Contencios administrativ şi fiscal - drepturi băneşti

TitluLitigiu privind funcţionarii publici

Tip speţăSENTINŢĂ CIVILĂ

Număr speţă951

Data speţă30.09.2020

Domeniul asociatContencios administrativ şi fiscal

Conţinut speţăSENTINŢA CIVILĂ NR. 951

Data: 30.09.2020

Autor: Tudor Nicu

Domeniul asociat: contencios administrativ şi fiscal

Obiect: Contencios administrativ şi fiscal - drepturi băneşti

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova – Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal la data de 17.10.2019, sub nr. 4632/105/2019, reclamantul TAA a solicitat în contradictoriu cu pârâta pârâtul  ŞAPVL, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se  dispună:

1. Obligarea ŞAPVL C sa se conformeze prevederilor H.G. 937/2018, in sensul acordării începând cu data de 01.01.2019, a salariului minim brut pe tara în cuantum de 2350 lei, fără sporuri si alte adaosuri incluse in acesta.

2. Obligarea ŞAPVL C la echivalarea salariului de funcţie fără sporuri si alte adaosuri cu salariul minim brut pe tara avut in vedere de HG 397/2018 prin analiza comparativa, conform directivelor DGF din cadrul MAI.

3. Obligarea ŞAPVL C, ca începând cu data de 01.01.2019 sa calculeze salariul lunar, luând în considerare salariul de funcţie de 2.350 lei, fără sporuri si alte adaosuri incluse in acesta, conform HG 937/2018.

4. Obligarea ŞAPVL C la recalcularea si actualizarea salariului de la 01.01.2019, avându-se în vedere salariul de funcţie de minim 2.350 lei, fără sporuri si alte adaosuri incluse in acesta, conform HG 937/2018 la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispoziţiilor dispoziţiilor art. 1-3, din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011,

5. Obligarea ŞAPVL C la actualizarea salariului de funcţie (fără fostele sporuri acordate şi introduse ulterior datei de 31.12 2009, precum şi a sumelor/adausurilor compensatorii) şi în viitor, în concordanţă cu salariul minim brut valabil pe ţară, de fiecare data când acesta va fi actualizat (modificat), pe toată perioada cât va activa în structurile IGPR, în situaţia în care salariul de funcţie (fără fostele sporuri acordate şi introduse ulterior anului 2009, precum şi a sumelor compensatorii) se va afla sub nivelul salariului minim brut valabil pe ţară.

6. Obligarea ŞAPVL C la actualizarea şi recalcularea sporurilor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor şi în viitor, în concordanţă cu salariul minim brut valabil pe ţară, de fiecare data când acesta va fi actualizat (modificat), pe toată perioada cât va activa în structurile IGPR.

 În motivarea cererii, reclamantul a arătat că are calitatea de funcţionar public cu statut special - ofiţer de poliţie. A fost încadrat la IJPP la data de 01.12.2005, ca agent de poliţie. La data de 15.09.2008 a fost mutat si încadrat ca ofiţer de poliţie, în urma promovării unui concurs de trecere în corpul ofiţerilor la BCCO P. La data de 15.06.2010 a fost mutat la cerere la IJPP, iar la data de 01.09.2016 a fost mutat în urma promovării unui examen la ŞAPVL C. Astfel reiese că a desfăşurat activitatea în mod continuu în sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, având o vechime efectivă de peste 13 ani, cu un salariu de funcţie in cuantum de 1.968 lei, suma la care se raportează celelalte elemente salariale.

In prezent, salariul de funcţie în cadrul M.A.I. este egal cu salariul de funcţie + foste sporuri incluse în salariul de funcţie prin Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 330/2009 + sume compensatorii tranzitorii (în baza art.6 alin 1 din OUG nr. 1/2010).

Clasele de salarizare şi coeficienţii de salarizare a funcţiilor ocupate de personalul militar, poliţişti şi funcţionari publici din sistemul administraţiei penitenciarelor, instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sunt prevăzute la Anexa VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Potrivit aceleaşi Legii cadru 284/2010, art. 10, alin. 1

(1) Salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008, valoarea de referinţă sectoriala pentru determinarea soldelor de funcţie şi grad ale personalului militar şi poliţiştilor a fost stabilita la valoarea de 197,33 lei.

Conform art. 6 din OUG nr. 1/2010, în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea".

Introducerea „sumelor compensatorii tranzitorii" în salariile poliţiştilor a avut rolul de a repara o omisiune de reglementare a legiuitorului în Legea nr. 330/2009, care a reglementat doar cu privire la anumite foste sporuri ce se acordau poliţiştilor şi a uitat să reglementeze şi cu privire la altele de care beneficiau poliţiştii la nivelul anului 2009.

Potrivit art. 164 Codul muncii:

"(1) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de munca, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. în cazul în care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de baza minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

(2) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe ţară.

(3)Angajatorii este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim brut pe ţară. Aceste dispoziţii se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepţia grevei.

(4) Salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plata este adus Ia cunoştinţa salariaţilor prin grija angajatorului".

De asemenea, potrivit art. 4 din anexa VI a Legii 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(1) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la salariu lunar.

 (2) Salariul lunar se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.

Rezulta ca salariul de funcţie al poliţiştilor se obţine înmulţind 2 elemente: coeficientul de ierarhizare al funcţiei (CI.) şi valoarea de referinţa sectoriala (VR), adică formula Salariu Funcţie - CI x VR în cazul categoriei profesionale a poliţiştilor, salariul de funcţie, ca sinonim al salariului de bază, aşa cum e definit in art. 1 din HG 1/2017, de art 1 din HG 846/2017 si art 1 si 2 din HG 937/2018 nu trebuie să cuprindă nici un fel de spor, adaos, sau sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu.

Art. 1 din HG 1/2017 „începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră".

Art. 1 din HG nr. 846/2017 „ începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră.".

Art. 1 din HG nr. 937/2018

(1) începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fară a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fară a include sporuri şi alte adaosuri, se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră.

Or, prin luarea în calcul la stabilirea salariului de funcţie a sporurilor şi a sumelor compensatorii, deşi legiuitorul însuşi prin elaborarea HG nr. 1/2017, HG 846/2017 si HG 937/2018, a urmărit să precizeze neechivoc modul de stabilire a salariului de baza minim brut pe tara garantat în plată sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, s-a produs o flagrantă încălcare a legii.

 Dacă intenţia legiuitorului ar fi fost să stabilească prin aplicarea HG nr. 1/2017, HG 846/2017 si HG 937/2018 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată neţinând cont de sporuri şi alte adaosuri, atunci cu siguranţa nu ar fi utilizat sintagma „nu include sporuri si alte adaosuri", ci s-ar fi exprimat în consecinţă, astfel cum s-a exprimat şi în celelalte hotărâri ale guvernului cu privire la salariul minim pe economie, în care nu face absolut nici o referire la sporuri sau alte adaosuri cuprinse în salariul minim brut pe tară garantat în plată.

Ca o consecinţa a stabilirii salariului de baza la 1450 lei,1900 lei si 2350 lei se impune recalcularea tuturor sporurilor şi a celor drepturi salariate la valoarea de 1450 lei, şi acordarea drepturilor salariale, pentru perioada 01.02.2017-31.12.2017, 1900 lei pentru perioada 01.01.2018-31.12.2018 si 2350 lei, începând cu 01.01.2019, prin luarea în considerare a Legii nr. 284/2010 care prevede expres, că sporurile se acorda în raport cu salariul de baza, iar art. 160 Codul Muncii prevede că salariul cuprinde salariul de baza, indemnizaţiile, sporurile precum si alte adaosuri.

Totodată, rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, voinţa legiuitorului cu privire la aceşti doi termeni, şi anume; echivalenţa gramaticală semantică, logică şi juridică, între termenii de specialitate în materia drepturilor salariale: salariul de bază şi salariul de funcţie.

Legiuitorul foloseşte, în mod constant expresia: ... cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice...,

- Simbolul: „folosit de legiuitor, este echivalentul conjuncţiei disjunctive: sau, rezultând astfel echivalenţa semantică între termenii mai sus menţionaţi, despărţiţi prin simbolul”.

Dincolo de echivalenţa rezultată, chiar de plano, din interpretarea gramaticală semantică, în urma interpretării logice şi juridice, rezultă cu claritate voinţa legiuitorului cu privire la sensul celor două elemente salariale: salariul de bază şi salariul de funcţie.

- Mai mult de atât, având în vedere prevederile legale în materie, stipulate de:

- interpretarea expressis verbis: sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, dată de legiuitor, în cuprinsul art. 1, din Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 si a art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 - pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

- jurisprudenţa de drept civil material, statuată deja în materia drepturilor salariale, privind echivalenţa juridică a termenilor de: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi de: salariul de funcţie, prevăzut de Legea nr. 284/2010 şi Legea 153/2017, rezultă echivalenţa semantică între termenii: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi salariul de funcţie, pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.

Prin sentinţa civilă nr. 940 din 13.07.2017, Tribunalul Ialomiţa a stabilit valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, de la data de 01.02.2017, de 1450 lei, acesta fiind echivalat cu salariul de funcţie al poliţiştilor din activitate, fără alte sporuri şi adaosuri incluse în acesta:

Tip soluţie: Admite cererea Soluţia pe scurt: Admite, ca fondată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului IGPR (date). Admite cererea reclamanţilor GM, SLM, SA, TI, BV (date), prin SPRD, în contradictoriu cu pârâtul IPJI (date). Obligă pârâtul IPJI să se conformeze prevederilor HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul recalculării şi acordării reclamanţilor, de la data de 1.02.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1450 lei pe care îl echivalează cu salariul de funcţie al fiecărui reclamant, fară alte sporuri şi adaosuri incluse în acesta. Respinge cererea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul IGPR, pârât fară calitate procesuală pasivă în cauză. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea recursului se depune la Tribunalul Ialomiţa - secţia civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13.07.2018. Document: Hotărâre 940/2018 13.07.2018

Analizând considerentele decizorii ale hotărâri judecătoreşti mai sus invocate, rezultă din punct de vedere juridic şi logic gramatical, echivalenţa juridică şi semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut şi salariul de funcţie, pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Astfel:

Principala problemă a speţei constă în echivalarea salariului de funcţie al fiecărui reclamant cu salariul de bază minim brut în cuantum de 1450 lei stabilit prin dispoziţiile art. 1 din HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată : "ART. 1: începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră." .

Iniţial, instanţa va face o incursiune a actelor juridice privind salarizarea poliţiştilor, pentru identificarea noţiunii juridice a salariului de funcţie şi, eventual, a elementelor de salarizare care îl compun, potrivit legii.

Rezultă aşadar că, salariul lunar al poliţistului se compune din salariul funcţiei de bază ( acesta compus la rândul său din: salariul de funcţie , salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă), indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.

Salariul  de funcţie al poliţiştilor se obţine înmulţind două elemente: Coeficientul de ierarhizare al funcţiei şi Valoarea de referinţă Sectorială adică formula CI x VR S.

Pentru aplicarea HG nr. 1/2017 la nivelul MAI, DGF , structură din cadrul ministerului care elaborează şi stabileşte politicile financiare , prin adresa nr. 450079/07.02.2017, fila 31 la dosar, comunică faptul că „în ceea ce priveşte problematica corespondentului salariului de bază, în conformitate cu sala rizarea specifică personalului militar şi poliţiştilor, considerăm că acest corespondent este solda de funcţie/ salariul de funcţie, în accepțiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/ 2010 ...în acest context precizăm că la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se asigură pentru personalul militar şi poliţişti, ca urmare a analizei comparative faţă de cuantumul soldei de funcţie/ salariului de funcţie ."

La data de 14.03.2017 IGPR , prin intermediul CIRP, postează pe pagina de internet un anunţ de numit „în atenţia tuturor colegilor din poliţia română " , cu următorul text: „ Conform prevederilor HG 1/2017, pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, toţi poliţiştii şi personalul contractual al PR au asigurat salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cuantum de 1450 RON. Astfel, astăzi 14 martie a.c, vor primi diferenţa de bani toţi cei care până în prezent au beneficiat de salariu de funcţie mai mic de 1450 lei. Această modificare se va vedea şi pe fluturaşul de salariu, la rubrica salariul de funcţie... "

Din cuprinsul acestor îndrumări primite de la DF a MAI şi de la IGPR, rezultă fără echivoc, două aspect e deosebit de importante : în cazul poliţiştilor, echivalenţa salariului minim brut pe ţară de 1450 lei avut în vedere de HG nr. 1/2017, se face prin analiza comparativă cu salariul de funcţie al fiecărui lucrător ; noţiunea de salariu de funcţie este cel stabilit de legiuitor în accepțiunea prevederilor OG nr. 38/2003, coroborate cu cele ale Legii-cadru nr 284/ 2010 , care se calculează după modul explicat mai sus.

Concluzionând cele expuse, reiese că pârâtul IPJI trebuie să se conformeze prevederilor HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul recalculării şi acordării reclamanţilor, de la data de 1.02.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1450 lei, salariu pe care instanţa îl echivalează cu salariul de funcţie al fiecărui reclamant, fără alte sporuri şi adaosuri incluse în acesta.( o parte din considerentele decizorii ale sentinţei civile nr. 940 din 13.07.2018, a Tribunalului Ialomița, pronunţate în dosarul nr. 448/98/2018)

Recent, prin Hotărârea civilă nr.1541/2018 din 05.12.2018, in dosarul 379/62/2018* , Tribunalul Braşov a învederat:

„Soluţia pe scurt: Admite cererea de chemare în judecată formulară de reclamanţii AFC, s.a în contradictoriu cu pârâta UM ... B - GJMB B şi în consecinţă : Obligă pârâta la calcularea şi acordarea soldei de funcţie începând cu data de 01.02.2017 prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma de 1450 lei stabilit prin HG nr. 1/2017, fără alte sporuri şi adausuri, respectiv calcularea şi acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu prin raportare la solda de funcţie stabilită de 1450 lei, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă drepturilor băneşti, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective. Obligă pârâta la calcularea şi acordarea soldei de funcţie începând cu data de 01.02.2018 şi pentru viitor prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma de 1900 lei stabilit prin HG nr. 846/2017, fără alte sporuri şi adausuri, respectiv calcularea şi acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu prin raportare la solda de funcţie stabilită de 1900 lei, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă drepturilor băneşti, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective. Document: Hotărâre 1541/2018 05.12.2018"

Analizând considerentele decizorii ale hotărârii judecătoreşti mai sus invocate, rezultă din punct de vedere juridic şi logic gramatical, echivalenţa juridică şi semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut şi salariul de funcţie, pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Astfel:

„Pentru aplicarea HG nr. 1/2017 la nivelul MAI, DGF, structură din cadrul ministerului care elaborează şi stabileşte politicile financiare, prin adresa nr. xxxxxx/07.02.2017, fila 31 la dosar, comunică faptul că „în ceea ce priveşte problematica corespondentului salariului de bază, în conformitate cu salarizarea specifică personalului militar şi poliţiştilor, considerăm că acest corespondent este solda de funcţie/salariul de funcţie, în accepțiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010...în acest context precizăm că la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se asigură pentru personalul militar şi poliţişti, ca urmare a analizei comparative faţă de cuantumul soldei de funcţie/ salariului de funcţie." De altfel, DIRP a MAI în comunicatul postat în data de 05.032017a făcut publice demersurile întreprinse de MAI pentru punerea în aplicare a HG nr. 1/2017 „ Drepturile salaria I e aferente lunii februarie 2017, care se plătesc în luna martie 2017, se asigură la nivelul salariului de bază minim brut pe iară garantat în plată stabilit Ia 1450 lei, atât pentru personalul civil, cât şi pentru personalul militar şi poliţiştii din cadrul MAI. în acest context, salariaţilor care au beneficiat până în prezent de salariul de bază/salariul de funcţie/solda de funcţie în cuantum de 1.250 de lei li se asigură aceste drepturi la nivelul de 1.450 de lei."

 În cazul militarilor, echivalenţa salariului minim brut pe ţară de 1.450 lei avut în vedere de HG nr. 1/2017, începând cu data de 01.01.2018 şi pentru viitor prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv de 1900 lei stabilit prin HG nr. 846/2017 se face prin analiza comparativă cu SALARIUL DE FUNCŢIE al fiecărui lucrător;

Noţiunea de salariu de funcţie sau solda de funcţie este cel stabilit de legiuitor în accepțiunea prevederilor OG nr. 38/2003, coroborate cu cele ale Legii-cadru nr 284/2010, care se calculează după modul explicat mai sus.

Concluzionând cele expuse, reiese că pârâtul trebuie să se conformeze prevederilor HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul recalculării şi acordării reclamanţilor, de la data de 1.02.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1450 lei, respectiv începând cu data de 01.01.2018 şi pentru viitor prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma de 1900 lei stabilit prin HG nr. 846/2017 salariu pe care instanţa îl echivalează cu salariul de funcţie al fiecărui reclamant, fără alte sporuri şi adaosuri incluse în acesta".

Problema echivalenţei juridice şi semantice între termenii: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi salariul de funcţie, pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, a fost supusă analizei şi în cadrul jurisprudenţei în materia acordării pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor dar şi pentru alte categorii de personal plătit din fonduri publice, a salariului de bază şi al sporurilor, la nivelul maxim din cadrul întregii familii ocupaţionale, începând cu data de 09.04.2015, conform Legii nr. 71/2015, fiind demonstrată în cadrul considerentelor decizorii a hotărârilor judecătoreşti echivalenţa juridică şi semantică dintre cei doi termeni.

De exemplu:

în materia salarizării categoriei socio-profesionale a poliţiştilor:

- sentinţa civilă nr. 682/2018, din 07.06.2018, în dosarul nr. 1450/86/2018, al Tribunalului Suceava- Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, rămasă definitivă prin Decizia nr. 2995 din 30.10.2018, a Curţii de Apel Suceava, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, dată în cadrul unui proces colectiv, având ca obiect salarizarea la nivel maxim, a unui număr de 583 salariaţi poliţişti, din cadrul IPJ Suceava.

- sentinţa civilă nr. 1731/2017, din 16.03.2017, definitivă, în dosarul nr. 9410/3/2016, al Tribunalului București- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

- sentinţa civilă nr. 7410/2017, din 06.12.2017, definitivă, în dosarul nr. 24403/3/2017, al Tribunalului București- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

- sentinţa civilă nr. 7411/2017, din 06.12.2017, definitivă, în dosarul nr. 25930/3/2017, al Tribunalului București- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

- sentinţa civilă nr. 818/2018, din 13.02.2018, definitivă, în dosarul nr. 24405/3/2017, al Tribunalului București- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

- sentinţa civilă nr. 3200/2018, din 14.05.2018, definitivă, în dosarul nr. 2780/3/2018, al Tribunalului București- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

Referitor la salarizarea din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, elementul salarial cunoscut sub denumirea de: salariu de bază, este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul civil, contractual din sistem, şi este echivalent cu elementul salarial cunoscut sub denumirea de: salariu de funcţie, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul reprezentat de funcţionarii publici cu statut special: poliţiştii, şi cu elementul salarial cunoscut sub denumirea de: solda de funcţie, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul militar.

Beneficiarii de drepturi salariale, din cadrul MAI, provin deci din rândul personalului civil contractual, din rândul funcţionarilor publici cu statut special: poliţiştii, sau din rândul militarilor: jandarmi, pompieri, iar pentru a fi incluşi într-un sistem unic de salarizare, într-o lege cadru privind salarizarea unitară a personalului bugetar, legiuitorul a fost nevoit să recurgă la această tehnică legislativă, prin enumerarea elementelor salariale mai sus expuse: salariul de bază, salariul de funcţie şi solda de funcţie, şi prin echivalarea juridică şi semantică a acestora, prin folosirea simbolului: /, ce reprezintă prescurtat conjuncţia disjunctivă: sau.

În acest sens, Adresa cu nr. 450079/450090 din 07.02.2017, emisă de către MAI - DGF, este mai mult decât concludentă, atestând, chiar dacă în cadrul unui demers juridic administrativ similar cu privire la stabilirea salariului de funcţie al poliţiştilor prin raportare la salariul minim brut garantat pe ţară, tocmai echivalenţa juridică şi semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut, salariul de funcţie si solda de funcţie:

„În ceea ce priveşte problematica salariului de baza, in conformitate cu salarizarea specifica personalului militar si poliţiştilor, consideram ca acest corespondent este salariul de funcţie, in accepțiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010,, „in acest context, precizam ca nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata se asigura pentru personalul militar si poliţişti, ca urmare a analizei comparative fata de cuantumul salariului de funcţie,,

Mai mult, la data de 14.03.2017 IGPR, prin intermediul CIRP postează pe pagina de internet un anunţ denumit „In atenţia tuturor colegilor din PR,, cu următorul text:

„Conform prevederilor HG 1/2017, pentru stabilirea salariului minim brut pe tara, garantat in plata, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, toţi poliţiştii si personalul contractual al PR au asigurat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in cuantum de 1450 lei. Astfel, astăzi, 14 martie a.c, vor primi diferenţa de bani toţi cei care pana in prezent au beneficiat de salariul de funcţie mai mic de 1450 de lei,,

Din cuprinsul acestor îndrumări primite de la DF a M.A.I si de la I.G.P.R, rezulta fără echivoc, doua aspecte deosebit de importante :

1. in cazul poliţiştilor echivalenta salariului minim brut pe tara de 1450 lei avut in vedere de HG 1/2017, se face prin analiza comparativa cu salariul de funcţie al fiecărui lucrător.

2. Noţiunea de salariul de funcţie este cel stabilit in accepțiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010, care se calculează după modul explicat mai sus.

Dar, pentru a eluda legea, întrucât salariul de funcţie al reclamantului este mult inferior sumei de 2350 lei, ŞAPVL C a decis includerea in salariul de funcţie a mai multor sporuri astfel încât sa crească in mod artificial cuantumul acestuia, ca pragul de 2350 lei pentru anul 2019, sa fie depăşit.

Din studierea fluturaşilor de salariu aferenţi perioadei 2019 a sesizat ca sunt eludate textele de lege si in mod artificial, prin „inginerii financiare" salariul de funcţie este mărit peste limita de 2350 lei, pentru anul 2019, pentru a se crea o aparenta de legalitate când in realitate funcţionarii cu atribuţii in domeniu încalcă in mod flagrant si evident legea.

Mizându-se probabil pe necunoaşterea modului de calcul al salariului lunar si confuzia de termeni asemănători (salariul de funcţie /salariul funcţiei de baza), s-a procedat la includerea unor sporuri si sume prevăzute de oug 1/2010 in salariul de funcţie rezultând in mod artificial un salariu de funcţie pentru subsemnatul ce depăşeşte cuantumul sumei de 1900 lei, pentru anul 2019

Prin aceste operaţiuni ilegale este încălcat art. 6 din OUG 1/2010 care a dispus includerea sporurilor si sumelor compensatorii tranzitorii in salariul funcţie de baza, nicidecum in salariul de funcţie, cum in mod eronat s-a procedat in cazul subsemnatului.

Art. 6 OUG 1/2010 (1) In cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea.

Aşa cum a demonstrat salariul funcţiei de baza nu este acelaşi lucru cu salariul de funcţie, fiind 2 componente total diferite definite distinct de Legea cadru 284/2010 aşa cum a explicat mai sus, aşa cum in mod distinct sunt evidenţiate si pe fluturaşul de salariu al fiecăruia dintre noi.

Deşi legea defineşte foarte clar noţiunea de „salariu de funcţie,, adică coeficient de ierarhizare x valoare de referinţa, funcţionarii de la SF au însumat nu mai puţin de 6 elemente salariale - sporuri si alte adaosuri, pentru a se depăşi pragul de 1450 lei, 1900 lei sau 2350 lei, deşi HG 1/2017, HG 846/2017 si Hg 937/2018 interzic acest lucru menţionând fraza „fara sporuri si alte adaosuri,, respectiv:

- salariu de funcţie (coeficient ierarhizare x valoare de referinţa)

- salariu de merit (10 % din salariul de funcţie)

- spor misiune permanenta (25% din salariul de functie+ grad+gradatie+ merit)

- spor fidelitate (5-20% din salariu de functie+grad+gradatie+merit+misiune permanenta)

- spor confidenţialitate(8-din salariul de funcţie+grad+gradatie+merit+misiune permanenta)

- spor pericol deosebit(30% din salariu de functie+grad+gradatîe+merit+misiune permanenta)

Ca si argument in plus fata de abuzul de putere in relaţie cu reclamantul si refuzul explicit de a se conforma prevederilor HG 937/2018, învederează faptul ca in decursul anilor au mai existat legi care stabileau diferite niveluri ale salariului minim brut pe tara, dar in niciuna dintre acestea legiuitorul nu a menţionat fraza „ FARA SPORURI SI ALTE ADAOSURI,, aşa cum a procedat in cazul HG 937/2018, după cum urmează:

HG 1091/2014

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1

(1) începând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră.

(2) începând cu data de 1 iulie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 6,225 lei/oră.

HG 1017/2015

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1

începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră.

Demonstrând ca salariul de funcţie al reclamantului este si in prezent mult sub limita prevăzuta de legiuitor prin HG 937/2018, solicită instanţei să ia masurile necesare pentru remedierea situaţiei create si să oblige la intrarea in legalitate a ŞAPVL care încalcă cu buna ştiinţă mai multe prevederi legale respectiv:

O.U.G 1/2010 care prevede si reglementează sumele compensatorii tranzitorii si care INTERZICE luarea acestora in calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala, precum si faptul ca aceste sume se includ in SALARIUL FUNCŢIE DE BAZA nicidecum in salariul DE FUNCŢIE cum s-a procedat in cazul subsemnaţilor.

H.G. 1/2017 care stabileşte salariul de baza minim brut pe tara in suma de 1450 lei, suma care NU INCLUDE SPORURI SI ALTE ADAOSURI.

H.G. 846/2017 care stabileşte salariul de baza minim brut pe tara in suma de 1450 lei, suma care NU INCLUDE SPORURI SI ALTE ADAOSURI.

H.G. 937/2018 care stabileşte salariul de baza minim brut pe tara in suma de 2350 lei, suma care NU INCLUDE SPORURI SI ALTE ADAOSURI.

Având în vedere toate aceste aspecte mai sus enunţate, din analiza textelor legale, în materia salarizării prin raportate la stabilirea salariului minim de bază, garantat în plată, nu rezulă existenţa vreunei excepţii, cu privirea la categoria profesională a funcţionarilor publici cu statut special: poliţiştii.

Însăşi principiile generale de drept, stabilesc cadrul general, de aplicare şi interpretare a legii civile, sui generis, astfel:

- ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, adică: unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem.

- actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat, adică: legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei, şi nu în sensul neaplicării ei.

Prin neacordarea in totalitate a acestor drepturi se încalcă art. 53 din Constituţia României, privind cazurile in care se poate restrânge exerciţiul unui drept, cat si reglementările art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la CEDO.

De altfel, Legea 153/2017, Învederează la art 6 ca are la baza:

b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie.

În concluzie, solicită instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să admită în totalitate cererea de chemare în judecată, formulată cu privire la:

1. Obligarea ŞAPVL sa se conformeze prevederilor H.G. 937/2018, in sensul acordării începând cu data de 01.01.2019, a salariului minim brut pe tara în cuantum de 2350 lei, fără sporuri si alte adaosuri incluse in acesta.

2. Obligarea ŞAPVL la echivalarea salariului de funcţie fără sporuri si alte adaosuri cu salariul minim brut pe tara avut in vedere de HG 397/2018 prin analiza comparativa, conform directivelor DGF din cadrul MAI.

3. Obligarea ŞAPVL C, ca începând cu data de 01.01.2019 sa calculeze salariul lunar luând în considerare salariul de funcţie de 2.350 lei, fără sporuri si alte adaosuri incluse in acesta, conform HG 937/2018.

4. Obligarea ŞAPVL C la recalcularea si actualizarea salariului de la 01.01.2019, avându-se in vedere salariul de funcţie de minim 2350 lei, fără sporuri si alte adaosuri incluse in acesta, conform HG 937/2018 la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispoziţiilor art. 1-3, din Ordonanţa Guvernului nr. 13/201J.

5. Obligarea ŞAPVL C la actualizarea salariului de funcţie (fără fostele sporuri acordate şi introduse ulterior datei de 31.12 2009, precum şi a sumelor/adausurilor compensatorii) şi în viitor, în concordanţă cu salariul minim brut valabil pe ţară, de fiecare data când acesta va fi actualizat (modificat), pe toată perioada cât voi activa în structurile IGPR, în situaţia în care salariul de funcţie (fără fostele sporuri acordate şi introduse ulterior anului 2009, precum şi a sumelor compensatorii) se va afla sub nivelul salariului minim brut valabil pe ţară.

6. Obligarea ŞAPVL C la actualizarea şi recalcularea sporurilor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor şi în viitor, în concordanţă cu salariul minim brut valabil pe ţară, de fiecare data când acesta va fi actualizat (modificat), pe toată perioada cât voi activa în structurile IGPR.

în drept au fost invocate dispoziţiile:

- art. 192, art. 193, art. 194, din Codul de Procedură Civilă.

