845 euro, în temeiul art. 451 alin. 2 Cod proc. civ., deoarece activitatea avocatului nu este limitată doar la formularea cererii de executare silită, ci implică și acordarea de consultanță juridică privind alegerea formelor de executare, alegerea unui executor judecătoresc competent teritorial, studiul dosarului execuțional, asistarea/reprezentarea clientului în raporturile cu executorul judecătoresc, etc.

Având în vedere aspectele menționate, suma pretinsă de la apelantă cu titlu de onorariu de avocat aferent fazei de executare silită este justificată raportat la valoarea creanței urmărite și la munca apărătorului, dar și rezonabilă.

În ceea ce privește cererea intimatei B.  Gmbh privind obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul o va respinge, având în vedere că nu s-a făcut de către aceasta dovada existenței și a întinderii cheltuielilor de judecată.