Contestaţie la executare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECŢIA CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 230/2014

Şedinţa publică de la 07 Mai 2014

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de faţă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Măcin sub număr de dosar 823/253/2013, contestatorul Y a solicitat în contradictoriu cu intimaţii X şi C, pe calea contestaţie la executare, anularea deciziei de instituire a popririi nr.14137/14.05.2013 şi a înştiinţării nr.15877/30.05.2013.

În motivarea cererii contestatorul a arătat că decizia de instituire a popririi nu a fost comunicată debitorului prin înştiinţare de poprire, aceasta neputând fi verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei. Pe fondul cauzei s-a arătat că suma de 63930 lei nu este datorată de contestator, fapt pentru care luarea unei măsuri asigurătorii este nelegală. Suma reprezintă prima tranşă din ajutorul financiar nerambursabil, accesată prin măsura 112, contractată şi executată pe X prin reprezentant convenţional AQ. În urma cercetărilor efectuate în dosarul penal nr.173/P/2011 al DNA s-a constat că ajutorul nerambursabil a fost obţinut prin fraudă de AQ pentru X. De asemenea s-a constatat că X a fost indus în eroare de către AQ care pentru obţinerea ajutorului nerambursabil a prezentat acte false fără ştiinţa contestatorului, motiv pentru care acesta a fost găsit nevinovat. Suma în cauză a fost folosită de către AQ în interes personal, faptă pentru care aceasta a fost trimisă în judecată.

În drept, au fost invocate disp. OG nr.92/2003, OG nr.66/2011, OG nr.80/2013, Cod proc.civ.

Intimata S.. a formulat întâmpinare (fila 18), prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca nefondată şi menţinerea actelor de executare ca temeinice şi legale.

Intimata X a formulat întâmpinare(filele 22-29) prin care a invocat excepţia necompetentei teritoriale Judecătoriei Măcin în ceea ce priveşte capătul de cerere privind anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr.14137/14.05.2013 emisă de X şi disjungerea acestui capăt de cerere, excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a X în ceea ce priveşte capătul de cerere privind anularea adresei de înştiinţare de înfiinţare a popririi nr.15877/2013, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată.

Prin răspunsurile la întâmpinările depuse de către intimate (filele 98-99, 116), contestatorul a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a intimatelor şi excepţia tardivităţii depunerii întâmpinărilor în termenul imperativ prevăzut de lege, excepţii cu privire la care contestatorul a renunţat la termenul de judecată din data de 24.10.2013.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a respins ca neîntemeiate excepţia necompetentei teritoriale a Judecătoriei Măcin în ceea ce priveşte capătul de cerere privind anularea Deciziei de instituire  măsurilor asigurătorii nr.14137 din 14.05.2013 şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a X în ceea ce priveşte capătul de cerere privind anularea adresei de înfiinţare a popririi nr.15877/30.05.2013, excepţii invocate de intimata X prin întâmpinare, pentru considerentele arătate în încheiere.

La termenul de judecată din data de 21.11.2013, instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, excepţie invocată de intimata X prin întâmpinare, pentru considerentele arătate în încheiere.

Soluţionând cauza Judecătoria Macin, prin sentinţa civila nr. 753/04.12.2013 a respins contestaţia la executare ca neîntemeiata.

Pentru a se pronunţa astfel prima instanţa a reţinut  următoarele:

Între contestatorul Y şi intimata X, instituţie publică cu personalitate juridică care funcţionează în baza OUG nr.13/2006, a fost încheiat contractul de finanţare nr. C 112011023800040 (filele 41-45) având  ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 25000 euro, echivalentul a 106550 lei.

Prin adresa nr.173/P/10.04.2013 (filele 60-67), intimata  X a fost încunoştinţată despre faptul că, pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial… se află în curs de instrumentare dosarul penal nr.173/P/2011 privind pe învinuiţii SA şi SD.

Conform art.45 alin.4 din OUG nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, în cazul în care existenţa creanţei bugetare depinde de existenţa unei fapte penale, respectiv a unei fraude, şi a fost sesizat/sesizată DLAF/Agenţia Naţională de Integritate - ANI, autorităţile competente prevăzute la art. 20 suspendă de drept emiterea titlului de creanţă până la obţinerea deciziei definitive a instanţei privind caracterul penal sau nepenal al faptei incriminate şi dispun aplicarea măsurilor asiguratorii prevăzute la art. 40 alin. (1), cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2).

