Refuz soluţionare cerere

Sentinţă civilă 1078 din 21.10.2021


TitluRefuz soluţionare cerere

Tip speţăSENTINŢĂ CIVILĂ

Număr speţă1078

Data speţă21.10.2021

Domeniul asociatContencios administrativ şi fiscal

Conţinut speţăSENTINŢA CIVILĂ NR. 1078

Data: 21.10.2021

Autor: Tudor Nicu

Domeniul asociat: Contencios administrativ şi fiscal

Obiect: Contencios administrativ şi fiscal - refuz soluţionare cerere

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 15.07.2021, reclamanţii SID, SGD si OC, au formulat plângere împotriva Primăriei Oraşului VM, prin primar solicitând obligarea acesteia ca in termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii să dispună rectificarea în parte a planului urbanistic general al oraşului VM, identificata in Tarlaua 1, parcela 3/1, A3, prin schimbarea categoriei de folosinţa din categoria extravilan, în categoria intravilan cat si terenul înscris in cartea funciara 22799 UAT VM şi emiterea certificatului de urbanism pentru construire instalaţie de iluminat pe proprietatea menţionată anterior, in acelaşi teren.

De asemenea se solicită:

- daune materiale respectiv suma de 100 milioane lei vechi si anume cheltuielile făcute cu contractul de vânzare cumpărare, certificatul de urbanism, planul de încadrare in zona.

- pentru OC solicită suma de 19524 euro suma care a achitat-o in anul 2013, 5000 euro suma cheltuita pe toate celelalte lucrări de cadastru, plan de amplasament, branșare parţială pentru apa si lumina cat si 1 miliar daune morale

- preţul vânzării terenului in suma de 5730 euro cât si daune morale respectiv 1 miliard deoarece din 2005 pana in prezent locuiesc cu chirie mutându-se din loc in loc.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că, prin contractul de vânzare cumpărarea cu numărul 1467/13,05.2015 au cumpărat imobilul din Oraşul VM, in suprafaţa de 500 mp, str. T, fn, judeţul P sub număr cadastral 23151, intre vecinii drum acces in indiviziune NC 22221, teren ce figura la vremea respectiva ca intravilan.

Prin contractul de vânzare-cumpărare numărul 3040 /12.12.2013, OC a cumpărat de la PV suprafaţa de teren figurând la vremea respectiva in primăria Oraşului VM ca fiind categorie intravilan iar după ce a cheltuit sume de bani a constat ca terenul este extravilan si nu mai poate construi pe acesta.

Se constituie parte civila cu suma de 19524 euro suma care a achitat o in anul 2013, 5000 euro suma cheltuita pe toate celelalte lucrări de cadastru, plan de amplasament, branșare parţială pentru apa si lumina cat si 1 miliard daune morale deoarece din 2013 pana in prezent locuieşte cu chirie si toţi banii agonisiţi au rămas înfundaţi într-un teren neproductiv.

După ce a avut toate demersurile obţinând certificat de urbanism, memoriu tehnic, extras de carte funciara, planul de încadrare a zonei, calculul terenului, adrese către Orimăria oraşului VM i s-a comunicat vag ca terenul este extravilan si nu poate exista construcţia pe el. Apreciază reclamanţii că sunt prejudiciaţi din 2015 stand pe drumuri pentru ca acest teren a fost achiziţionat cu banii de nunta in vederea construirii căminului.

Nu s-a comunicat nicio adresa oficiata in vederea susţinerii ca terenul ar fi extravilan motiv pentru care solicită schimbarea categoriei in intravilan.

Numai instanţa este competenta material, teritorial si general sa soluţioneze cauza urmând sa emită un nou PUG care oferă oportunitate de dezvoltarea a localităţii respective pentru suprafeţele alea de teren.

Se mai precizează ca terenurile sunt înscrise in cartea funciara conform încheierii emise de oficiul de cadastru si publicitate.

In dovedirea acţiunii solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Pârâtul PRIMĂRIA ORAŞULUI VM, a formulat întâmpinare solicitând:

Invocă următoarele excepţii procesuale:

1. Excepţia de insuficienta timbrare pentru capătul de cerere privind daunele solicitate prin cerere, având în vedere faptul că prin art. 33 alin. 1 din O.U.G. 80/2013, referitoare la taxele aplicabile cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, se aplică în mod corespunzător, iar taxele judiciare de timbru se achită anticipat. Astfel, până la acest termen de judecată, reclamanţii trebuiau să depună taxa judiciara dc timbru.

2. Lipsa calităţii de reprezentant a apărătorului CA în calitate de semnatar al cererii de chemare în judecată.

Contractul de asistenţă juridica şi/sau împuternicirea avocaţială nu au fost depuse şi semnate de toţi reclamanţii.

3. Lipsa calităţii procesuale pasive, de folosinţa si exerciţiu, a PRIMĂRIEI ORAŞULUI VM.

Art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/23.04.2001 a administraţiei publice locale prevede:

"Comunele, oraşele, municipiile si judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizează si funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale. alin.1 al art.21 stipulând: "Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum si la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in condiţiile Iezii. "

La rândul sau, art. 21 alin. 2 din acelaşi act normative prevede ca: "In justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.", dispoziţie care se regăseşte si in art. 62 alin. 1 care statuează ca "Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritoriala in relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori străine, precum si in justiţie. "

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale, doar unitatea administrativ teritorială are calitate procesuală, având personalitate juridică, şi nu Consiliul Local sau Primăria, care nu sunt entităţi cu personalitate juridică, ci organ deliberativ, respectiv structură executivă a unităţii administrativ-teritoriale, neavând capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată, (Decizia nr. 1956 din 5 aprilie-2012 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civila a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie având ca obiect completarea hotărârii, în sensul admiterii cheltuielilor de judecata)

Astfel, chiar dacă înscrisurile sunt semnate de departamentele funcţionale din cadrul unităţii administrativ teritoriale, în mod formal este indicat faptul că acestea reprezintă Primăria, în realitate ele semnând în numele unităţii administrativ teritoriale, care este Oraşul VM. Prin urmare, calitate procesuală în cauză o are Oraşul VM, care are capacitate procesuală de folosinţă şi exerciţiu, şi prin atribuirea de cod unic de identificare fiscala, şi nu Primăria VM care nu prezumă aceasta calitate.

În speţă, calitatea de pârât o are Primăria Oraşului VM, o structura administrativă fără personalitate juridică, în condiţiile în care, cum s-a arătat în precedent, unitatea administrativ-teritorială este reprezentata injustiţie, în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice de către primar.

Aceasta înseamnă ca, în realitate, numai unitatea administrativ-teritorială, respectiv Oraşul VM este înzestrată cu personalitate juridică şi poate sta în nume propriu, în calitate de parte, în cadrul unui proces civil, fiind reprezentată de primar, având capacitate procesuala de folosinţă, de exerciţiu, calitate procesuala activă sau pasivă, după caz, iar nu Primăria, structura administrativă, care nu are capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.

In fapt, terenul pe care reclamanţii l-au achiziţionat prin contractul dc vânzare cumpărare nr. 1467/13.05.2015 a făcut parte dintr-un lot mai mare aparţinând vânzătorilor din care doar cele trei loturi dinspre str. T, din VM au categoria de intravilan, loturi rezultate în urma dezmembrării terenului vânzătorului.

Lotul reclamanţilor a fost de la data achiziţionării în extravilan, lucru ce i-a fost comunicat încă de la declararea cumpărării la sediul instituţiei pârâte, şi de atunci achită impozit aferent categoriei de extravilan.

Încă din anul 2016, prin adresa nr. 20007/22.02.2016 reclamantul SID a primit răspuns la solicitarea de a introduce în intravilanul oraşului VM terenul său, prin care i s-a comunicat că un nou Plan Urbanistic General este în avizare, dar până la aprobarea acestuia are posibilitatea de a elabora un Plan Urbanistic Zonal având ca obiect „introducerea terenului în intravilan".

Documentaţia de carte funciară a fost întocmită în mod eronat, aceasta fiind corectată cu ocazia cadastrului sistematic când terenul aparţinând reclamanţilor a primit număr de carte funciară definitiv şi anume 25309 VM, aşa cum este menţionat la punctual Bl din extrasul de carte funciară pentru informare 25309.

Potrivit prevederilor art.46 alin.(1) din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.

Fata de primul capăt de cerere, terenul in suprafaţa de 500 m.p. este situat in extravilanul oraşului VM. Chiar daca în actul de proprietate al reclamanţilor se precizează faptul că, terenul este situat în intravilanul oraşului, în certificatul de urbanism nr.242/09.10.2020 s-au adus la cunoştinţa solicitantului, locul unde este situat imobilul - extravilan, în conformitate cu prevederile planului urbanistic şi al regulamentul aferent.

Potrivit prevederilor art.30 alin.(2) din Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările si completările ulterioare, «Prin Certificatul de urbanism, potrivit prevederilor art 6 alin. (I) din Lege, se aduc la cunoştinţa investitorului/solicitantului informaţii - existente ta data solicitării, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate si aprobate potrivit legii - cu privire la cerinţele tehnice ale amplasamentului, precum si la obligaţiile pe care acesta le are in procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii privind:

a) regimul juridic, economic si tehnic al imobilului - teren si/sau construcţii existente la data solicitării, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii;».

Potrivit prevederilor art.29 alin.(1) din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificările si completările ulterioare,

«(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.»

Referitor la primul capăt de cerere, solicită respingerea acestuia. în viitorul plan urbanistic general al oraşului VM, suprafaţa de 500 m.p. situată în oraşul VM, str. T fn., este propusă a fi introdusă în intravilanul oraşului VM.

Solicită ca reclamantului să îi fie respins capătul de cerere privind emiterea certificatului pentru construire instalaţie dc iluminat, întrucât nu ne-a fost adresată nicio solicitare de emitere certificate de instalaţie de iluminat pe proprietatea reclamantului.

De asemeni, solicită respingerea capătului de cerere privind acordarea de despăgubiri de către pârâtul din prezenta cauza, motivat de faptul că prin contractual de vânzare cumpărare nr. 1467/13.05.2015, la punctual 7.1.11 vânzătorul garantează pe cumpărător(reclamantul din prezenta cerere) contra evicţiunii şi a viciilor imobilului conform prevederilor art. 1695 şi 1707 Cod Civil. Garantează că a fost îndeplinită de către comparator obligaţia de verificare a stării în care se afla bunul imobil la momentul predării pentru a descoperi viciile aparente, pe care vânzătorul se obligă să le remedieze de Îndată, precum şi viciile ascunse. Menţionează că nu au fost solicitate certificate de urbanism la data perfectării actului de vânzare cumpărare.

A mai arătat ca pârâtul nu poate fi ţinut răspunzător pentru preţul plătit de cumparator, motivat de faptul că nu au fost părţi la încheierea contractului de achiziţie a imobilului sau la negocierea părţilor, iar preţul a fost estimat în EUR, nefăcându-se o paritate în funcţie de evoluţia bancară.

În consecinţă, pentru toate aceste considerente şi în raport cu cele enunţate în prezenta, considerând ca susţinerile sunt fondate, justificate şi legale, solicită ca instanţa să aprecieze ca fondate susţinerile sa respingă cererea de chemare in judecata; ca inadmisibila sau neîntemeiata în principal, şi nefondată şi nelegală în subsidiar;

In drept, art. 33 alin. 1 din O.U.G. 80/2013, art. 2015 din noul Cod Civil, art. 20, 21 si 62 din Legea nr. 215/23.04.2001; art. 29 alin. (1), art. 46 alin. (1) din Legea nr. 350/2001, ari. 30 alin. (2) din Ordinul nr. 839/2009, art. 111 - 113, 223 alin. 3 coroborat cu art. 411 alin. 1 pct. 2 teza finala Cod Procedura Civila (nou).

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma excepţiei lipsei calităţii procesual pasive, instanţa a reţinut următoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, reclamanţii SID, SGD si OC, au formulat plângere împotriva Primăriei Oraşului VM, prin primar solicitând obligarea acesteia ca in termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii să dispună rectificarea în parte a planului urbanistic general al oraşului VM, identificata in Tarlaua 1, parcela 3/1, A3, prin schimbarea categoriei de folosinţa din categoria extravilan, în categoria intravilan cat si terenul înscris in cartea funciara 22799 UAT VM şi emiterea certificatului de urbanism pentru construire instalaţie de iluminat pe proprietatea menţionată anterior, in acelaşi teren.

De asemenea reclamanţii solicită şi daune materiale şi morale în raport cu capătul principal de cerere.

Instanţa a reţinut potrivit art.25 alin.1 şi art.29 alin.1 din Legea 350/2001 „art.25 - (1) Consiliul local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor componente ale comunei sau oraşului...

art. 29 - (1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.”

A trebuit reţinut că potrivit art. 32 alin.1 din acelaşi act normativ „ În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:....”

Dispoziţiile mai sus amintite fac trimitere la autorităţile administraţiei publice locale iar potrivit art.3 „Autorităţile administraţiei publice locale:

Autorităţile administraţiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii şi consiliile judeţene.”

Cum cererea reclamanţilor a fost îndreptată împotriva Primăriei Oraşului VM şi nu împotriva autorităţi administraţiei publice locale competente în  instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive şi a respins cererea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

Domenii speta