- HG 1/2017, HG 846/2017, HG 937/2018, OUG 1/2010, Legea Cadru 284/2010, Legea 153/2017, HG 8/2008, OG 38/2003 si Legea 554/2004.

În dovedire a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus următoarele înscrisuri:

- Adresa cu nr. 450.079/450.090 din 07.02.2017, emisă de către MAI - DGF, înscris listat de pe pagina de Facebook, a SNPDB.

- Fişa postului subsemnatului nr. 25079/29.12.2017.

- Anexa privind compunerea salariului pe perioada anilor 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018.

- Dispoziţia Directorului ŞAPVL C nr. 45273/01.09.2016, împreună cu anexele privind compunerea salariului subsemnatului.

- Dispoziţia Directorului ŞAPVL C nr. 62208/05.07.2017, împreună cu anexele privind compunerea salariului subsemnatului.

- Extras de pe portalul instanţelor de judecată, prind hotărârea judecătorească cu nr. 360/20.03.2019, în dosarul cu nr. 3977/115/2017, aflat pe rolul Tribunalului Caras Severin.

- Extras de pe portalul instanţelor de judecată, prind hotărâre judecătorească cu nr. 609/14.03.2019, în dosarul cu nr. 3984/117/2018, aflat pe rolul Tribunalului Cluj.

- Extras de pe portalul instanţelor de judecată, prind hotărârea judecătorească cu nr. 289/20.03.2019, în dosarul cu nr. 6410/99/2017, aflat pe rolul Tribunalului Iaşi.

- Extras de pe portalul instanţelor de judecată, prind hotărârea judecătorească cu nr. 3798/21.12.2018, în dosarul cu nr. 2817/117/2018, aflat pe rolul Tribunalului Cluj.

- Extras de pe portalul instanţelor de judecată, prind hotărârea judecătorească cu nr. 940/2018, în dosarul cu nr. 448/98/2018, aflat pe rolul Tribunalului Ialomiţa.

- Extras de pe portalul instanţelor de judecată, prind hotărâre judecătorească cu nr. 3064/2018, în dosarul cu nr. 2435/117/2018, aflat pe rolul Tribunalului Cluj.

- Extras de pe portalul instanţelor de judecată, prind hotărâre judecătorească cu nr. 451/2019, în dosarul cu nr. 6924/99/2018, aflat pe rolul Tribunalului Iaşi.

- Hotărârea civilă nr.I54I/2018 din 05.12.2018, in dosarul 379/62/2018 a Tribunalului Braşov.

- Hotărârea civilă nr.3064/2018 din 01.11.2018, in dosarul 2435/117/2018 a Tribunalului Cluj.

Celelalte documente privind constituirea salariului subsemna tuliţi se află la ŞAPVL C - SF".

Vă rog să dispuneţi comunicarea unui exemplar al înscrisurilor anexate către cealaltă parte din proces.

Prin Decizia ICCJ(RIL) nr. 9/2017 prin care a stabilit că: "în interpretarea unitară a dispoziţiilor art. 34 din Legea 330/2009, art. 30 din Legea 284/2010, art. 7 din Legea nr. 285/2010 şi art. 11 din O.U.G.nr. 83/2014, dispoziţiile legale nu instituie o procedură prealabilă sesizării instanţelor din cadrul jurisdicţiei muncii cu acţiuni având ca obiect obligarea angajatorilor la plata, în temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de muncă sau acte adiţionale ale acestora din urmă".

 Pârâtul ŞAPVL C, a formulat întâmpinare, la cererea de chemare introdusă de reclamantul TAA, prin care solicită respingerea cererii pentru următoarele motive:

Prin Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătii din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare în principalul element al câştigului salariai. S-a stabilit ca implementarea noului sistem de salarizare să se realizeze etapizat, iar singurul principiu care asigura stabilitate în întreg sistemul bugetar, convenit de altfel şi cu partenerii sociali care au participat la elaborarea actului normativ respectiv, era cel conform căruia trecerea de la vechiul sistem de salarizare Ia noul sistem de salarizare, să sc facă astfel încât nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a drepturilor salariale de care beneficia la 31.12.2009.

Principiul enunţat mai sus a fost preluat în cadrul Legii-cadru nr. 330/2009, la art.7 alin.(2), în sensul că "realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat. astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut dc care beneficiază potrivit actualelor reglementări".

Potrivit alin. (5) al art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, "în anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:

a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare vor fi cele corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009. la care se adaugă sporurile care se introduc în acestea potrivit anexelor Ia prezenta lege;

b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, a soldei la funcţia de bază sau, după caz, la indemnizaţia lunară de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă ia o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009".

Faţă de conţinutul normei citate rezultă că reîncadrarea personalului bugetar la data de 1 ianuarie 2010 s-a realizat luând în calcul salariul Ia care ar fi fost îndreptăţit acest personal la nivelul lunii decembrie 2009. ceea ce reprezintă dreptul recunoscut şi ocrotit de lege.

 Conform pct. 1 din Nota la anexa nr. IV/l A la Legea-cadru nr. 330/2009, în coeficienţii dc ierarhizare minimi şi maximi corespunzători salariilor/soldelor funcţiilor de bază ai funcţionarilor publici cu statut special (poliţişti), respectiv ale cadrelor militare, erau introduse cuantumurile soldei/salariului de merit, indemnizaţiei de dispozitiv/sporului de misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate şi al sporului de fidelitate.

In context, în procesul de pregătire a aplicării Legii-cadru nr. 330/2009, Guvernul României a identificat o serie de dificultăţi de aplicare şi interpretare unitară a normelor privind salarizarea personalului piătit din fonduri publice, fapt pentru care a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar.

La art. 5 alin. (1) din această ordonanţă de urgenţă se stipula faptul că "începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizaţia lunara de încadrare brut/brută avute Ia această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează:

a) la salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare corespunzătoare funcţiilor avute Ia data de 31 decembrie 2009 şe adaugă cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor care sc introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009. numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

b) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare se acordă în aceleaşi cuantumuri de Ia 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009".

Conform art. 6 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, "în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă sc include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care sc stabilesc în funcţie de acestea".

Potrivit regulilor instituite prin art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 4 alin. (4), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 6 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, legiuitorul a urmărit, în măsura în care activitatea personalului M.A.I. sc desfăşoară în aceleaşi condiţii, menţinerea cuantumurilor drepturilor salariale avute la 31 decembrie 2009. indiferent din ce sume erau constituite (sporuri, indemnizaţii, prime etc).

Astfel, în suma compensatorie cu caracter tranzitoriu au fost incluse, după caz, o serie de cuantumuri ale unor drepturi salariale de care a beneficiat personalul la 31decembrie 2009, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, multe dintre aceste nefiind regăsite în legislaţia-cadru de salarizare în vigoare după 01.01.2010.

In consecinţă, în anul 2010, legea-cadru a salarizării unitare face trimitere la păstrarea salariului avut, raportat la luna decembrie 2009, respectiv la data de referinţă 31 decembrie 2009. iar în Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 se prevăd criteriile/modalităţile/grilele/valorile concrete utilizate în calculul salariilor poliţiştilor avute Ia aceeaşi dată de referinţă.

In ceea ce priveşte cadrul legal incident, începând cu anul 01.01.2011, potrivit art. , 7 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, aplicarea legii se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare, iar valoarea salariilor de bază, soldelor funcţiilor dc bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcţii a personalului în anul 2011 se stabileşte prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Prin art. 4 al Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, se stabileşte valoarea de referinţă de 600 lei [alin. (1)J şi se dispune reîncadrarea. începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcţii, .gradaţii şi grade prevăzute de Legea-cadru [alin. (3)], dar se prevede că, în anul 2011, nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor dc salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice [alin. (2)]. Dispoziţii similare se regăsesc şi în legile anuale de salarizare ulterioare. Aşadar, este evident că, faţă dc cadrul legislativ adoptat ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, trebuie făcută distincţie între reîncadrare, care se face potrivit legii-cadru dc salarizare, ale cărei anexe nu se aplică, şi plata efectivă a drepturilor salariale.

La art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice se prevede faptul că "în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei dc bază, precum si sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege".

În context, în anul 2011, pentru determinarea nivelului salarial asigurat în plată poliţiştilor, au fost aplicate în mod corespunzător prevederile Legii nr. 285/2010, care instituie preluarea nivelului de salarizare pentru luna octombrie 2010 (n.n. - vezi art. 1, art. 4, art. 5 şi art. 10 din Legea nr.285/2010), majorat cu 15%, după caz.

Totodată, începând cu anul 2011, salariile de funcţie, care potrivit legii au cuprins şi elementele introduse potrivit pct. 1 din Nota la anexa nr. IV/IA la Legea-cadru nr. 330/2009 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, au fost cele, avute în vedere de către legiuitor la acordarea majorărilor salariale stabilite prin lege.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 285/2010, în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţii similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

Aşadar, ţinând cont de continuitatea/preluarea principiilor de reîncadrare, salarială din Legea nr. 285/2010 şi în legile anuale de salarizare ulterioare, întregul proces de salarizare aplicabil după data de 01.01.2010, la nivelul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Legea-cadru nr. 330/2009; Legea-cadru nr.284/2010) şi al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010; Legea nr. 285/2010; Legea nr. 283/2011; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017), reprezintă în fapt o reconstrucţie salarială a elementelor salariale specifice funcţiei, vechimii şi gradului militar/profesional şi a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizaţii, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat (decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior.

Spre exemplu, potrivit pct. 2 din articolul unic la Legea nr. 283/2011, "în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de  bază (...) se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011", respectiv "cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, (...) se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii", iar nivelul salarial asigurat în decembrie 2011 era cel stabilit potrivit Legii nr. 285/2010 prin preluarea nivelului salarial din luna octombrie 2010, care la rândul lui a preluat nivelul salarial din luna decembrie 2009.

Menţionează faptul că legiuitorul a constatat această situaţie şi a prevăzut în legile anuale speciale de aplicare a legii-cadru ca pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată [art. 3 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016; art. 4 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015; art. 5 alin. (1) alin. (1A1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014; art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013; pct.2, art. 2 din Legea nr. 283/2011; art. 2 din Legea nr. 285/2010.

Este de menţionat soluţia legislativă aplicabilă în cazul principiului de salarizare pentru funcţii similare care reglementează aspectul salarizării prin preluarea nivelului salarial aflat în plată în luna decembrie 2009, stabilit la art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, conform căreia "prin nivel de salarizare în plată ' pentru funcţiile similare se înţelege acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie ' 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum şi sumele aferente sporurilor I de care au beneficiat înainte dc această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea j în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării".

Astfel, în situaţia reglementării reconstrucţiei după data de 01.01.2010 cu stabilirea . salariului lunar prin raportare la nivelul salarial de la 31.12.2009 al unor elemente componente, legiuitorul a adoptat politici salariale potrivit cărora pentru salariul de funcţie ! prevăzut de legislaţia în vigoare nu au fost aplicate valorile de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate în perioada i 2010-2017, fiind avut în vedere nivelul salarial de la 31.12.2009, utilizând reconstrucţia salarială pentru stabilirea acestui salariu de funcţie.

Conform art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, ! "începând cu data de 1 iulie 2017 se menţin în plată Ia nivelul acordat pentru luna I iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul I sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale ! sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi .condiţii", iar potrivit alin. (3) lit. a) al aceluiaşi articol "începând cu data de 1 ianuarie 2018 (...) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Cuantumurile elementelor cuprinse în salariile de funcţie, ca valori absolute, respectiv prin suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, au în vedere situaţiile particulare individuale de desfăşurare a activităţii profesionale, precum şi parametrii tehnici specifici fiecărei funcţii.

Referitor la problematica salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, învederează următoarele în acest cadru legal de stabilire a salariilor dc funcţie în conformitate cu prevederile legislaţiei-cadru de salarizare în vigoare începând cu data de 01.01.2010, atrage atenţia asupra următoarelor aspecte:

Conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1091/2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe (ară garantat în plată, "începând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră", iar "începând cu dala de 1 iulie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru dc 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 6,225 Ici/oră".

Totodată, la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantai în plată, se prevede că "începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată sc stabileşte Ia 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medic pe lună în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră".

În conformitate cu art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, "în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei dc bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară dc care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare", iar "în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

În motivarea reglementărilor din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, legiuitorul prezintă elementele de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare, respectiv:

"Având în vedere faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum şi alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care îşi încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016, şi luând în considerare faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 ianuarie 2017 s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, (...) luând în considerare că noul Guvern urmează să promoveze politici publice în domeniul fiscal-bugetar, sc impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, (...)".

Având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 a fost adoptată şi pentru reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice începând cu 1 ianuarie 2037, respectiv pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie, rezultă că, din punct de vedere temporal, legiuitorul (Guvernul României) a stabilit ca politicile salariale să aibă o activitate limitată în timp, stabilind în mod expres menţinerea impactului financiar pentru măsurile de salarizare la un nivel cunoscut şi sustenabil,

Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, "începând cu data de 1 februarie 2017, salariul dc bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 Iei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră".

Din analiza Notei de fundamentare întocmite pentru Hotărârea Guvernului nr. l/2017, respectiv a impactului financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), prin raportare la sumele aferente impactului intenţiei de legiferare la nivelul sistemului bugetar, dar şi la modelul de calcul al impactului menţinut din hotărârile de Guvern anterioare(http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislaliv/note-de fundamentare / nota-de-fimdamentare-hg-rrr-1017-30-12-2015&page=8), reiese faptul că legiuitorul nu a avut în vedere decât o majorare cu 200 de lei a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi nu a reglementat vreo modificare a modalităţii de salarizare stabilită pentru personalul bugetar în legislaţia-cadru de salarizare şi în măsurile fiscal-bugetare aprobate prin lege.

Ţinând cont de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative, prin hotărâri de Guvern nu se pot aduce modificări ale modalităţii de salarizare a personalului bugetar adoptată Ia nivel dc lege, caz în care este clar faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 nu s-a reglementat aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin eliminarea unor cuantumuri salariale cuprinse în valorile absolute ale salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie aflate în plată conform nivelului de salarizare stabilit prin legislaţia-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017, pe baza reconstrucţiei salariale.

In context, atrage atenţia asupra faptului că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin avizul nr.800/LOV/2017 faptul că, pentru comparaţia cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conţinutul legilor anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2010-2017, "nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de bază, respectiv din solda funcţiei de bază/solda de funcţie/salariul funcţiei de bază/salariul de funcţie a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Ca atare, potrivit avizului Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, "nu se impune eliminarea din solda funcţiei de bază/solda de funcţie/salariul funcţiei de bază/salariul de funcţie a cuantumurilor sporurilor, indemnizaţiilor şi primelor, ori a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, astfel cum au fost reglementate potrivit legii, întrucât potrivit art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii, si nu prin hotărâri de Guvern".

Precizează că avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale a fost solicitat în conformitate cu prevederile art. 4 alin.(2) lit. 1) pct. 2 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, conform cărora acest minister "elaborează şi promovează pachetul de legi speciale anuale de implementare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea asigurării modificării succesive a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, in scopul aplicării etapizate a acesteia" şi "elaborează metodologia de calcul şi propune nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată".

Intenţia legiuitorului, vis-a-vis de faptul că aplicarea prevederilor referitoare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se realizează ca urmare a analizei comparative a acestui nivel cu salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie (în valori absolute) aflate în plată potrivit legislaţiei-cadru de salarizare, se regăseşte şi la art. 7 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, unde se prevede că "pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului dc bază/soldei de funcţie/salariului dc funcţie se stabileşte în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice".

Astfel, dacă ar proceda la acordarea nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin comparaţie doar cu un cuantum din cele cuprinse în salariul de funcţie actual (respectiv cu cel reţinut de reclamant în mod eronat ca fiind salariul de funcţie, el reprezentând în fapt şi în drept cuantumul unui element abrogat de legislaţia-cadru - salariul pentru funcţia îndeplinită prevăzut de legislaţia în vigoare la data de 31.12.2009 şi acordat în baza principiului de salarizare în plată pentru funcţiile similare), eliminându-se din comparaţie cuantumurile clementelor introduse de Legea-cadru nr. 330/2009 în coeficienţii de ierarhizare minimi şi maximi corespunzători salariilor de funcţie (cuantumul salariului de merit, sporului de misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate şi al sporului de fidelitate) sau a clementelor care au fost abrogate/înlocuite de legislaţia-cadru şi au fost acordate ca sume compensatorii tranzitorii, atunci rezultatul comparaţiei ar încălca cel puţin prevederile art. 7 alin.(l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017.

Susţinerile reclamantului sunt inadmisibile, fiind în contradicţie cu intenţia legiuitorului, care prin stabilirea unui nivel de 1.450 lei / 1.9001ci pentru salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a urmărit obţinerea unui impact social important, asigurând creşterea nivelului de trai şi reducerea decalajelor sociale, dar care, prin solicitările reclamantului, generează în schimb o creştere salarială substanţială cu impact bugetar deosebit, care nu a fost şi nu este prevăzută de legislaţia-cadru de salarizare.

In aceste condiţii, raţionamentul corect al aplicării art. 7 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, conform căruia salariul de funcţie actual determinat în conformitate cu legislaţia-cadru de salarizare în perioada 2010-2017, prin reconstrucţie salarială, ca valoare absolută a unor cuantumuri salariale introduse de lege în acest salariu de funcţie, se majorează cu 25% la 1 ianuarie 2018 şi ulterior sc compară suma salariului de funcţie majorat cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, este linul valabil nu doar în anul 2018 ci a guvernat şi în perioada 2010-2017.

Menţionează că, în situaţia în care nu s-ar ţine cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 01.01.2010 în ceea ce priveşte reconstrucţia salariului de funcţie actual, iar nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate Ia reconstrucţia salariului de funcţie, rezultatul salarial ar încalcă toate principiile şi criteriile legale pentru care se suportă nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii,

În altă ordine de idei, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 se determinau la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie de cel puţin 1.450 lei, iar suma astfel rezultată se adăuga la cuantumul salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie. în speţă, dacă vorbim de un cuantum al salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie de 1.450 lei, 10% majorare reprezenta suma de 345 lei, iar 15% majorare reprezenta suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul dc 1.450 lei, rezultând valori ale salariilor de funcţie de 1.595 Iei şi ale soldelor de funcţie/salariilor de bază de 1.668 lei.

În condiţiile în care art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr.153/2017 prevede că "începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază. soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, (...) se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii", este clar că majorarea de 25% aplicată potrivit prevederilor respective generează la nivelul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, un cuantum minim brut al salariilor de funcţie dc 1.994 lei (1.595x1,25) şi un cuantum minim brut al salariilor de bază/soldelor dc funcţie de 2.085 lei (1.668x1,25), astfel că nu identificăm personal care la 1 ianuarie 2018 să facă obiectul aplicării Hotărârii Guvernului nr.846/2017 în care salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.900 lei.

Reconstrucţia salarială a salariilor/soldelor de funcţie în perioada 2010-2017, prin preluarea unor elemente salariale în valori absolute valabile în luna decembrie 2009, a fost reglementată în cazul tuturor categoriilor de personal bugetar şi a făcut obiectul nenumăratelor cauze aflate atât pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cât şi pe rolul Curţii Constituţionale. Spre exemplu, enumerăm următoarele:

a) Decizia I.C.C.J. nr. 11/2012 referi/oare la examinare recursurile în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. J/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în situaţia recalculării salariilor de bază ale cadrelor didactice începând cu data de 1 ianuarie 2010 ("în acest context sc reţine că noul salariu de bază pentru anul 2010 trebuie calculat pornind de la preluarea celui care corespundea funcţiei deţinute potrivit grilei de salarizare valabile în luna decembrie 2009 şi care trebuia plătit personalului didactic din învăţământ, în raport cu valoarea de 400 lei a coeficientului de multiplicare 1,000");

b) Decizia CC. nr. 594/2012 referitoare la excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 30 alin.(6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 6 alin. (I) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice ("în legătură cu problematica examinării unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că "sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare". Aşadar, deşi dispoziţiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislaţiei, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că ele continuă să producă efecte juridice asupra raportului de muncă al autorului excepţiei în privinţa salarizării");

c) Decizia Î.C.CJ. nr. 21/2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, ari. 4 alin. (I), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. î/2010, art. 1 alin.(5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr.63/2011 ("conform art. 30 alin. (6) din Legea nr. 330/2009, dacă sporul cu caracter permanent nu se mai regăseşte în anexele la prezenta lege şi nu a fost inclus în salariul de bază/indemnizaţia lunară de încadrare (aceasta fiind şi situaţia sporului de doctorat), suma corespunzătoare acestui spor va fi avută în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestuia. Această normă este edictată în aplicarea intenţiei legiuitorului de a oferi o perioadă tranzitorie între cele două sisteme de salarizare prin implementarea treptată, etapizată a dispoziţiilor legii-cadru de salarizare, opţiune exprimată în conţinutul art. 7 din Legea nr. 330/2009, reluată şi în art.7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, conform căreia "Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor dc bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare").

Potrivit art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor (forma în vigoare la 31.12.2009), "poliţiştii au dreptul lunar la un salariu de bază, compus din: salariul pentru funcţia îndeplinită, salariul pentru gradul profesional deţinut, gradaţii, sporul pentru misiune permanentă şi. după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit".

La acel moment (la 31.12.2009), valoarea salariului de bază prevăzut la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 era cea care se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 600 de lei stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1051/2008.

Facem menţiunea că, la data dc 31.12.2009, potrivit art. 3, 42-43 şi anexa nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, salariul pentru funcţia îndeplinită - element de încadrare din salariul de bază - era determinat pe baza unui coeficient de salarizare stabilit pentru fiecare funcţie şi a valorii de referinţă sectoriale prevăzută de lege, de 197,3387 lei.

Astfel, aşa cum a prezentat, legislaţia-cadru în vigoare în anul 2010 a preluat un nivel de salarizare existent la 31.12.2009, cu reconstrucţia salarială a salariului de funcţie al poliţiştilor potrivit ari. 30 alin. (5) şi (6) din Legea-cadru nr.330/2009, legislaţia în vigoarea după 01.01.2011 a preluat nivelul de salarizare aferent lunii octombrie 2010, cu reconstrucţia salarială a salariului de funcţie potrivit art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi a legilor anuale speciale de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, iar după 1 iulie 2017 a fost preluat nivelul de salarizare acordat pentru luna iunie 2017, inclusiv pentru salariul de funcţie, pentru toată perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, potrivit art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Reclamantul creează confuzia că salariul de funcţie acordat în prezent poliţiştilor este echivalent cu salariul pentru funcţia îndeplinită ce este tratat ca "sume aferente salariului de încadrare" (n.n. - vezi art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2016), fiind clar că prin aplicarea legislaţiei-cadru de salarizare prezentată se distinge diferenţierea dintre aceste două noţiuni, inclusiv terminologică, ţinând cont de faptul că salariul dc funcţie reglementai începând cu 01.01.201.0 se determină luând în calcul şi cuantumul salariului pentru funcţia îndeplinită, la care poliţistul ar fi fost îndreptăţit la data de 31 decembrie 2009, pe lângă celelalte elemente salariale prevăzute de art. 30 alin. (5) şi (6) din Legea-cadru nr.330/2009, art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi art. 1 alin. (5) din Legea nr.285/2010.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 din Codul de procedură civilă,

Probe: înscrisurile de la dosarul cauzei.

 Analizând actele si lucrările cauzei, Tribunalul a retinut următoarele :

În ceea ce privește modalitatea de calcul a salariului funcției de bază, ce a generat prezentul litigiu, s-a retinut ca întregul proces de salarizare aplicat după 01.01.2010 începând cu Legea nr.330/2009 si Legea nr.284/2010 a condus la o reconstrucție salariala a elementelor salariale specifice funcției, vechimii si gradului profesional, prin combinarea cărora s-a ajuns la stabilirea cuantumului soldei funcției de baza /soldei de funcție/salariului funcție de baza / salariului de funcție, după caz.

Astfel, salariul de funcție cuprinde de fapt cuantumul unor elemente salariale avute la 31.12.2009, respectiv cuantumul salariului de funcție , cuantumul indemnizației de dispozitiv sau a sporului pentru misiune permanenta, cuantumul sporului pentru păstrarea confidențialității in legătura cu informațiile clasificate, cuantumul salariului de merit precum si suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, astfel cum era reglementata de legislația aplicabila in anul 2010, ce cuprinde cuantumuri ale primelor, indemnizațiilor si a altor sporuri.

În concret, conform art.4 din Anexa IV la Legea-cadru nr. 330/2009, pentru activitatea depusă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special au dreptul la salariu lunar, salariu care se compune din salariul de bază de încadrare și alte drepturi salariale, iar salariul de bază de încadrare era compus din salariul funcției de bază, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, indemnizația de conducere.

Potrivit art.4 Capitolul II al Anexei VII la Legea-cadru nr.284/2010, polițiștii și funcționarii publici cu statut special au dreptul la salariu lunar, care se compune din salariul funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și alte drepturi salariale, iar salariul funcției de bază se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă.

Prin urmare,  noțiunea salariul funcției de bază a avut semnificații diferite în accepțiunea celor două legi.

Prin art. 6 alin.1 din O.U.G. nr. 1/2010 s-a prevăzut că, în cazul în care drepturile salariale determinate conform Legii-cadru nr. 330/2009 și conform acestei ordonanțe sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, soldă, salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de aceasta.

Potrivit art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011, în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit OUG nr. 1/2010.

Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de aceasta lege.  Legiuitorul menționează elementele salariale din luna octombrie 2010 și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu acordate prin O.U.G. nr. 1/2010, raportându-se la prezent, adică la anul 2011 și arătând că sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu se introduc în salariul de funcție.

Ca atare, salariul de funcție este un tot unitar, creație a legiuitorului si numai la acest tot se fac aplicabile dispozițiile legale ulterioare. De altfel, in acest context s-a aplicat si principiul menținerii cuantumului drepturilor salariale .

Din coroborarea art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010 cu art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010 și având în vedere art. 4 din Anexa IV la Legea-cadru nr. 330/2009 și art. 4, Capitolul II al Anexei VII la Legea-cadru nr. 284/2010, rezultă că suma compensatorie cu caracter tranzitoriu a fost inclusă în anul 2010 în salariul funcției de bază, iar în anul 2011, în salariul de funcție.

Mai mult, ulterior anului 2011, legiuitorul a prevăzut care este nivelul salariul funcției de bază precum și cel al celorlalte elemente salariale acordate polițiștilor, iar odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, noțiunea de salariul funcției de bază nu mai este reglementată pentru polițiști, astfel cum rezultă din art. 4, Capitolul II al Anexei 6, potrivit căruia polițiștii și funcționarii publici cu statut special au dreptul la salariu lunar, salariu care se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.

Începând cu luna august 2016 s-a făcut aplicarea art. 31 alin. 5 din O.U.G. nr. 57/2015, începând cu luna aprilie 2017, în salariile de funcție ale polițiștilor a fost inclusă și diferența de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare salariului de merit în plată la nivelul anului 2009, iar pentru anul 2018 sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. 1 și 2 și art. 12 alin. 1 din O.U.G. nr. 90/2017.

În prezent, potrivit art.38 alin.1 din Legea nr. 153/2017, dispozițiile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, fiind prevăzute creșteri salariale treptate, care se aplică începând cu data de 01.01.2018, astfel ca, până în anul 2022, să fie atins nivelul salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, prevăzut în anexele legii.

Faţă de cele arătate anterior, Tribunalul a apreciat ca nu s-au produs încălcări ale legislației in domeniul salarial, in raport de care a fost salarizat in mod corect reclamantul.

In ceea ce privește solicitarea ca dispozițiile legale referitoare la garantarea in plata a salariului de baza minim brut pe tara sa se refere doar la o componenta a salariului de funcție si anume la aceea care are aceeași denumire si la care s-au adăugat toate celelalte drepturi inclusiv sumele tranzitorii compensatorii, Tribunalul a retinut următoarele:

Așa cum s-a arătat deja anterior, salariul de funcție ce reprezintă prin efectul legii un cumul de componente salariale ce nu poate fi defalcat pentru ca ulterior fiecărei componente sa i se aplice dispozițiile legale specifice. In consecința compararea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata se face numai prin raportare la salariul de funcție al polițistului, in cazul de fata, in ansamblul sau si nu prin raportare la componenta acestuia care poarta aceeași denumire.

Prin hotărâri succesive, executivul a stabilit salariul de baza minim brut pe tara, astfel: prin  HOTĂRÂRE nr. 1/6 ianuarie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată : „Art. 1 - Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar , pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră”, prin HOTĂRÂRE nr. 846/29 noiembrie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată : „Art. 1 - Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar , pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră.” iar prin HOTĂRÂRE nr. 937/7 decembrie 2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată : „Art. 1 - (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) d__ Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare , se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar , pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar , pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră.”

In cauza reclamantul nu a contestat ca ar fi beneficiat de un salariu de funcție, astfel cum a fost el definit si reținut in cele ce preced, in cuantum mai mic, ci a contestat numai modalitatea de calcul a salariului funcției de bază, astfel ca daca se aplica algoritmul mai sus expus, nu poate fi primita susținerea acestuia.

In consecința, in baza disp. art. 1, 8, 18 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu dispozițiile legale mai sus menționate, Tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare