Răspundere civilă delictuală

SPEŢĂ RELEVANTĂ SEPTEMBRIE 2022

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

TitluRăspundere civilă delictuală

Tip speţăSENTINŢĂ

Număr speţă194

Data speţă14.09.2022

Domeniul asociatPrejudicii, daune

Conţinut speţăSENTINŢA NR. 194

Data: 14.09.2022

Autor: Trache Nicolae Petre

Domeniul asociat: Prejudicii, daune

Obiect: Litigii cu profesioniştii - pretenţii

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de ---- SUB NR.-----, reclamanții ---, în contradictoriu cu pârâtul ----------și intervenienții forțați ----------, în conformitate cu prevederile Legii nr. 132/2017 (art 11, art 22 alin 4 și 5, art. 14 alin 10) privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudiciile produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, coroborate cu prevederile normei ASF nr.20/2017 art. 26 litera b, coroborate cu art. 1357 și urm. Cod civil și cu prevederile art. 1391 alin. 2 Cod civil, solicită ca pârâta ------------------ să fie obligată :

1. la plata către ------ a sumelor de bani, reprezentând cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare și celelalte rânduieli creștinești pentru mama sa -------, decedată în urma accidentului rutier din data de 15.12.2018 din localitatea --------în cuantum de 9270,63 $ și 14338,93 lei, sume ce se vor actualiza cu rata inflației până la achitarea efectivă a acestora;

2. la plata către ------- a sumelor de bani reprezentând prejudicii nepatrimoniale-daune morale, suferite în urma decesului mamei sale --------, decedată în urma accidentului rutier din data de 15.12.2018 din localitatea ------- în cuantum de 1 milion euro,

3. la plata către --------, a sumei de bani reprezentând prejudicii materiale în cuantum de 1280 euro și prejudicii nepatrimoniale -daune morale suferite în urma decesului celei care a fost ca o mamă -------- decedată în urma accidentului rutier din data de 15.12.2018 din localitatea ------, în cuantum de 250.000 euro.

4. la plata către ----------, a sumei de bani reprezentând prejudicii nepatrimoniale -daune morale suferite în urma decesului bunicii  -------- decedată în urma accidentului rutier din data de 15.12.2018 din localitatea --------, în cuantum de 250.000 euro pentru fiecare.

5. obligarea la plata cheltuielilor de judecată

În fapt arată că, --------- a fost victima unui accident rutier în urma căruia a decedat în data de 15.12.2018, conform Certificatului medical constatator al decesului nr. --- din -------, întocmit de medicul legist dr. Sima Claudia, având: „POLITRAUMATISM ACCIDENT DE CIRCULAȚIE”, „FRACTURI TORACE BAZIN ȘI MEMBRE”, „ȘOC TRAUMATIC ȘI HEMORAGIC”.

 Depune anexat în copie Certificatul de deces Seria ---- din ----- prin care se certifică decesul doamnei ------- în data de -------.

Arată că, numitul ------- a condus autoturismul marca Peugeot cu -----, serie șasiu ----, an fabricație -----, culoare negru, proprietatea ----, pe strada Cameliei din Municipiul Ploiești, din direcția Spitalul Județean către Centru, a ajuns la trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător prin marcaj și indicator rutier amplasat în dreptul imobilului cu nr. 16, unde a lovit pe doamna ------- care traversa REGULAMENTAR PE TRECEREA DE PIETONI sectorul de drum din stânga către dreapta sensului de mers al conducătorului auto. Martor la accident a fost conducătorul auto care venea din sens invers și care a văzut cum ------ a fost lovită chiar pe trecerea de pietoni și acesta a sunat la 112 și astfel aceasta a fost dusă la spital unde a decedat. Autorul accidentului a recunoscut fapta și testat cu aparatul etilotest rezultatul a fost negativ.

Precizează că la solicitarea lui ------ s-a analizat și proba biologică de sânge a mamei sale și rezultatul a fost că nu avea alcoolemie, iar rezultatul se află în dosarul penal. Autorul accidentului a arătat că autoturismul marca ------ era asigurat în baza Legii nr. 132/2017 cu contractul seria RO/16/H16/DV nr.2027847962 emis de -----------valabil până la 15.05.2019.

Proprietar al autoturismul marca ---- cu nr.------ este -----.

În cazul acestui accident de circulație s-a întocmit dosarul penal cu nr. ------ înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, la care nu s-a întocmit încă rechizitoriu, însă s-a realizat expertiza tehnică de specialitate pe care o anexează în copie.

Arată că în calitate de fiu (unicul fiu) conform Certificatului de moștenitor nr.------ întocmit de Biroul --------,  solicită plata sumelor de bani reprezentând :

1. cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare și celelalte rânduieli creștinești pentru mama sa -------, decedată în urma accidentului rutier din data de 15.12.2018 din localitatea ------ în cuantum de 9270,63 $ și 14338,93 lei

2. prejudicii nepatrimoniale -daune morale- suferite în urma decesului mamei sale -------decedată în urma accidentului rutier din data de ----- din localitatea -------i în cuantum de 1 milion de euro.

Arată că a fost profund afectat de decesul mamei sale -------, în acest accident de circulație cumplit, în care aceasta nu a avut nici o vină și imediat ce a fost anunțat a venit cât a putut de repede din ------ unde locuieste, în România în municipiul Ploiești pentru a-și înmormânta mama. Ulterior a suportat toate cheltuielile pentru pomenirea creștinească (inclusiv cele până la un an, pentru un an și respectiv doi ani de zile) a mamei sale.

Precizează că la înmormântarea mamei sale în data de 18 decembrie 2018 au venit din Statele Unite și soția sa ------- și cele două fiice ale sale ----- ---, singurele nepoate, deoarece au iubit-o foarte mult pe mama sa, aceasta fiind cea mai iubită și bună bunică din lume și au vrut neapărat să o mai vadă pentru ultima oară, să fie alături de aceasta pe ultimul drum.

În drept.  art.l 1, 22 alin 4 și 5 din Legea nr. 132/2017 dar și art 14 alin 10 din Legea nr. 132/2017 în care se precizează expres că despăgubirile se plătesc și atunci când persoanele prejudiciate nu au domiciliul în România, precum și norma ASF nr.20/2017 care prevede expres la art. 26 litera b că în caz de deces se vor achita atât cheltuielile directe și indirecte prilejuite de înmormântare dar și prejudiciile nepatrimoniale.

Solicită proba cu înscrisuri în dovedire pe care le depune anexat, dovada cheltuielilor directe și indirecte

Pentru că a lipsit de la locul de muncă în perioada 18-21 decembrie 2018 și 26-28 decembrie 2018 și 31 decembrie 2018, soția sa Livia Anghel nu a mai primit suma de 1280 $ de la locul de muncă, depune anexat adeverința semnată de reprezentantul firmei James A. Dinkel P.C., respectiv traducerea legalizată a acesteia unde se specifică că nu a primit nici o indemnizație pentru perioada în care a lipsit de la locul de muncă pentru a participa la înmormântarea soacrei sale.

Deoarece pentru întoarcere nu a găsit bilet către America decât pe data de 01.01.2019 la ora 04 a trebuit să se cazeze la un Hotel (Crowne Piaza ) care le-a asigurat și transportul noaptea la aeroport în total 162,25 $, A trebuit la întoarcere în Albuquerque să se cazeze la Hotel Albuquerque Hampton Inn unde a plătit 116,14 $ și apoi să își continue drumul către Los Alamos.

Cheltuielile cu înmormântarea au fost în cuantum de 4803,03 lei și pentru pomenirea defunctei (parastase până la 1 an) s-au cheltuit sumele în cuantum de 1949,26 lei (12.01.2019 -343,55 lei, 19.01.2019 -838,06 lei, 09.02.2019 - 66,77 lei, 30.03.2019 -197,29 lei, 08.06.2019 - 125,11 lei, 07.09.2019 - 378,48 lei deci în total 6752,29 lei. Confecționarea crucii a costat suma de 1650 lei (bon fiscal nr. 1000225652), Pomenirea de la 1 an a costat 1609,29 lei.

Precizează că deplasarea doar a sa din Statele Unite în România respectiv ALBUQUERQUE -ATLANTA- PARIS - BUCUREȘTI pentru pomenirea de la I an a costat suma de 1078 $. Pomenirea de la 2 ani a costat 600 lei și din cauza Pandemici SARS COV 19, nu a putut fi prezent efectiv, dar în numele său parastasul s-a făcut, preotul fiind prezent personal pentru slujbă chiar și la mormântul sale.

Arată că pentru a se realiza cercetarea penală a achitat onorariu expert 2100 lei și onorariu avocat 1550 lei și traducere acte 77,35 lei.

În dovedirea daunelor materiale depunE anexat înscrisuri în copie.

Daunele materiale arată că sunt în cuantum total de 9270.63 $ si 14338.93 lei. Subliniaza faptul că în afară de daunele materiale, --------- a fost profund afectat din punct de vedere psihic, a suferit enorm din cauza dispariției nefirești a celei mai dragi ființe care l-a născut, l-a crescut cu multă dragoste, a mamei sale. Solicită daune morale în cuantum de 1,000,000 euro.

Daune morale solicită și fiicele sale ------- și respectiv ------ - care au suferit enorm din cauza morții subite a bunicii lor iubite și de aceea fiecare solicită câte 250.000 euro.

Daune morale solicită si ----- care a suferit enorm din cauza morții subite a celei care i-a fost ca o mamă ------ si de aceea solicită 250.000 euro. ------ solicită si daune materiale deoarece din cauza prezentei la înmormântarea soacrei sale nu a mai fost plătită de angajator si astfel a fost prejudiciată cu suma de 1280 $ .

In dovedirea acestei situații depune un înscris al angajatorului care certifică că din această cauză nu a fost plătită de acesta.

În drept, prevederile Legii nr.132/2017 (art 11, art 22 alin 4 și 5, art. 14 alin 10) privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudiciile produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, coroborate cu prevederile normei ASF nr.20/2017 art 26 litera b, coroborate cu art. 1357 și urm. Cod civil și cu prevederile art.1391 alin 2 Cod civil și celelalte prevederi legale menționate anterior.

Ca probe în dosar solicită proba cu înscrisuri, inclusiv expertiza tehnică realizată în dosarul penal, fotografii și celelalte acte existente în dosarul penal, proba cu interogatoriu, proba cu martori și solicită să fie audiată ca martor ------ cu domiciliul -----, iar teza probatorie a probei testimoniale fiind aceea privind prejudiciul material, dar mai ales prejudiciul moral suferit de reclamant.

Competența generală, materială și teritorială este a Tribunalului Prahova secția litigii cu profeșioniști, deoarece fapta care a creat prejudicii a avut loc în Ploiești potrivit art. 113 alin 1 pct.9 Cod procedură civilă, iar 55 răspunderea asigurătorului este în baza unui contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.

Prezenta cauză este scutită de la plata taxei judiciare de timbru conform art 29 alin 1 lit.i din OG 80/2013. Solicită judecarea cauzei și în lipsa

Legal citați --------, intervenienți forțați în cauza.

Prin Avocat -----------------, membru al Baroului Bucureşti, în temeiul dispoziţiilor art. 205 ş.u. C.Proc.Civ., a formulat întâmpinare faţă de cererea de chemare în judecată formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secţia a II-a Civilă, de Contencios administrativ şi fiscal, de către reclamanţi, solicitând instanţei de judecată să analizeze excepţiile procesuale şi apărările de fond enunţate, astfel încât, prin hotărârea ce va pronunţa (în măsura în care va trece peste excepţiile menite să împiedice continuarea procedurii contencioase) să dispună RESPINGEREA cererii de chemare în judecată ca NEÎNTEMEIATA, cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea acestei etape procesuale (astfel cum vor fi dovedite până la termenul stabilit pentru asigurarea contradictorialităţii procedurii contencioase), în considerarea următoarelor motive:

1.1.Excepţia INADMISIBILITĂŢII acţiunii, pe fondul constituirii reclamanţilor părţi civile în procesul penal (cauza care face obiectul Dosarului nr. I047WP/20I8. aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti):

l.l.A. Arată că, întocmai cum au recunoscut şi reclamanţii (a se vedea pag. 2 din cererea introductivă, nenumerotată, parag. final), situaţia de fapt pe care înţeleg să îşi legitimeze prezentul demers contencios este generată/reprezentata de accidentul rutier produs la data de 15.12.2018 pe Strada Cameliei din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova (accident in urma căruia a decedat numita -----), în legătură cu care a fost constituit pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti (urmare a sesizării din oficiu a organelor de cercetare penală din cadrul Poliţiei Municipiului Ploieşti - Biroul Rutier) Dosarul nr. -------.

l.l.B. Prin Ordonanţa nr. ------- din data de 04.12.2019, procurorul de caz (doamna -------) a confirmat efectuarea în continuare a urmăririi penală faţă de ------ (dobândind calitatea de suspect) pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 192 alin. (1) şi (2)C.Pen., constând în aceea că "(■■■) la data de 15.12.2018, în jurul orelor 17,10, a condus autoturismul marca ------, proprietatea lui ------, pe strada Cameliei din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, din direcţia Spitalul Judeţean către Centru, a ajuns la trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător prin marcaj şi indicator rutier amplasată în dreptul imobilului cu nr. 16, unde a surprins şi acraşat pe numita --- care s-a angajat în traversarea sectorului de drum şi a decedat ulterior la ora 19,57 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti (...) ", iar prin Ordonanţa nr. 10479/P/2018 din data de 02.12.2020, procurorul de caz a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de ------ (dobândind calitatea de inculpat) - în prezent dosarul fiind la procuror pentru emiterea rechizitoriului (terminată fiind urmărirea penală).

1.1 ,C. în cadrul acestui dosar penal, prin declaraţia de persoană vătămata/parte civilă din data de 18.12.2018 (formular tip), dată olograf în faţa organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul I.P.J. Prahova - Politia Municipiului Ploieşti - Biroul Rutier, numitul ------- a arătat că "mă constitui parte civilă în procesul penal cu o sumă de bani pe care o voi comunica ulterior şi am pretenţii în cauza."-ANEXA nr. 1.

1.1 .D. Deopotrivă, la data de 31.12.2018. numitul -----, în calitate de reprezentant al minorelor --------------. a depus la dosarul cauzei 2 cereri "de constituire ca parte civilă în Dosarul penal nr. 10479/P/2018", solicitând constituirea ca parte civilă a minorelor "în dosarul penal nr. 10479/P/2018, cu privire la accidentul rutier din data de 15.12.2018 din Ploieşti", cerând "atât despăgubiri pentru cheltuielile materiale pentru participarea în înmormântarea bunicii (cheltuielile de transport din SUA în România şi retur), dar şi despăgubiri morale pentru durerea suferită pentru dispariţia nefirească a bunicii" şi arătând că "cuantumul concret al despăgubirilor morale şi materiale îl voi preciza ulterior, când pentru daunele materiale voi depune la dosar şi actele doveditoare prin intermediul reprezentantului legal." - ANEXA nr. 2.

1.1.E. La aceeaşi dată (31.12.2018) numita ------- depune la dosar o cerere "de constituire ca parte civilă în Dosarul penal nr. ------". solicitând constituirea ca parte civilă "în dosarul penal nr. -----. cu privire la accidentul rutier din data de 15.12.2018 din Ploieşti", cerând "atât despăgubiri pentru cheltuielile materiale pentru înmormântarea celei care, a fost ca o mamă (inclusiv cheltuielile de transport din SUA în România şi retur), dar şi despăgubiri morale pentru durerea suferită pentru dispariţia nefirească a unui om special, deosebit de bun, care nu merita să se stingă atât de repede " şi arătând că "cuantumul concret al despăgubirilor morale şi materiale îl voi preciza ulterior, când pentru daunele materiale voi depune la dosar si actele doveditoare prin intermediul reprezentantului legal. " -ANEXA nr. 3.

1.1 .F. Potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) C.Proc.Pen., "acţiunea civilă exercitata in cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la RĂSPUNDERE CIVILĂ DELICTUALĂ a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale ", iar potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, "repararea PREJUDICIULUI MATERIAL si MORAL se face potrivit dispoziţiilor legii civile."

1.1 .G. De asemenea, "constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti" (art. 20 alin. (1) C.Proc.Pen.) şi se realizează "în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază " (art. 20 alin. (2) C.Proc.Pen.), legiuitorul stabilind în mod expres că persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiunea la instanţa civilă DOAR în cazul în care NU se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal (pe fondul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute de alin. (I) şi (2) ale art. 20 C.Proc.Pen.).

1.1.H. Prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, Curtea Constituţională a reţinut (referindu-se la condiţiile de declanşare a acţiunii civile în procesul penal, prin constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate, în sensul art. 20 C.Proc.Pen.) că "(...) în cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile menţionate, persoana vătămată sau succesorii acesteia NU se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, aceştia având însă posibilitatea de a introduce acţiunea la instanţa civilă", respectiv că "(...) persoana vătămată este liberă să decidă DACĂ declanşează acţiunea civilă SEPARAT de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, acţiunea civilă alăturată acţiunii penale fiind guvernată de principiul disponibilităţii.", concluzionând că (...) persoana vătămată hotărăşte cu privire la cadrul procesual de realizare a pretenţiilor sale. FIE sesizând instanţa civilă,FIEalăturând acţiunea civilă acţiunii penale(...)." (a se vedea parag.14,15 şi 16).

1.1.1. Astfel, în condiţiile în care procesul penal este în derulare (aşteptată fiind sesizarea instanţei de judecată cu rechizitoriu), ţinând cont de împrejurarea că reclamanţii din prezenta cauză civilă (persoane vătămate în cauza penală care face obiectul Dosarului nr. 10479/P/2018) şi-au exprimat si exercitat deja opţiunea de realizare în cadrul procedurilor penale a dreptului constând în repararea prejudiciului material si moral generat de/prin săvârşirea faptei prevăzute şi pedepsite de legea penală (prin constituirea ca parte civilă), având in vedere că, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) C.Proc.Pen., "instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiunii penale, cât şi asupra acţiunii CIVILE", fiind evident că DOAR "dacă NU s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia POT introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune" (a se vedea art. 27 alin. (I) C.Proc.Pen.) şi că NU este incident vreunul dintre cazurile de soluţionare a acţiunii civile la Instanţa civilă (NU au o hotărâre definitivă prin care instanţa penală să fi lăsat nesoluţionată acţiunea civilă, procesul penal NU a fost suspendat, NU există vreun prejudiciu născut/descoperit de persoanele vătămate după constituirea ca părţi civile in procesul penal –a se vedea dispoziţiile art. 27C.Proc.Pen.), este fără echivoc că demersul reclamanţilor este vădit INADMISIBIL, acţiunea trebuind a fi respinsă în consecinţă.

1.2. Raţiunea confirmării caracterului INADMISIBIL al acţiunii reclamanţilor trebuie raportată şi la împrejurarea că, în situaţia în care (sesizată fiind prin rechizitoriu) instanţa penală va pronunţa o hotărâre definitivă prin care va constata că fapta penală reţinută în sarcina lui ----------------- NU exista. NU este prevăzută de legea penală sau NU a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de legea penală, scutirea de la plata taxei judiciare de timbru prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (I) lit. h din O.U.G. nr. 80/2013 NU mai este incidentă (acţiunea/cererea reclamanţilor trebuind a fi taxată conform prevederilor art. 3 din O.U.G. menţionat).

1.3.Dacă se va aprecia acţiunea ca fiind admisibilă, solicită instanţei admiterea excepţiei PREMATURITĂTII. cu consecinţa respingerii cererii ca fiind PREMATUR INTRODUSĂ:

I.3.A. Potrivit dispoziţiilor art. 193 alin. (1) C.Proc.Civ., "sesizarea instanţei se poate face NUMAI DUPĂ îndeplinirea unei PROCEDURI PREALABILE, dacă legea prevede în mod expres aceasta", dovada îndeplinirii acestei proceduri trebuind a fi anexată la cererea de chemare în judecată.

I.3.B. în conformitate cu prevederile art. 22 din Norma A.S.F. nr. 20/2017 privind asigurările auto în România (emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară în baza Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule si tramvaie), despăgubirile se stabilesc DUPĂ depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată, astfel: pe cale amiabilă, prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului sau prin hotărâre judecătorească definitivă, ÎN CAZUL în care NU s-a realizat ÎNŢELEGEREA între părţi, fiind stabilite in concreta inclusiv elementele care sunt avute în vedere la stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul decesului unor persoane (a se vedea art. 26 lit. b) din norma incidenţă).

1.3.C Este evident astfel că legiuitorul a instituit mecanismele necesare pentru recuperarea prejudiciului suferit prin accidente de vehicule în primul rând prin proceduri necontencioase (pe cale amiabilă sau prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului), procedura contencioasă fiind incidentă DOAR în cazul în care NU s-a realizat ÎNŢELEGEREA dintre părţi (adică dacă procedurile prealabile necontencioase nu sting pretenţiile persoanei prejudiciate).

1.3.D. Reglementată fiind astfel o acţiune prealabilă directă îndreptată împotriva asigurătorului, accesibilă terţului prejudiciat, în vederea recuperării prejudiciului suferit prin accidente de vehicule, este evident că neparcurgerea/nerealizarea procedurii trebuie să determine instanţa să RESPINGĂ cererea ca fiind prematur introdusă.

1.3.E. Solicită instanţa să aibă în vedere împrejurarea că deşi înţeleg să îşi întemeieze cererea chiar pe dispoziţiile art. 26 lit. b) din Norma A.S.F. nr. 20/2017 privind asigurările auto în România, reclamanţii pierd din vedere tocmai faptul că prevederile invocate privesc stabilirea despăgubirilor PE CALE AMIABILĂ. Or, invocând însăşi norma care impune obligativitatea îndeplinirii unei proceduri prealabile, reclamanţii fac fie dovada necunoaşterii legii, fie dovada relei-credinţe în promovarea acestei proceduri contencioase.

1.4. Dacă se va aprecia acţiunea ca fiind admisibilă,  ------ înţelege să invoc excepţia LIPSEI CALITĂŢII DE INTERVENIENT FORŢAT, solicitând instanţei să constate că NU are şi NU poate avea calitatea de intervenient forţat în prezenta procedură contencioasă:

I.4.A. Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (I) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, "(...) drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligaţiei acestuia cu citarea obligatorie a PERSOANEI/PERSOANELOR RĂSPUNZĂTOARE de producerea accidentului în calitate de intervenienti forţaţi. "

I.4.B. în condiţiile în care NU nu a condus autoturismul marca ----- cu numărul de înmatriculare -------NU a fost implicat (nici direct și nici indirect) în producerea accidentului din data de 15.12.2018 (nefiind astfel răspunzător de producerea nefericitului accident), este evident că NU poate avea calitatea de intervenient forţat în această procedură contencioasă.

1.4.C. Arata, în context, că prin Ordonanţa nr. ------ din data de 04.12.2019, procurorul de caz (doamna -----) a confirmat efectuarea în continuare a urmăririi penală faţă de fiul său, ------- (acesta dobândind calitatea de suspect) pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 192 alin. (1) şi (2) C.Pen., constând în aceea că "(...) la data de 15.12.2018, în jurul orelor 17,10, a condus autoturismul marca -------, proprietatea lui -----, pe strada Cameliei din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, din direcţia Spitalul Judeţean către Centru, a ajuns la trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător prin marcaj şi indicator rutier amplasată în dreptul imobilului cu nr. 16, unde a surprins şi acroşat pe numita -------, care s-a angajat în traversarea sectorului de drum şi a decedat ulterior la ora 19,57 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti (...)", iar prin Ordonanţa nr. 10479/P/2018 din data de 02.12.2020, procurorul de caz a dispus şi punerea în mişcare a acţiunii penale (fiul sau dobândind calitatea de inculpat).

1.5.Daca se va aprecia acţiunea ca fiind admisibilă, solicită a se constata ca fiind NEÎNTEMEIATĂ. cu consecinţa respingerii sale ca NEÎNTEMEIATĂ, pe fondul neîndeplinirii în cauză a cerinţelor legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale (în ceea ce priveşte reţinerea în sarcina conducătorului auto pretins vinovat - intervenient forţat - a unei fapte culpabile şi a vinovăţiei civile):

I.5.A. în raport de dispoziţiile art. 1357 C.Civ. (care pot genera răspunderea asigurătorului faţă de victimă, în baza unui raport juridic delictual), pentru a stabili obligaţia asigurătorului de a despăgubi persoanele îndreptăţie, trebuie stabilită, printre altele, existenţa unei răspunderi delictuale a autorului accidentului produs la data de 15.12.2018.

I.5.B. Raportul de expertiză tehnică auto nr. 95/19.08.2020 (întocmit de -, expert tehnic în specialitatea "Autovehicule-circulaţie rutieră" în cadrul Dosarului penal nr. 10479/P/2018), deşi concluzionează că "------- putea evita producerea accidentului rutier dacă, în zona unei treceri de pietoni presemnalizată, semnalizată şi marcată corespunzător ar fi circulat cu atenţie şi cu o viteză care i-ar fi permis să oprească autoturismul înaintea marcajului pentru a acorda prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea regulamentară a carosabilului" (a se vedea rubrica "Capitolul III. Concluzii", punctul c).), NU stabileşte existenţa vreunei norme de drept obiectiv a cărei încălcare (prin Inacţiunea conducătorului auto) să cauzeze (în sensul legii) prejudicii dreptului subiectiv sau interesului legitim ce aparţine unei/unor persoane.

1.5.C Astfel, deşi îşi "fundamentează" constatarea pretinsei lipse de atenţie a conducătorului auto DOAR pe "declaraţia martorului ------- care, conducând autoturismul proprietate personală din sensul opus, a observat victima angajându-se în traversare pe trecerea de pietoni de la o distanţă de cea 50 m şi a frânat pentru a-i acorda prioritate" (a se vedea pag. III din raport, parag. I), expertul confirmă că autoturismul se deplasa cu o viteză REDUSĂ, de 50 km/h, respectiv chiar viteza legală de deplasare în localităţi (astfel cum este stabilită prin dispoziţiile art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice).

I.5.D. Or, este lipsit de orice fundament logico-juridic să concluzionezi în sensul stabilirii/existenţei unei fapte ilicite (în cazul de faţă referitoare la pretinsa nerespectare a normelor care reglementează circulaţia rutieră pe drumurile publice prin nerespectarea regimului legal de viteză în interiorul localităţii, în raport de obligaţia prevăzută de art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002), apreciind ca şi cauză a producerii accidentului "lipsa de atenţie" a conducătorului auto, DOAR pe fondul unei declaraţii date de un alt conducător auto, NECOROBORATE cu vreun alt mijloc de probă.

1.6. Dacă se va aprecia acţiunea ca fiind admisibilă şi întemeiată, solicită instanţei să încuviinţeze obligarea asigurătorului la plata unor despăgubiri (cu titlu de daune materiale si/sau morale) DOAR în limitele obligaţiilor rezultate din contractul de asigurare (în raport de dispoziţiile art. 2199. 2208 şi 7124 C.Civ. şi ale art. 14 alin. (4) şi art. 22 alin. (1) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie şi ţinând cont şi de Decizia nr. 29/2009 a Î.C.C.J.. prin care s-a statuat că "în materia asigurării de răspundere civilă auto, răspunderea asigurătorului faţă de persoana prejudiciată este o răspundere contractuală, asumată prin contractul de asigurare. Este deci o răspundere directă, decurgând din achiesarea asigurătorului la riscurile conduitei asiguratului. De aceea, prin acoperirea prejudiciului suferit de terţul victimă a accidentului de circulaţie, asigurătorul nu face o plată pentru făptuitor şi nici alături de acesta, ci îşi îndeplineşte obligatia proprie, asumată prin contractul de asigurare, el suportând în mod efectiv si definitiv întregul prejudiciu cauzat din culpa asiguratului său."

1.7. în PROBAŢIUNE, solicită ca, în baza dispoziţiilor art. 265 ş.u. şi ale art. 330 ş.u. C.Proc.Civ., să încuviinţaţi proba cu ÎNSCRISURI (cete ataşate prezentei), proba cu martori (VLAD Constantin Costinel. având domiciliul in judeţul Prahova, Comuna Sălciile nr. 830 - teza probatorie vizând clarificarea împrejurărilor în care a avut loc accidentul din data de 15.12.2018, în legătură cu pretinsa vinovăţie a lui ---------) şi proba constând în efectuarea unei EXPERTIZE TEHNICE AUTO (la care să participe un expert parte/recomandat - ale cărui date le va indica în timp util), care să constate

a). Stabilirea momentului apariţiei stării de pericol, în raport de caracteristicile sectorului de drum, condiţiile meteo-rutiere şi de trafic.

b). Posibilităţile de evitare a accidentului rutier din partea părtilor implicate, cu indicarea normelor de circulaţie încălcate de către acestea.

c). Stabilirea locului accidentului rutier şi a poziţiei locului in care traiectoriile vehiculului şi pietonului s-au intersectat.

1.8. Cu privire la probele solicitate de reclamanţi, a se avea în vedere că Raportul de expertiză tehnică auto nr. 95/19.08.2020 (întocmit în cauza care face obiectul Dosarului penal nr. ---) NU este "fundamentat" decât pe declaraţia martorului ------ - (se arată ca şi cauză a producerii accidentului "lipsa de atenţie a lui ------- la apropierea de zona unei treceri de pietoni", lipsă de atenţie care "este susţinută de declaraţia martorului ------- care, conducând autoturismul proprietate personală din sens opus, a observat victima angajându-se în traversare pe trecerea de pietoni de la o distanţă de cca 50 m şi a frânat pentru a-i acorda prioritate " -ase vedea pag. III, parag. Idin raport), neputând a fi reţinut de Instanţă ca fiind concludent şi util pentru justa soluţionare a cauzei.

1.9. Cu privire la proba cu interogatoriu, solicită a se avea în vedere (şi să dispună în consecinţă) că reclamanţii NU l-au ataşat cererii de chemare în judecată (astfel cum impun dispoziţiile art. 194 lit. e) C.Proc.Civ.), iar cu privire la administrarea probei cu martori în dovedirea prejudiciului material, solicita să o respingă ca INADMISIBILĂ, în raport de dispoziţiile art. 309 alin. (2) C.Proc.Civ. (potrivit cu care "niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei").

La termenul din data de 07.09.2022 s-a pus în discuție excepția lipsei calității de intervenient forțat al lui -----, invocată de intervenient, iar reclamanții, prin apărător a arătat că nu mai susține ca ------ să aibă calitate de intervenient forțat și nici de martor, de asemenea a renunțat la proba cu interogatoriul intervenientului.

Analizând probele administrate pe parcursul cercetării cauzei , instanta a reţinut  următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 1357 Cod Civil, în concordanţă si cu celelalte texte legale în materie,  răspunderea  civilă  delictuală  are patru  elemente  de  sine  stătătoare, independente si poate fi angajată numai prin concursul tuturor acestora:

1.existenţa faptei ilicite

2. prejudiciul;

3. raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu;

4. vinovăţia autorului faptei ilicite.

Potrivit art. 1.357 alin. 1 Cod Civil, „Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să-l repare".

La data de 15.12.2018 numita ------- a decedat  în urma unui accident de circulaţie, fiind accidentată de auto ----- cu nr. înmatriculare ----( asigurat la Euroins Romania Asigurare Reasigurare SA)  condus de numitul ------- .

Conform Rechizitoriului din 15.07.2021 la  data de 15.12.2018 organele de cercetare penală s-au sesizat cu privire la savârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, fiind constituit dosarul penal ------(f 2,3,4,5 dosar urmărire penală.).

 La data de 31.12.2018 s-au constituit ca părţi civile în cadrul dosarului penal în temeiul art.20 Cod pr. Pen numiţii ----- , --------( f 72-80 dosar urmărire penală). Acest aspect este confirmat si prin rechizitoriu la punctul IV Latura Civilă.

La data de 14.10 2020 s-a dispus punerea în miscare a acţiunii penale faţă de inculpatul ------ , pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

 La data de 17.02.2021 aceleaşi părţi  - ------. introduce  acţiunea civilă şi în instanţa civilă pentru acordarea de daune morale si civile împotriva asigurătorului Euroins Romania Asigurare Reasigurare SA, acţiune ce face obiectul prezentului dosar -----.

La data de 22.07.2021rechizitoriul aferent  dosarului penal ---- este introdus în instanţa de judecată la  Judecătoria Ploieşti, făcând obiectul dosarului ------.

Potrivit art. 28 Cod procedură penală :” Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o.

Prin decizia penală nr.-------  pronunţată în dosarul penal ----- de către Curtea de Apel Ploieşti , definitivă s-au respins apelurile impotriva sentinţei penale nr.1823/24.11.2020 a Judecătoriei Ploieşti prin care  reţinut vinovăţia inculpatului ----  sub aspectul săvărşirii infracţiunii de ucidere din culpă.  În motivare hotărârii penale s-au reţinut următoarele aspecte cu privire la existenţa faptei si a persoanei care a săvârsit-o:

Dinamica producerii evenitmentului rutier a rezultat din cuprinsul raportului de expertiză criminalistică efectuat în cauză care s-a coroborat cu declarațiile persoanelor vătămate, declarațiile martorilor audiați și constatările organelor de cercetare penală cuprinse în procesul verbal de cercetare a locului faptei.

Astfel, s-a stabilit că starea de pericol iminent pentru numita ---- , s-a declanșat în momentul în care inculpatul ------ nu a respectat indicatorul rutier de avertizare semnalizaremontat în proximitatea trecerii de pietoni marcate şi semanlizaze cu indicator rutier , nu a acordat prioritate de trecere victimei ----  care traversa drumul prin loc special amenajatsi nu s-a asigurat temeinic si continuu că nu pune in pericol siguranţa pietonilor.

Urmarea imediată a infracţiunii a constat în decesul numitei -----.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată a fost stabilită a rezultat din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză.

Pe latură subiectivă, infracţiunea a fost săvârşită din culpă, inculpatul prevăzând că prin nerespectarea dispoziţiilor legale ce reglementează circulaţia pe drumurile publice şi la producerea accidentului de circulaţie, se poate ajunge la vătămarea sau decesul unei persoane, însă neacceptând

In aceste condiţii instanţa a apreciat că există autoritate de lucru judecat cu privire la existenţa  faptei ilicite şi la persoana care a săvărşit-o şi la vinovăţia acesteia.

Pe cale de consecinţă, s-a constatat că  sunt întrunite toate elementele răspunderii civile delictuale: fapta ilicită prin încălcarea regulilor de circulaţie, vinovăţia sub forma culpei, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită si prejudiciul produs, acesta din urmă sub forma unui prejudiciu material şi moral în favoarea reclamanţilor.

De esenţa răspunderii civile delictuale este cauzarea unui prejudiciu prin încălcarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane, acestea fiind condiţii în absenţa cărora nu se poate stabili obligarea la reparare în sarcina persoanei responsabile.

Vinovăţia definită ca fiind latura subiectivă a răspunderii delictuale, are rolul de a delimita conduita care poate fi imputabilă făptuitorului în vederea sancţionării sale prin angajarea obligaţiei de despăgubire a victimei în baza contractului de răspundere civilă auto.

 În cauză , calitatea de pârâtă o are societatea de asigurare – reasigurare S.C. Euroins România Asigurare-Reasigurare S.A., întrucât la data producerii accidentului de circulație,autoturismul  Peugeot cu nr. înmatriculare -----condus de numitul -----, era asigurat de către Euroins România Asigurare Reasigurare  S.A., având polița de asigurare de răspundere civilă auto RCA, seria RO/16/H16/DV/2027847962.

Astfel, răspunderea civila delictuală aparţine făptuitorului căruia îi revine obligaţia de reparare a prejudiciului moral şi material pentru fapta săvârşită, iar asigurătorul de răspundere civilă auto  preia în baza contractului de asigurare, obligaţia de despăgubire  care în situaţia în care nu s-ar fi încheiat un asemenea contract ar fi căzut în sarcina făptuitorului.

În acest sens prin  Decizia nr.29/2009 a I.C.CJ - Secţiile Unite care lămureşte Decizia nr.1/2005, instanţa supremă a statuat că: în materia asigurării de răspundere civilă auto, răspunderea asigurătorului faţă de persoana prejudiciată este o răspundere contractuală, asumată prin contractul de asigurare. Este deci o răspundere directă, decurgând din achiesarea asigurătorului la riscurile conduitei asiguratului.

De aceea, prin acoperirea prejudiciului suferit de terţul victimă a accidentului de circulaţie, asigurătorul nu face o plată pentru făptuitor şi nici alături de acesta, ci îşi îndeplineşte obligaţia proprie, asumată prin contractul de asigurare, el suportând în mod efectiv şi definitiv întregul prejudiciu cauzat din culpa asiguratului său.

Referitor la prejudiciu instanţa a învederat că atât prejudiciul patrimonial, cât şi cel nepatrimonial reprezintă elemente structurale ale răspunderii civile delictuale, alături de cele deja menţionate.

Repararea prejudiciului cauzat, stabilirea cuantumului despăgubirii, reprezintă însuşi scopul angajării acestui tip de răspundere. Repararea integrală a prejudiciului reprezintă principiul de bază al răspunderii civile delictuale, ce evocă neîndoielnic ideea reparării daunei în totalitatea sa, fără nicio restrângere sau limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.

În speță,  ca urmare a decesului numitei -- cauzat de fapta ilicită a conducătorul auto ------,  reclamanţii au dovedit existența prejudiciul produs, acesta din urmă constând în daunele materiale concretizate in cheltuielile făcute de reclamanti cu ocazia înmormântării, si parastaselor făcute victimei ( inclusiv cheltuielile de deplasare din SUA in România ) , precum si din daune morale suferite de aceştia.

Instanţa a reţinut că  în materia daunelor morale, dată fiind natura prejudiciului care il generează, practica judiciară şi literatura de specialitate au subliniat că nu există criterii precise pentru cuantificarea lor, respectiv că problema stabilirii despăgubirilor morale nu trebuie privită ca o cuantificare economică a unor drepturi şi valori nepatrimoniale (cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferinţa psihică încercată de cel ce le pretinde), ci ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanţelor de judecată.

Deşi stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

Totodată, instanţa a trebuit să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit şi despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferinţele morale, fără a se ajunge însă în situaţia îmbogăţirii fără just temei.

Principiul ce se degajă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia daunelor morale, pe care instanţele naţionale sunt obligate să îl aplice, este acela al statuării în echitate asupra despăgubirii acordate victimei, în raport de circumstanţele particulare ale fiecărui caz în parte. De asemenea, conform aceleiaşi jurisprudenţe, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate cu dauna suferită, sens în care a fost consacrat principiul proporţionalităţii daunei cu despăgubirea acordată.

Suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogăţire pentru victimă, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, ci ea trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a-i uşura ori compensa, în măsura posibilă, suferinţele pe care le-a îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure.

Despăgubirea bănească pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial fiind, prin însăşi destinaţia ei - aceea de a uşura situaţia persoanei lezate, de a-i acorda o satisfacţie - o categorie juridică cu caracter special, ea trebuie să fie rezultatul unei analize atente a împrejurărilor concrete ale cauzei (intensitatea şi durata suferinţelor psihice încercate de terţa persoană păgubită, determinate de gravitatea pierderii suferite în contextul situaţiei sale concrete - legătura de rudenie cu victima accidentului, relaţiile afective cu aceasta, suportul material asigurat în timpul vieţii de victima accidentului şi altele asemenea), deci a unor elemente obiective, care înlătură posibilitatea ca despăgubirea bănească acordată să constituie un mijloc imoral de îmbogăţire a victimei.

 Pentru a-şi păstra caracterul de "satisfacţie echitabilă", daunele morale trebuie acordate într-un cuantum care să nu le deturneze de la scopul şi finalitatea prevăzute de lege, spre a nu deveni astfel un folos material injust, fără justificare cauzală în prejudiciul suferit şi consecinţele acestuia. Ca atare, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate cu dauna suferită, în scopul asigurării unei juste compensaţii a suferinţelor pe care le-au îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure terţele persoane păgubite.

În cauză au fost audiată  martora -----  care au declarat că între persoana decedatăsi fiul său a fost o legătură foarte puternică care l-a afectat foarte mult , necesitând şi consiliere psihologică, copii nerevenindu-şi complet din această traumă.  De asemenea  , persoana decedată avea legături foarte strânse si cu nepoatele -------- pe care le-a vizitat de mici în America , unde stătea perioade de 3 luni de două ori pe an, ceea ce a făcut ca fetele să sufere foarte mult la decesul bunicii. A mai apreciat martora că si nora --- a avut de suferit fiind in strănsă legătură cu defuncta.

În procesul de cuantificare a daunelor morale, instanțele nu se pot întemeia pe criteriile oferite de Ghidul pentru soluționarea daunelor morale întocmit de Fondul de protecție a victimelor străzii. Acest Ghid, care conține date statistice extrase din hotărâri ale instanțelor judecătorești, a fost elaborat, cu titlu de recomandare, pentru uzul societăților de asigurări, iar aceste date statistice nu pot fi asimilate legislației și jurisprudenței românești. Ghidul nu reprezintă un criteriu legal de evaluare judiciară a prejudiciului moral, ci un instrument de lucru la dispoziția asigurătorilor în procedura administrativă, neavând putere normativă și, deci, caracter obligatoriu pentru Norma A.S.F. nr. 11/2007, iar nu Ghidul menționat pentru stabilirea cuantumului daunelor morale – a cărui invocare trebuie considerată că are doar valoarea un argument suplimentar, invocat pentru a întări justețea soluției pronunțate, nu poate fi primită, câtă vreme instanța a stabilit cadrul normativ aplicabil în cuantificarea daunelor morale, respectând prevederile art. 49 alin. (1) pct.2 lit. d) din aceste Norme, în sensul că daunele morale se acordă: „în conformitate cu legislaţia şi jurisprudenţa din România". Reperul, la care face trimitere art. . 49 alin. (1) pct.2 lit. d) din aceste Norme, este cel al jurisprudenței constante și unitare, iar nu al jurisprudenței care consacră soluții ce rămân cazuri izolate sau particulare, ce se raportează la situații de fapt deosebite.

S-a reținut că atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când acordă despăgubiri morale procedează la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare ale cauzei, relativ la suferințele fizice și psihice pe care le-au suportat victimele unui accident de circulație, respectiv rudele persoanelor decedate, precum și la consecințele negative pe care acel accident le-a avut cu privire la viața lor particulară, astfel cum acestea sunt evidențiate prin probele administrate.

Ca atare, în materia daunelor morale, atât jurisprudența națională, cât și hotărârile Curții de la Strasbourg pot furniza judecătorului cauzei doar criterii de estimare a unor astfel de despăgubiri și, respectiv pot evidenția limitele de apreciere a cuantumului acestora.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția I civilă a arătat în cuprinsul Deciziei nr. 422/14.02.2018 că, alături de celelalte criterii de evaluare a despăgubirilor, jurisprudența este un reper în stabilirea cuantumului daunelor morale, menită scopului de a nu se ajunge la discrepanțe majore între cuantumul sumelor acordate persoanelor îndreptățite.

Din jurisprudența Curții de Apel Ploiești rezultă că au fost acordate cu titlu de daune morale suma de 200.000 lei, pentru un număr de 179 de zile de îngrijiri medicale și afectarea funcției erectile (decizia civilă nr. 886/2019 pronunțată în Dosarul nr. 2758/114/2017), suma 100.000 lei, pentru un număr de 130 – 140 de zile de îngrijiri medicale (decizia nr. 87/2019, pronunțată în dosarul nr. 6922/105/2016*), suma de 75.000 lei pentru un număr de 110 - 120 de zile de îngrijiri medicale (decizia civilă nr. 3170/2019 pronunțată în dosarul nr. 2794/114/2018), suma de 80.000 lei, pentru un număr de 60 – 65 de zile de îngrijiri  medicale, încadrarea în grad de invaliditatea ca urmare a pierderii a jumătate din capacitatea de muncă (decizia civilă nr. 1578/2019 pronunțată în dosarul nr. 3596/120/2016), suma de 15.000 lei pentru 2-6 zile de îngrijiri medicale, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe, cu intenţie (decizia penală nr. 131/11.02.2020 în dosarul nr. 8116/200/2019), suma de 400.000 lei pentru 100-110 zile de îngrijiri medicale, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă (decizia penală nr. 131/17.06.2020 în dosarul nr. 10760/200/2019), suma de 1.000.000 Euro pentru 75-80 zile de îngrijiri medicale, urmat de handicap grav, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă,  (decizia penală nr. 192/21.02.2018 în dosarul nr. 1683/277/2016), suma de 300.000 lei pentru soţia victimei şi 250.000 lei pentru fiica victimei (decizia penală nr. 1087/28.11.2019 pronunţată de Curtea de Apel Ploieştri în dosarul nr. 2309/331/2017), suma de 45.000 Euro – soţia victimei şi 45.000 Euro – fiul victimei (decizia penală nr. 141/14.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Ploieştri în dosarul nr. 3624/315/2018).

Din probatoriu administrat a rezultat că între ---------  mama lui  exista o relaţie de afecţiune puternică , acesta  suferind foarte mult la moartea mamei, fiind nevoit să urmeze tratament psihologic , martora arătând că nici în acest moment nu şi-au revenit. Raportat la probele administrate în cauză şi considerentele învederate instanţa apreciază că chiar dacă legăturile dintre copii şi mamă sunt foarte puternice, suferinţa acestora nu poate fi cuantificată niciodată material, chiar dacă partea vătămată este o persoană majoră, fiind lipsit de afecţiunea, sprijinul şi chiar a  a îndrumărilor părinteşti. În acest contest,  instanţa  apreciază că  suma de 75.000 euro pentru ca fiind o  compensaţie apropiată cu  suferinţelor pe care partea vătămată le-a îndurat le-au îndurat şi în acelaşi timp să fie respectat şi  principiul proporţionalităţii daunei cu despăgubirea acordată..

Probatoriul a demonstrat că nepoatele - ------ au suferit la moartea bunicii , acestea fiind crescute de mici de către bunica care a facut eforturi pentru a fi alături de ele şi le  vizita destul de des tinând cont de distanţa panâ în America si cheltuielie aferente.  În acest sens instanţa  apreciază că  suma de 15.000 euro pentru ca fiind o  compensaţie apropiată cu  suferinţelor pe care partea vătămată le-a îndurat le-au îndurat şi în acelaşi timp să fie respectat şi  principiul proporţionalităţii daunei cu despăgubirea acordată. Pentru ----- instanţa instanţa  apreciază că  suma de 10.000 euro pentru ca fiind o  compensaţie apropiată cu  suferinţelor pe care partea vătămată le-a îndurat le-au îndurat şi în acelaşi timp să fie respectat şi  principiul proporţionalităţii daunei cu despăgubirea acordată.

Sub aspectul daunelor morale acordate  instanţa a reţinut, că într-adevăr nu există vreo sumă de bani care să poată compensa decesul unei persoane, că  în raport de circumstanţele  producerii accidentului, prin despăgubirea morală acordată se urmărește atenuarea efectelor pierderii unei persoane atât de dragi și acordarea posibilității de refacere a vieţii  reclamanţilor, în limite rezonabile.

Referitor la solicitarea reclamanţilor cu privire la daunele materiale  la plata către ------ a sumelor de bani, reprezentând cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare și celelalte rânduieli creștinești pentru mama sa -----, decedată în urma accidentului rutier din data de 15.12.2018 din localitatea Ploiești în cuantum de 9270,63 $ reprezentând costuri de  transport  ale pârţii vătămate si familiei acestuia (anexele 18-26 )și 10176,93 lei(anexele 33-39 ), cheltuieli înmormântare cât şi costuri  de împlinire a tuturor datinilor, potrivit tradiţiilor creştin ortodoxe instanţa a admis-o . La dosar  au fost  depuse documente din care să rezulte care este cuantumul acestor cheltuieli, acestea fiind confirmate şi de depoziţia martorei  audiate  în cauză .

A respins ca neîntemeiate solicitarea părţii vătămate -----, a sumei de bani reprezentând prejudicii materiale în cuantum de 1280 S reprezentând venit nerealizatde la locul de muncă ca urmare a participării la decesul soacrei, având în vedere ca instanţa nu a identificat  înscrisuri care să dovedească acest aspect.

Având în vedere considerentele Deciziei Înaltei Curţi  de Casaţie şi Justiţie nr.1 din 2016, potrivit cărora în  cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabilă civilmente și are obligația de a repara singură prejudiciul cauzat instanţa a dispus obligarea ------ la plata către reclamantele  ----------- a  sumei de 15.000 euro fiecare, Anghel Livia 10000 euro,  iar pentru ------  a sumei de 75.000 euro reprezentând daune morale si  şi daune materiale in cuantum de 9270,63 $ reprezentând costuri de  transport si 10176,93 leicheltuieli înmormântare cât şi costuri  de împlinire a tuturor datinilor pentru -----. Respinge in rest acţiunea.

A luat act că reclamanţii au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

-

Domenii speta

Spete similare