Potrivit art.129 alin.3 din OG nr.92/2003, măsurile asigurătorii, respectiv poprirea şi sechestrul asigurător, pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalităţi. Odată cu individualizarea creanţei şi ajungerea acesteia la scadenţă, în cazul neplăţii, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii. Conform alin.6 al aceluiaşi articol,  măsurile asigurătorii dispuse potrivit alin. (2), precum şi cele dispuse de instanţele judecătoreşti sau de alte organe competente se duc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, iar alin.11 arată că împotriva actelor prin care se dispun şi se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestaţie în conformitate cu prevederile art. 172.

În acest context, intimata a emis Decizia nr.14137/14.05.2013 (fila 32) prin care s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii faţă de beneficiarul Y până la acoperirea sumei de 63930 lei.

În temeiul art.141 alin.10 din OG nr.92/2003, intimata X a transmis P decizia menţionată pentru aducerea acesteia la îndeplinire. Astfel a fost înfiinţată poprirea asiguratorie şi a fost emisă înştiinţarea de înfiinţare a popririi nr.15877/30.05.2013 comunicată contestatorului la data de 25.06.2013 (fila 134).

Faptul că Decizia nr.14137/14.05.2013 emisă de X nu i-a fost comunicată contestatorului, potrivit susţinerilor acestuia, nu conduce la nulitatea acesteia, în condiţiile în care, pe cale prezentei contestaţii la executare, acesta a avut posibilitatea şi a invocat motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Potrivit art.172 alin.1 din OG nr.92/2003, persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii.

Or, procedând la verificarea celor două acte de executare ale căror anulare se solicită, raportat la dispoziţiile actelor normative invocate, prima  instanţa  a constatat că acestea au fost legal emise, la momentul emiterii deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, fiind începută urmărirea penală faţă de învinuitul SA, beneficiarul ajutorului financiar nerambursabil, sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

Împotriva acestei sentinţe civile a formulat apel contestatorul Y criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica, pentru următoarele motive:

- hotărârea atacata cuprinde o motivare sumara si confuza ceea ce echivalează cu nemotivarea acesteia, din perspectiva art. 425 alin. 1) LIT. b) c.proc.civ. rap. la jurisprudenţa in materie.

- instanţa a dat o interpretare greşita probelor administrate in cauza si a facut o aplicare greşita temeiurilor de drept aplicabile in speţa.

Astfel, deşi instanţa face referire la faptul ca s-a dispus începerea urmăririi penale fata de contestator, nu  arata in concret care este actul prin care s-a dispus aceasta.

Ori, din probele administrate in cauza nu rezulta ca s-a dispus începerea urmăririi penale fata de contestator, in raport de fondul nerambursabil pentru care s-a instituit măsura asiguratorie, iar  mai mult acesta  a fost găsit  nevinovat urmare cercetărilor penale care s-au efectuat , aşa cum rezulta din rechizitoriul întocmit in dosarul penal nr. 173/P/2011 al DNA..

Ulterior, contestatorul recurent  a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a intimatei X, respectiv împuternicirea consilierului juridic sau a organelor de reprezentare a instituţiei si excepţia tardivităţii depunerii intampinarii de catre aceasta intimata in termenul prevăzut de lege, conform art. 208 rap. la art. XV ALIN. 3) din Legea NR. 2/2013 si cu referire la art. 185 alin. 1) c.proc.civ.

Examinând cu prioritate excepţiile invocate Tribunalul retine ca ele nu sunt întemeiate, astfel ca au fost respinse ca atare.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii de reprezentant a intimatei Y care a formulat întâmpinare in cauza in apel se constata ca intimata  este persoana juridica,  respectiv instituţie publica.

Instituţia reprezentării in procesul civil vizează procedeul juridic in care o persoana, numita  reprezentant,  îndeplineşte acte de procedura in numele si pe seama unei parţi din proces, efectele actului reprezentării actului îndeplinit producându-se direct fata de parte

Potrivit art. 80 NCPC parţile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legala, convenţionala sau judiciara.

Deşi art. 80 alin. (2) NCPC face referire exclusiv la persoanele fizice, reprezentarea legala intervine si in cazul persoanelor juridice.

Potrivit art. 209 NCC

„  (1) Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.

 (2) Au  calitatea de organe de administrare, în sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice..

(3) Raporturile dintre persoana juridica si  cei care alcătuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut.”

In speţa intimata X este o instituţie publica cu personalitate juridica, care funcţionează in baza prevederilor O.U.G. NR. 13/2006.

Potrivit ART. 10  alin.. (1) din OUG. NR. 13/2006

(1) Conducerea Agenţiei este asigurată de un director general numit prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, care angajează şi reprezintă Agenţia în relaţiile cu persoane fizice sau juridice, precum şi în faţa instanţelor judecătoreşti.

In consecinţa intimata X. este reprezentata legal de directorul general al acesteia, prin care a si formulat  întâmpinarea in cauza, astfel ca nu este necesara prezentarea unui mandat suplimentar de reprezentare.

Cat priveşte lipsa  împuternicirii  consilierului juridic al intimatei X la care se refera recurentul de a o reprezenta, nu s-a impus a fi prezentat in cauza, deoarece consilierul juridic al acesteia nu a semnat vreun act care sa fi fost prezentat in apel, si nici nu a fost prezent  in instanţa pentru a o reprezenta pe aceasta.

Este neîntemeiata si excepţia tardivităţii formulării intampinarii de către intimata X, si pe cale de consecinţa cererea de a o decade pe aceasta din dreptul de a mai formula aparari, si ridica excepţii in cauza. 

 Potrivit art. 208 NCPC.

(1) Întâmpinarea este obligatorie, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.

(2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.

In speţa cererea de apel  a fost comunicata intimatei X la data de 13.02.2014, cu obligaţia de a formula întâmpinare  in termen de 15 zile de la comunicare.

Întâmpinarea a fost înaintata instanţei prin posta, fiind depusa la oficiul poştal la data de 28.02.2014 si înregistrata la instanţa la data de 03..03.2014, in termenul de 15 zile stabilit pentru depunerea acesteia.

Analizând hotărârii atacate in raport de criticile aduse acesteia Tribunalul retine ca apelul este neîntemeiat, astfel ca  a fost respins ca atare.

In ceea ce priveşte critica , ce vizează nemotivarea hotărârii, se constata ca potrivit ART. 425  alin.1 lit.b NCPC

(1) Hotărârea va cuprinde:

b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile parţilor.

In speţa considerentele hotărârii  atacate cuprinde toate elementele prevăzute de lege, si răspunde motivat la toate aspectele invocate in cauza.

Este neîntemeiata si critica ce se refera la greşita soluţionare a cauzei.

Prima instanţa a reţinut in mod corect ca Decizia nr. 14137/2013 prin care s-a dispus instituirea masurilor asiguratorii si adresa de înfiinţare a popririi sunt emise in mod legal fata de dispoziţiile art. 45 alin.4 din OUG NR. 66/2011.

Intimata X a declanşat procedura de constatare a neregulilor si recuperare a creanţelor bugetare si in conformitate cu aceasta dispoziţie legala procedura a fost suspendata, iar intimata a dispus luarea de către ANAF a masurilor asiguratorii pana la obţinerea deciziei definitive si irevocabile a instanţei privind caracterul penal sau nu al faptei incriminate.

Contestaţia la executare fiind o cale de atac deschisa contra masurilor de executare nelegale, partale care au figurat intr-un titlu pus in executare sa nu se poată sprijini in contestaţia lor decât pe vicii si nelegalitati ale actelor de executare ulterioare titlului ce se executa.

Or, in cazul de fata nu ne aflam in situaţia in care actele de executare efectuate sa fie nelegale.

Împrejurarea ca ulterior emiterii deciziei de instituire a masurilor asiguratorii si a adresei de înfiinţare a popririi s-a dispus neînceperea urmăririi penale fata de contestator sub aspectul savarsirii infracţiunii prev. de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 prin rechizitoriul nr. 104/P/2013 al PARCHETULUI DE PA LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE –Direcţia Naţionala Anticorupţie –Serviciul Teritorial.., iar prin sentinţa penala nr. 84/30.01.2014 a Judecătoriei Tulcea pronunţata in dosar nr. 8329/327/2013 a fost condamnata numita SV (fosta  E ) pentru ca in calitate de reprezentant al Y a încheiat cu intimata X contractul de finanţare nr. C112011023800040/24.01.2011 in baza căruia a beneficiat de un sprijinul financiar nerambursabil sub forma de prima pentru instalarea tinerilor fermieri nu este de natura infirme legalitatea actelor contestate.

In consecinţa, in temeiul art. 480 c.proc.cic., apelul a fost respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare