Obligaţie de a face - nu s-a făcut dovada faptului că între numitul c şi societatea e srl a existat vreodată încheiat un contract de parteneriat/colaborare, pentru a se reţine obligaţia fostului asociat, pârâtul din prezenta cauză, de a comunica datele de

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, la data de 27.11.2018, sub număr unic …./299/2018, având ca obiect „obligaţia de a face”, reclamanta A în contradictoriu cu pârâtul B a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul la a comunica adresa de domiciliu a numitului C, jurnalist, în calitate de fost angajat/colaborator la publicaţia D, ce a aparţinut societăţii comerciale E SRL, cu sediul la domiciliul pârâtului şi unde pârâtul a fost acţionar, societate care a fost dizolvată conform sentinţei civile 2700/07.05.2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, obligarea pârâtului la a comunica identitatea şi adresa de domiciliu a persoanei fizice care deţine încă din anul 2001 domeniul www…..ro şi pe care doreşte să o cheme în judecată în dosarul .../3/2017, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că la data de 06.10.2014, numitul C, în calitate de redactor al cotidianului D (format tipărit şi electronic) a publicat un articol defăimător la adresa sa. La data de 06.10.2017 a chemat în judecată pe numitul C, precum şi societatea E SRL la care persoana fizică avea calitatea de angajat/colaborator. Dosarul este înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. .../3/2017. Deşi instanţa l-a citat pe numitul C în mai multe rânduri, atât la sediul firmei, cât şi la sediul publicaţiei, acesta nu s-a prezentat în instanţă, întrucât nu mai era angajatul firmei.

A precizat că deşi firma intrase în insolvenţă în anul 2013, deschizându-se dosarul .../3/2013, cotidianul D continuă să îşi desfăşoare activitatea, atât în format tipărit cât şi electronic, dovadă stând atât faptul că articolul incriminat a fost publicat un an mai târziu, cât şi faptul că publicaţia în format electronic funcţionează în acest moment, prin publicarea la zi de articole.

Pe parcursul procesului, printr-o cerere completatoare, a inclus-o în calitate de pârâtă pe B şi pe asociatul acesteia şi întrucât nu cunoştea adresele lor, a solicitat, iar instanţa a dispus trimiterea unei adrese la Registrul Comerţului, în acest mod reuşind să o aducă pe pârâtă în faţa instanţei. Întrucât există posibilitatea ca instanţa să admită excepţiile ridicate de pârâtă, există totodată şi pericolul ca reclamanta să fie în situaţia de a nu mai avea cu cine să se judece, întrucât numitul C, dar şi persoana fizică care deţine domeniul nu pot fi citaţi deoarece au domiciliul necunoscut. A apreciat că pârâta trebuie să ştie datele de identitate ale deţinătorului domeniului, întrucât societatea la care era acţionar a publicat de-a lungul timpului, mai exact din anul 2001, articole ale publicaţiei.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Art. 14, art. 15, art. 1516, art. 1528 Cod civil, art. 451, art. 453 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului.

Cererea a fost legal timbrată conform dispoziţiilor Art. 27 din OG 80/2013 (f 9, 10 dosar).

Pârâta  a depus întâmpinare (f. 21-23) prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivare a învederat că a avut calitatea de asociat împreună cu o altă persoană în cadrul E SRL, societate care, prin Hotărârea intermediară nr. 2932/17.03.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. …/3/2013 a intrat în faliment prin procedura generală. Prin sentinţa nr. 2700/07.05.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în acelaşi dosar s-a dispus închiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea E SRL, s-a dispus radierea societăţii debitoare şi în baza art. 136 din Legea nr. 85/2006, descărcarea lichidatorului judiciar şi toate persoanele care l-au asistat de orice îndatoriri şi responsabilităţi.

În calitate de asociat nu răspundea de angajaţii sau colaboratorii societăţii, astfel că nu cunoaşte dacă numitul C a avut sau nu raporturi de muncă cu societatea. A precizat că societatea a fost dizolvată şi radiată, iar faptul că sediul societăţii a fost la domiciliul său nu are nicio relevanţă, faţă de împrejurarea că era vorba de un sediu social fără activitate.

Pe de altă parte, a arătat că persoanele fizice sau juridice pot solicita, în baza unor cereri scrise motivate, comunicarea de date cu caracter personal din Registrul de evidenţă a persoanelor. De asemenea, date despre domeniu pot fi furnizate de Institutul D de Dezvoltare în informatică.

A arătat că nu deţine datele solicitate de reclamantă întrucât nu are calitatea de organ administrativ cu atribuţii în acest sens, iar în cadrul societăţii a deţinut doar calitatea de asociat. Pe de altă parte, aceste date pot fi furnizate numai de organele abilitate conform legislaţiei în vigoare.

În drept, a invocat prevederile art. 205 Cod procedură civilă.

La data de 06.03.2019, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare (f. 31-35) prin care a arătat că deşi s-a dispus intrarea în faliment pentru societatea E SRL, aceasta nu şi-a încetat activitatea, cotidianul D continuând să apară, atât în format tipărit şi electronic, dovadă stând faptul că numitul C, în calitate de jurnalist, a publicat un număr de 5 articole defăimătoare la adresa reclamantei în perioada în care cauza era încă pe rolul instanţei. Mai mult, activitatea firmei a continuat până la nivelul anului 2018, astfel cum rezultă din înscrisurile ataşate răspunsului la întâmpinare. A menţionat că din înscrisul depus rezultă că pârâtul a avut calitatea de administrator al societăţii, iar în calitate de asociat avea nu numai drepturi, dar şi obligaţii, fiind imposibil ca aceasta împreună cu asociatul său să nu aibă cunoştinţă de numărul şi identitatea angajaţilor/colaboratorilor firmei sale. De altfel, angajarea/colaborarea se face pe baza încheierii unui contract de muncă/colaborare, semnat de ambele părţi contractuale, iar aceste documente se regăsesc în contabilitatea firmei care nu a fost confiscată sau distrusă, aceasta având un termen de păstrare, conform legii şi, a presupus că se află încă în posesia celor doi foşti asociaţi la care pârâta are acces neîngrădit. De altfel, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse, numitul C publica articole şi în anul 2018, după dizolvarea firmei.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, pe rolul Tribunalul Bucureşti se află înregistrat dosarul nr. .../3/2017 prin care reclamanta din prezenta cauză a chemat în judecată pârâţii E SRL şi C, pentru ca instanţa să reţină că articolul publicat la data de 06.10.2014 de cotidianul D (în format tipărit şi electronic), de numitul C, în calitate de redactor al cotidianului, are un caracter defăimător la adresa reclamantei, putând antrena răspunderea civilă delictuală a pârâţilor.

A mai arătat că litigiul trenează de ceva vreme, având în vedere că reclamanta a fost în imposibilitatea de a indica datele de identificare ale pârâtului C.

De asemenea, din înscrisul depus la fila 13 dosar reiese că reclamanta şi-a modificat acţiunea sub aspectul cadrului procesual, solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâţi a numiţilor F şi B.

Reclamanta a susţinut că pârâtul, în calitate de administrator şi asociat al societăţii E SRL (societate radiată la data de 18.05.2018, în urma pronunţării Hotărârii nr. 2700/07.05.2018 de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. …/3/2013), trebuie să aibă cunoştinţă de datele de identificare ale numitului C, cu care a avut încheiat un contract de muncă sau de colaborare, precum şi de datele de identificare ale persoanei care deţine domeniul www…..ro.

În drept, art. 14 Cod civil arată că orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri. Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară.

Art. 15 Cod civil arată că niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.

Din extrasul ONRC existent la filele 57-65 reiese că pârâtul B a avut calitatea de asociat al societăţii E SRL. Din analiza dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile, instanţa reţine că nu reiese obligaţia asociatului de a cunoaşte datele de identificare ale angajaţilor/colaboratorilor societăţii.

Nu poate fi reţinută nici apărarea reclamantei în sensul că din înscrisul existent la fila 39 reiese că pârâtul a avut şi calitatea de administrator al societăţii E SRL, având în vedere că la dosar nu s-a depus extrasul ONRC în format complet, ci doar fila 4 din 20, astfel că instanţa nu poate reţine dacă respectivele informaţii privesc societatea E SRL. Mai mult decât atât, din acest înscris reiese că mandatul a fost dat pentru perioada 08.12.2005-08.12.2009, anterior publicării articolului din data de 06.10.2014.

Având în vedere menţiunile inserate în încheierea din data de 01.07.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. .../3/2013 (f. 55-56), respectiv că instanţa a pus în vedere administratorului judiciar să ia măsuri de conservare a documentelor contabile ale societăţii debitoare, respectiv gruparea pe unităţi arhivistice, păstrarea şi inventarierea pe durata procedurii reorganizării şi lichidării judiciare, instanţa a dispus emiterea unei adrese către administratorul judiciar G pentru a comunica contractul de parteneriat/colaborare încheiat de această societate cu numitul C.

Prin răspunsul depus la data de 21.11.2019, administratorul judiciar G a comunicat faptul că a procedat la verificarea documentelor ce au fost identificate în cursul procedurii şi arhivate, că acestea reprezintă o mică parte din arhiva contabilă, între care nu se regăsesc state de plată, salarii, contracte, documente de personal, ci doar balanţe de verificare şi bilanţuri, fiind în imposibilitatea depunerii la dosarul cauzei a înscrisului solicitat (f. 97).

Astfel, instanţa constată că nu s-a făcut dovada faptului că între numitul C şi societatea E SRL a existat vreodată încheiat un contract de parteneriat/colaborare, pentru a se reţine obligaţia fostului asociat, pârâtul din prezenta cauză, de a comunica datele de identificare şi adresa acestuia.

Deşi ipoteza înaintată de reclamantă, în sensul că angajarea/colaborarea se face pe baza încheierii unui contract de muncă/colaborare, semnat de ambele părţi contractuale, este corectă, în cauză trebuia să se facă dovada faptului că un asemenea contract a existat. Instanţa nu poate dispune obligarea pârâtului la comunicarea către reclamantă a datelor numitului C doar în baza faptului că acest nume figurează în dreptul menţiunii autorului unor publicaţii aparţinând cotidianului D, fiind posibil ca acest nume să fie utilizat de către o altă persoană, ca pseudonim, lucru caracteristic scriitorilor.

Astfel, în cazul în care instanţa ar admite acest petit şi ar obliga pârâtul la comunicarea datelor de identificare ale numitului C, iar între această persoană şi societatea E SRL nu s-ar fi încheiat niciodată un contract de parteneriat/colaborare care să conţină datele de identificare ale acestuia, pârâtul ar fi în imposibilitatea de a îşi îndeplini obligaţia, fiind pasibil de a plăti penalităţi în temeiul art. 906 Cod procedură civilă.

Mai mult decât atât, astfel cum a susţinut şi partea pârâtă, datele de identificare ale angajaţilor societăţii E SRL pot fi obţinute de către reclamantă de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în baza unui certificat de grefă eliberat de instanţa la care s-a înregistrat dosarul .../3/2017 sau de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Pentru aceste motive, constatând că obligaţia de a comunica datele de identificare ale numitului C de către pârât se putea dispune doar în cazul în care ar fi fost furnizate dovezi concrete ale existenţei unui contract de parteneriat/colaborare încheiat între societatea E SRL şi C, contract în care să fie inserate aceste date, dovezi ce nu au fost furnizate de către reclamantă, instanţa va respinge petitul I al acţiunii formulate de reclamanta A în contradictoriu cu pârâtul B, ca neîntemeiat.

Referitor la petiul II al acţiunii, prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la a comunica identitatea şi adresa de domiciliu a persoanei fizice care deţine încă din anul 2001 domeniul www…...ro şi pe care doreşte să o cheme în judecată în dosarul .../3/2017, instanţa va reţine că prin răspunsul primit la data de 29.05.2019 (fila 72) de la Institutul de Cercetare-Dezvotare în Informatică ICI Bucureşti nr. 1465/22.05.2019, s-a comunicat că deţinătorul dreptului de folosinţă/utilizare al numelui de domeniu …..ro este F, identificat prin CNP ….., cu adresa în …..  Bucureşti.

Pentru aceste motive, având în vedere că aceste date au fost obţinute prin grija instanţei, va respinge petitul II al acţiunii ca rămas fără obiect.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, faţă de soluţia pronunţată asupra petitelor acţiunii, instanţa va respinge şi cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Va lua act că pârâtul şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge petitul I al acţiunii formulate de reclamanta A, având domiciliul în …., în contradictoriu cu pârâtul B, …..

Respinge petitul II al acţiunii ca rămas fără obiect.

Respinge cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Ia act că pârâtul şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 09.12.2019.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare