Partaj judiciar. o completare cu motive şi argumente noi a întâmpinării trebuie făcută în acelaşi termen ca cel prevăzut pentru formularea întâmpinării. Instanţa nu se mai poate pronunţa asupra cererii din moment ce litigiul a fost tranşat prin emiterea

Hotărâre 3753 din 09.07.2020


Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti la data de 21.05.2019, reclamanta LV, în contradictoriu cu pârâţii GM şi ZC, a solicitat instanţei ca  prin hotărârea ce va pronunţa

- să constate că, în calitate de legatar cu titlu particular al defunctei LV, decedată la 20.01.2014, conform certificatului de moştenitor suplimentar nr. 17/13.05.2019 dat în dosarul nr. 19/2019 şi în calitate de moştenitoare legală, fiică a defunctului LV, decedat la 15.08.2009, conform certificatului de moştenitor nr. 45/2009 dat în dosarul nr. 45/2009, îi revine o cotă de 35/48 din dreptul de compensare din totalul de 366289 puncte, conform Deciziei de Compensare nr. 25648/09.04.2019 emisă de CN, reprezentând despăgubiri acordate în dosarul nr. 20781/CC/07.07.2006, pentru imobilul situat în B., str. C., nr. ..., sector 4, în baza Deciziei nr. 5281/27.01.2016 emisă de PMB,

- să se constate că pârâtei GM, în calitate de moştenitoare legală, soţie a defunctului LV, decedat la 15.08.2008, conform certificatului de moştenitor nr. 45/2009 dat în dosarul nr. 45/2009, îi revine o cotă de 5/48 din totalul de 366289 puncte, conform Deciziei de Compensare nr. 25648/09.04.2019 emisă de CN, reprezentând despăgubiri acordate în dosarul nr. 20781/CC/07.07.2006, pentru imobilul situat în B., str. C. , nr. .., sector 4, în baza Deciziei nr. 5281/27.01.2016 emisă de PMB,

- să se constate că pârâtului ZC, în calitate de moştenitor ai defunctei CA, decedată la 21.04.2004, conform certificatului de legatar nr. 726 din 17.12.2004, îi revine o cotă de 1/8 din totalul de 386289 puncte, conform Deciziei de Compensare nr. 25848/09.04.2019 emisă de CN, reprezentând despăgubiri acordate în dosarul nr. 20781/CC/07.07.2006, pentru imobilul situat în B., str. CV, nr. ..., sector 4, în baza Deciziei nr. 5281/27.01.2016 emisă de PMB,

- să se dispună ieşirea din indiviziune cu privire la dreptul de compensare prin puncte, respectiv 366289 puncte, stabilite prin Decizia de Compensare nr. 25648/09.04.2019 emisă de CN, reprezentând despăgubiri acordate în dosarul nr. 20781/CC/07.07.2006 pentru imobilul situat în B. , str. CV, nr. .., sector 4, în baza dispoziţiei nr. 5281/27.01.2016 emisă de PMB, precum şi atribuirea reclamantei LV, un nr. 267085,72 puncte, pârâtei GM un număr de 38.155,1 puncte, iar pârâtului ZC un număr de 61048,10 puncte, conform cotelor menţionate.

În motivare, a arătat că prin Decizia de Compensare nr. 25648/09.04.2019 emisă de CN, s-au stabilit un număr de 366289 puncte, reprezentând despăgubiri acordate în Dosarul nr. 20781/CC/07.07.2006 pentru imobilul situat în B., str. V, nr. ..., sector 4, în baza Dispoziţiei nr. 5281/27.01.2006 emisă Primăria Municipiului Bucureşti, stabilite în favoarea numiţilor LV, LVVE şi ZC.

Despăgubirile au fost acordate pentru apartamentele nr. 1 parter şi respectiv apartamentul parter + M, împreună cu cotele de teren aferente în suprafaţă de 105,02 mp, vândute în baza Legii nr. 112/1995, situate în imobilul din B., str. CV, nr. .., sector 4, şi care nu au fost restituite în natură prin Dispoziţia Primarului General nr. 57/18.06.2003.

Imobilul situat în str. CV, nr. ..., sector 4, B., a aparţinut defunctului CS, decedat la 09.06.1954, în urma căruia au rămas ca moştenitori CN – frate, CA – soră şi CT– soră, cu cotă de 1/3 fiecare, conform certificatului de moştenitor nr. 1637/1954.

De pe urma defunctei CT, decedată la 05.03.1969, a rămas moştenitoare sora acesteia CA, conform certificatului de moştenitor nr. 270/1969, emis de notariatul local de Stat – Sector 5 Bucureşti, astfel încât aceasta a deţinut o cotă de 2/3 din imobilul din str. CV, nr. 120, Sector 4.

De pe urma defunctei CA, decedată la 3.11.1970, a rămas unic moştenitor, fratele său LVVN, conform certificatului de moştenitor nr. 387/1971, emis de Notariatul de Stat – Sector 5 Bucureşti.

Urmare a decesului lui LVVN, intervenit la 17.09.1994, au rămas ca moştenitori LVVE, soţie supravieţuitoare cu o cotă de 1/2 din 2/3 din imobil şi LVDG, frate cu o cotă de 1/2 din 2/3 din imobil.

De pe urma defunctei CA, decedată la 21.04.2004,a rămas ca legatar universal şi nepot de frate pârâtul ZCR, cu o cotă de 1/6 din imobilul situat în B., str. CV, nr. .., sector 4, conform certificatului de legatar nr. 726/17.12.2004.

Astfel, conform actelor de succesiune, numitului LVDG  îi revenea o cotă de 5/12 din imobilul din str. C., nr. .. sector 4, numitei LVVE, o cotă de 5/12 şi pârâtului ZCR cu cotă de 2/12 (1/6), conform schiţei anexate.

Urmare decesului numitului LVDG, intervenit la data de 15.08.2009, au rămas ca moştenitori pârâta GME, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală şi reclamanta LVI, în calitate de fiică, cu o cotă de ¾ din masa succesorală, conform certificatului de moştenitor nr. 45/21.12.2009, emis de BNPA P..

Conform certificatului de moştenitor legal şi testamentar nr.03/20.02.2014, şi a certificatului suplimentar de moştenitor testamentar din 13.05.2019, emise de SNP P., reclamantei LVI, în calitate de legatar cu titlu particular, i-a revenit întreaga masă succesorală, respectiv cota de 2/12 din dreptul de compensare, în echivalent bănesc prin Titlu de plată, în conformitate cu Decizia de compensare nr. 25648/09.04.2019 emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea imobilelor, având un nr. total de 366289 puncte, reprezentând despăgubiri acordate pentru imobilul din str. CV, nr. 120, sector 4, în baza Dispoziţiei nr. 5281/27.01.2006 emisă de PMB, în favoarea numitei LVVE, decedată la 20.01.2014.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 21 alin. (2) din HG 401/2013, art.1143-1144 Cod civil, art.669-686 Cod civil.

La data de 19.08.2019, pârâta GME a formulat întâmpinare, prin care a arătat că este de acord cu admiterea acţiunii, cu cotele părţilor şi ieşirea din indiviziune.

La data de 28.08.2019, pârâtul ZCR a formulat cerere reconvenţională şi întâmpinare, prin care a solicitat constatarea nulităţii şi anularea Certificatului suplimentar de moştenitor testamentar Nr. 17/2019 emis de Societatea Profesională Notarială „P. ”, având ca unic moştenitor pe reclamanta LVI. De asemenea, a solicitat  constatarea calităţii acestuia ca unic titular-persoană beneficiară, în temeiul Legii nr.10/2001 şi a Legii nr. 165/2013 a Deciziei de Compensare Nr. 25648/2019 emisă de Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP) – privind compensarea prin 366.289 puncte valorice pentru imobilul situat în municipiul B., str. CV, nr. .., sector 4, precum şi calitatea acestuia ca unic titular-persoană beneficiară, în temeiul Legii nr. 10/2001 şi a Legii nr. 165/2013 a Deciziei nr. 308/2006 emisă de A. – privind acordarea măsurilor reparatorii în echivalent (puncte valorice), pentru imobilul construcţii şi teren în suprafaţă de 11.000 mp situat în municipiul B. , Şos. G.  nr. 317, sector 4. Cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din data de 31.10.2019, instanţa a anulat în baza art. 200 alin. (4) Cod procedură civilă cererea reconvenţională.

La data de 20.01.2020 pârâtul a depus la dosar completare şi precizare la întâmpinare.

A reiterat susţinerile din cererea depusă la dosar la data de 28.08.2019, a solicitat admiterea în parte a cererii, arătând că e de acord cu ieşirea din indiviziune, dar nu cu cotele indicate de reclamantă, invocând, pe cale de excepţie, nulitatea absolută a certificatului de moştenitor suplimentar 17/2019, a renunţării autentificate sub nr. 10893/1969. A solicitat aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 1119 teza a doua C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 558/23.01.2020, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, unde dosarul a fost înregistrat la data de 03.02.2020.

La termenul de judecată din data de 24.06.2020, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei tardivităţii invocată cu privire la completarea la întâmpinare, asupra solicitării de recalificare a completării la întâmpinare ca fiind cerere reconvenţională, asupra solicitării de timbrare a acesteia, respectiv asupra solicitării de respingere a cererii ca rămasă fără obiect,

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Cu titlu prioritar, vor fi analizate excepţia tardivităţii cererii de completare şi precizare a întâmpinării depusă la dosar la data de 20.01.2020, precum şi solicitarea de calificare a întâmpinării depusă la dosar la data de 20.01.2020 ca fiind cerere reconvenţională şi solicitarea de timbrare a acesteia.

Conform art. 208 C. proc. civ., întâmpinarea este obligatorie, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.  Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.

Conform dovezii anexate la fila 71 vol. JS6, cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtului ZCR la data de 30.07.2019, ultima zi pentru formularea întâmpinării fiind 26.08.2019, termenul fiind calculat conform prevederilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Pârâtul a depus întâmpinare la dosar la data de 28.08.2019, actele fiind trimise prin poştă, cu scrisoare recomandată, la data de 26.08.2019, ultima zi a termenului. Astfel, conform art. 183 alin. (1) C. proc. civ., întâmpinarea depusă la oficiul poştal prin scrisoare recomandată în ultima zi a termenului, 26.08.2019, este considerată a fi fost făcută în termen.

Cererea depusă la dosar la data de 20.01.2020, intitulată completare şi precizare a întâmpinării, conţine unele argumente suplimentare faţă de întâmpinarea iniţială. Or, faţă de prevederile imperative anterior arătate, toate probele şi excepţiile (în afară de cele de ordine publică) trebuie propuse, respectiv invocate prin întâmpinare. O completare cu motive şi argumente noi a întâmpinării trebuie făcută în acelaşi termen ca cel prevăzut pentru formularea întâmpinării.

În consecinţă, instanţa va admite în parte excepţia tardivităţii cererii de completare şi precizare a întâmpinării depuse la dosar la data de 20.01.2020, cu privire la argumentele care nu au fost invocate prin întâmpinarea iniţială sau care nu reprezintă excepţii de ordine publică, respectiv cu privire la probele care nu au fost propuse prin întâmpinarea iniţială.

Cu privire la solicitarea de calificare a întâmpinării depuse la dosar la data de 20.01.2020 ca fiind cerere reconvenţională şi solicitarea de timbrare a acesteia se constată că, potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. civ., obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor. Or, prin cererea depusă la dosar la data de 20.01.2020, pârâtul a ales exercitarea drepturilor sale procesuale prin invocarea, pe cale de excepţie, a nulităţii unor acte, iar nu pe cale principală, reconvenţională. În consecinţă, faţă de principiul disponibilităţii manifestat prin alegerea căii procesuale de invocare a nulităţii absolute, instanţa va respinge, ca neîntemeiate, solicitarea de calificare a întâmpinării depuse la dosar la data de 20.01.2020 ca fiind cerere reconvenţională şi solicitarea de timbrare a acesteia, fiind timbrabile exclusiv cererile principale şi unele cereri incidentale (cereri reconvenţionale, cereri de intervenţie etc.), nu însă şi apărările invocate pe cale de excepţie.

Cu privire la solicitarea reclamantei de respingere a cererii ca rămasă fără obiect, se reţin următoarele:

Prin Decizia de Compensare nr. 25648/09.04.2019 emisă de CN, s-au stabilit un număr de 366.289 puncte, reprezentând despăgubiri acordate în Dosarul nr. 20781/CC/07.07.2006 pentru imobilul situat în B. , str. CV, nr. .., sector 4, stabilite în favoarea numiţilor LVDG, LVVE şi ZCR.

Imobilul situat în str. CV, nr. ..., sector 4, Bucureşti, a aparţinut defunctului CS, decedat la 09.06.1954, în urma căruia au rămas ca moştenitori CN – frate, A-soră şi CT – soră, cu cotă de 1/3 fiecare, conform certificatului de moştenitor nr. 1637/1954.

De pe urma defunctei CT, decedată la 05.03.1969, a rămas moştenitoare sora acesteia CA, conform certificatului de moştenitor nr. 270/1969, emis de notariatul local de Stat – Sector 5 Bucureşti, astfel încât aceasta a deţinut o cotă de 2/3 din imobilul din str. CV, nr. ..., Sector 4.

De pe urma defunctei CA, decedată la 3.11.1970, a rămas unic moştenitor, fratele său LVVN, conform certificatului de moştenitor nr. 387/1971, emis de Notariatul de Stat – Sector 5 Bucureşti.

Urmare a decesului lui LVVN, intervenit la 17.09.1994, au rămas ca moştenitori LVVE, soţie supravieţuitoare cu o cotă de 1/2 din 2/3 din imobil şi LVDG, frate cu o cotă de 1/2 din 2/3 din imobil.

De pe urma defunctei CA, decedată la 21.04.2004, a rămas ca legatar universal şi nepot de frate pârâtul ZCR, cu o cotă de 1/6 din imobilul situat în B. , str. CV, nr. .., sector 4, conform certificatului de legatar nr. 726/17.12.2004.

Astfel, conform actelor de succesiune, numitului LVDG îi revenea o cotă de 5/12 din imobilul din str. CV, nr. 120 sector 4, numitei LVVE, o cotă de 5/12 şi pârâtului ZCR cu cotă de 2/12 (1/6).

Urmare decesului numitului LVDG, intervenit la data de 15.08.2009, au rămas ca moştenitori pârâta GME, în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală şi reclamanta LVI, în calitate de fiică, cu o cotă de ¾ din masa succesorală, conform certificatului de moştenitor nr. 45/21.12.2009, emis de BNPA P. .

Conform certificatului de moştenitor legal şi testamentar nr. 03/20.02.2014, şi a certificatului suplimentar de moştenitor testamentar nr. 17/13.05.2019, emise de SNP P. , reclamantei LVI, în calitate de legatar cu titlu particular de pe urma numitei LVVE, i-a revenit întreaga masă succesorală, respectiv dreptul la compensare, pentru o cotă parte ce va fi stabilită ulterior, în echivalent bănesc prin titlu de plată, în conformitate cu decizia de compensare nr. 25648/09.04.2019 având un total de 366.289 puncte, reprezentând despăgubiri acordate pentru imobilul situat în B., str. CV nr. .., sector 4.

Prin încheierea nr. 2/23.01.2020 emisă de BNP B., s-a dispus completarea punctului 1 la certificatului suplimentar de moştenitor testamentar nr. 17/13.05.2019, emis în dosarul nr. 19/2019 conexat cu dosarul nr. 10/2014, respectiv cu dosarul nr. 3/2014 de notar public P., după cum urmează: cota parte de 5/12 din dreptul de compensare, în conformitate cu decizia de compensare nr. 25648/09.04.2019 emisă de către CN, având un total de 366.289 puncte, reprezentând despăgubiri acordate în dosar nr. 20781/CC/07.07.2006 pentru imobilul situat în B., str. CV nr..., sector 4, în baza dispoziţiei nr. 5281/27.01.2006 emisă de PMB, stabilite în favoarea dlor LVDG, LVVE și ZCR. S-a mai reţinut că restul cotei de 7/12 din totalul de 366.289 puncte aparţine numitului LVDG (respectiv cota de 5/12) şi numitului ZCR (respectiv cota de 2/12).

Conform certificatului suplimentar de moştenitor nr. 2/23.01.2020 emis de BNP BV, suplimentar la certificatul de moştenitor nr. 45/21.12.2009, s-a stabilit că, de pe urma defunctului LVDG, decedat la data de 15.08.2009, au rămas următoarele bunuri: cota parte de 5/12 din totalul de 366.289 puncte, reprezentând despăgubiri acordate în dosar nr. 20781/CC/07.07.2006 pentru imobilul situat în B., str. CV nr. ..., sector 4, în baza dispoziţiei nr. 5281/27.01.2006 emisă de PMB, stabilite în favoarea dlor LVDG, LVVE şi ZCR, conform deciziei de compensare nr. 25648/09.04.2019 emisă de CN. S-a mai reţinut că restul cotei de 7/12 din totalul de 366.289 punct aparţine numitei LVVE (respectiv cota de 5/12) şi numitului ZCR (respectiv cota de 2/12).

Din acelaşi act rezultă că moştenitori sunt GME, căreia îi revine cota de ¼ din masa succesorală şi LVI, căreia îi revine cota de ¾ din masa succesorală de pe urma defunctului LVDG. Astfel, rezultă că numitei LVI i se cuvine ¾ din cota de 5/12, anume 15/48, iar numitei GME i se cuvine cota de 4 din 5/2, anume 5/48.

La cota de 15/48 a numitei LVI, derivând din certificatului suplimentar de moştenitor nr. 2/23.01.2020 emis de BNP B., se adaugă cota de 5/12 ce rezultă din certificatul suplimentar de moştenitor testamentar nr. 17/13.05.2019 şi încheierea nr. 2/23.01.2020 emisă de BNP B., prin care s-a dispus completarea punctului 1 la certificatului suplimentar de moştenitor testamentar nr. 17/13.05.2019, reieşind că numitei LVI îi revine cota de 5/12, ca moştenitoare a numitei LVVE, iar numitului ZCR îi revine cota de 2/12.

Aşadar, conform actelor emise de notarii publici, instanţa constată cotele ce revine părţilor din cauză sunt cele indicate în cererea de chemare în judecată: 35/48 (15/48 + 5/12) numitei LVI, 5/48 numitei GME, 1/6 numitului ZCR. Aplicând aceste cote la numărul de 366.289 puncte din decizia de compensare, rezultă că numitei LVI îi revin 267.085,72 puncte, numitei GME îi revin 38.155,1 puncte, iar numitului ZCR îi revin 61.048,19 puncte, conform celor indicate în cererea de chemare în judecată.

La data de 03.02.2020 a fost emis de către ANRP titlul de plată seria ANRP nr. 0104749 pe numele LVI,  pentru suma de 53.417,15 lei.

Or, din moment ce prin încheierea nr. 2/23.01.2020 emisă de BNP B. şi certificatul suplimentar de moştenitor nr. 2/23.01.2020 emis de BNP B., suplimentar la certificatul de moştenitor nr. 45/21.12.2009, s-au stabilit cotele ce revin fiecărei părţi, prin stabilirea cotelor, printr-un simplu calcul matematic, fiind determinabil şi numărul de puncte cuvenit fiecărei părţi, iar la data de 03.02.2020 a fost emis de către ANRP titlul de plată pentru reclamantă, instanţa reţine că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

Faptul că partajarea, stabilirea cotelor, s-a efectuat prin emiterea unor acte notariale nu poate conduce la concluzia că cererea de chemare în judecată nu ar fi rămas fără obiect. Instanţa nu se mai poate pronunţa asupra cererii din moment ce litigiul a fost tranşat prin emiterea acestor acte notariale, care sunt în fiinţă, nefiind anulate, desfiinţate şi care produc efecte juridice.

Nu se poate susţine că, prin emiterea acestor acte, alte instituţii şi-au arogat atribute ale puterii judecătoreşti, din moment ce succesiunile pot fi dezbătute şi pe cale notarială.

În consecinţă, lipsind obiectul cererii de chemare în judecată, prin emiterea actelor anterior citate în timpul procedurii judiciare, instanţa va respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de chemare în judecată.

Cu privire la cheltuieli de judecată se reţine că, potrivit art. 452 C. proc. civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Va fi respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanţa apreciind că nu se poate reţine culpa (nedovedită, de altfel) acestuia în privinţa unor proceduri administrative anterioare litigiului. Culpa procesuală se analizează strict în cadrul litigiului în care se pretind cheltuielile de judecată. Pe de altă parte, faptul că cererea este respinsă ca rămasă fără obiect, nu poate conduce la reţinerea culpei pârâtului, din moment ce demersurile reclamantei au condus la rămânerea fără obiect a cererii, iar compensarea cheltuielilor de judecată nu se justifică, în condiţiile în care nu s-a dispus o soluţie de partaj în cauză de către instanţă, aceasta luând doar act că cererea a rămas fără obiect în urma emiterii actelor notariale.

Pe de altă parte, va fi respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, din moment ce pârâtul nu a dovedit cheltuielile de judecată până la închiderea dezbaterilor conform art. 452 C. proc. civ., dovada cheltuielilor fiind depusă la dosar după reţinerea cauzei în pronunţare. De asemenea, conform art. 394 alin. (3) C. proc. civ., după închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă.