Lotizare

Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X/25.03.2019 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosar nr. X/207/2016 s-a admis acţiunea reclamantei B E, domiciliata in com. D,  jud. O, , cu domiciliul procesual ales la Av. S C, cu sediul in mun., Judeţ O împotriva pârâţilor D M, cu domiciliul in B, M V, cu domiciliul in com. D, M P cu domiciliul in V, S V, domiciliata in B, si resedinta in com. G.

Au fost omologate rapoartele de expertiză tehnică  întocmite în cauză de experţii F M E , specialitatea topografie , varianta I şi  completarea  la raportul de expertiză şi D N –specialitatea construcţii civile şi industriale şi agricole.

S-a dispus ieşirea din indiviziune.

Au fost atribuite loturile.

Lotul nr. 1 se atribuie reclamantei B E  care primeşte  în natură următoarele bunuri:

- casă de locuit, grajd situate în comuna D, sat C (71.425 lei).

- suprafaţa de 1000 mp teren intravilan  aferent imobilului casă de locuit individualizat conform TP X/77/2.03.1995  emis de Comisia  Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vecinătăţi la N teren arabil, la E N N, la S DS 560 la V B V (20.779,80) lei.

Primeşte bunuri în valoare de -92.204,80 lei.

Are drept valoric 19.088,96 lei.

Plăteşte sultă -73.115,84 lei astfel:

- lotului nr 2 -17.738,96 lei

- lotului nr 3 -17.738,96 lei

- lotului nr 4 -18.528,96 lei

-lotului nr 5 – 19.088,96 lei.

Lotul nr. 2 se atribuie  pârâtei S V  care primeşte în natură suprafaţa de 3350 mp teren arabil  extravilan  amplasat în T124R  P2/1  cu vecinătăţi la N De 349 , la E lotul nr 3  D M ,  la S HCA 350, la V C S .

Primeşte bunuri în valoare de 1350 lei.

Are drept valoric 19.088,96 lei.

Primeşte sultă  de la lotul nr 1 B E -17.738,96 lei.

Lotul nr. 3 se atribuie pârâtei D M  care primeşte în natură suprafaţa de 3350 mp teren arabil extravilan amplasat în T124 R P2/2  cu vecinătăţile: la N De 349, La E B O, la S HCA350 , la V lotul nr 2 S V(1350 lei).

Primeşte  bunuri în valoare de  1350 lei.

Are drept valoric -19.088,90 lei.

Primeşte sultă de la  lotul nr 1 B E  -17.738,96 lei

Lotul nr. 4  se atribuie pârâtului M V  care primeşte în natură  suprafaţa de 1400 mp teren arabil extravilan în T1 P57 cu vecinătăţi  la N V T I,  la E D S la S De, la V De1(560 lei).

Primeşte bunuri -560 lei .

Are drept valoric -19.088,96 lei.

Primeşte sultă de la lotul nr 1 B E -  18.528,96 lei.

Lotul nr. 5 se atribuie pârâtului M P

Primeşte bunuri în natură 0 lei.

Are  drept valoric 19.088,96 lei.

Primeşte sultă de la lotul nr 1 B E -19.088,96 lei.

Au fost obligaţi pârâţii D M, M V, M P , S V la câte 1140 lei fiecare  cheltuieli de judecată către reclamantă  B E.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.X/207/2016 pe rolul Judecătoriei Caracal, la data de 2.10.2016, reclamanta B E a chemat în judecată pe pârâţii S V,  D M, M V Şi M P, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se declare deschise succesiunile autorilor M D , decedat la data de 04.04.1983 si M O, decedată la data de 03.04.2008 , ambii cu ultimul domiciliu în comuna D, sat C, jud. O, să stabilească calitatea de moştenitori, masa succesorală, cotele părţi ce le revin fiecăruia şi lichidarea stării de indiviziune prin formarea şi atribuirea loturilor.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că averea succesorala rămasa de pe urma celor doi defuncţi , se compune din: un imobil casă de locuit , compusă din 3 camere, construită din cărămidă , acoperită cu ţiglă , tip lindab , o anexă gospodărească tip grajd , compus din 3 camere, construita din bolţar acoperita cu ţiglă , situate în comuna D, sat C , str.  , , jud. O, în valoare totală de 24.133 lei; suprafaţa de 9100 mp teren conform titlului de proprietate nr. X/77 eliberat la data de 02.03.1995 pe care îl evaluează la suma de 6.000 lei;

S-a menţionat că reclamanta şi pârâţii sunt moştenitorii celor doi autori, f singura care a făcut acte de folosinţă şi administrare a bunurilor, plătind taxe şi impozite aferente, fiind reclamanta în calitate de  unica moştenitoare legala acceptantă a succesiunii autorilor.

Susţine reclamanta că, la bunul imobil casă de locuit a efectuat o serie de îmbunătăţiri : schimbat în totalitate acoperişul, renovat în interior, placat două camere cu rigips şi spumă, gresie pe holuri, turnat şapă şi parchetat cele trei camere.

În drept, au fost  invocate dispoz. art. 728 C.civ, art. 979 şi urm Cp.c.

Dovada acţiunii, reclamanta înţelege să o faca cu înscrisuri, interogatoriu pârâţilor, expertize tehnice de specialitate şi martorii S V şi G N .

Au fost anexate următoarele înscrisuri: taxa judiciară de timbru în valoare de 1800 lei, certificat de sarcini nr.X din 9.09.2016 emis de OCPI O, certificate emise de OCPI privind înscrierea imobilului în evidenţele de cadastru şi carte funciară după datele de identificate ale acestuia, sesizari pentru deschiderea proceduriilor succesorale emise de Primăria com.D, certificat fiscal, T.P nr. X/77/02.03.1995, adeverinţa X din 13.09.2016 emisă de Primăria com. D, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr din 30.07.2004 de BNP C, certificate deces, acte de identitate şi filiaţie părţi, contract de vânzare-cumpărare  din 14.05.2015, o serie de facturi fiscale.

În data de 31.01.2017, pârâtul M V, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat repunerea sa în termenul legal de a  depune întâmpinare , motivat de faptul că deşi aparent are domiciliul legal în comuna D, în realitate locuieste în I, iar în ultimele 6 luni nu a fost în România. Arătă pârâtul  că se aflu în relaţii tensionate cu soţia mea, care locuieşte în România, aceasta aducându-i la cunoştinţă despre existenţa acestui dosar în urmă cu circa o săptămână, sens în care anexează în dovedirea susţinerilor,  copia cărţii de identitate italiene.

Menţioneaza pârâtul că reclamanta cunoştea faptul că locuieste în I precum şi adresa sa din această ţară.

Pârâtul arată că este de acord în parte cu acţiunea reclamantei, în sensul de ase constata că ambii sunt moştenitori acceptanţi ai celor 2 succesiuni, urmând ca după dezbaterea acestora să fie lichidată starea de indiviziune dintre ei asupra averii succesorale.

Susţine pârâtul, că în realitate, majoritatea lucrărilor realizate la imobilul casă de locuit s-au efectuat în perioada 2008-2010, cu sume de bani expediate de către el,  reclamantei  ( circa 16.000 euro).

Referitor la actele de acceptare ale succesiunii, arătă pârâtul că după decesul tatălui, in imobil a rămas el ,împreună cu reclamanta şi mama lor.

Într-adevăr ceilalţi fraţi, care la acel moment aveau locuinţele lor, nu au mai emis nicio pretenţie la averea succesorală . La scurt timp după decesul tatălui şi reclamanta a părăsit locuinţa, de altfel aceasta a fost şi convenţia din familie, conform căreia  pârâtul urma „ sâ rămâna în casă". în acest sens, până la decesul mamei , el fiind  cel care s-a ocupat atât de întreţinerea acesteia cât şi a imobilului succesoral, chiar dacă după anul 2004 a început să plece la muncă în I. Susţine pârâtul că, după decesul mamei  sale, din anul 2008, a trimis reclamantei circa 16.000 euro pentru reparaţiile şi îmbunătăţirile casei, având în vedere că între timp divorţase şi practic aceasta era unica sa locuinţă din România.

Consideră pârâtul că  raportat la convenţia dintre părţi,  dar şi la actele de acceptare tacită pe care  le-a manifestat, calitatea sa de erede acceptant al celor 2 succesiuni este certă.

In dovedirea celor susţinute, pârâtul solicită încuviinţarea  probei cu acte, interogatoriul reclamantei şi al  pârâţilor, precum şi cu proba cu martorii A T, A P şi A D.

S-a anexat din partea pârâtului copia C.I ,

Reclamanta B E în data de 2.05.2017 a depus la dosar o precizare a cererii de chemare în judecată, prin care solicită  ca prin sentinţa ce veţi pronunţa să se dispună: deschiderea succesiunii autorului M D, decedat la data de 04.04.1983 , cu ultim domiciliu în comuna D, sat C, jud. O: să se constataţi că de pe urma autorului au rămas ca moştenitori M O în calitate de soţie supravieţuitoare, reclamanta şi pârâţii, în calitate de descendenţi de gradul 1, iar ca avere partajabila de pe urma autorului au rămas următoarele bunuri imobile: cota de ½ dintr-o casă de locuit,  compusă din 3 camere, construita din cărămidă, acoperita cu ţiglă , 1/2 dintr-o anexă gospodărească compusă din 3 camere construită din bolţari de ciment, acoperită cu ţiglă, situate în comuna D , sat C, str.  , , jud. O, având o valoare de 12.066,5 lei .

S-a mai solicitat să se  constate că  moştenitorii legali acceptanţi ai succesiunii sunt  soţia supravieţuitoare M O şi reclamanta, ceilalţi pârâţi fiind străini de succesiune  prin neacceptare

Reclamanta a mai solicitat şi deschiderea succesiunii autoarei M O, decedată la data de 03.04.2008, cu ultimul domiciliu în comuna D, sat C, jud.O, de pe urma căreia să se constate că au rămas ca moştenitori ea şi pârâţii în calitate de descendenţi de gradul I, iar ca bunuri partajabile  au rămas următoarele bunuri imobile; cota de 5/8 dintr-o casă de locuit, compusă fie 3 camere, construită din cărămidă, acoperită cu ţiglă, 5/8 dintr-o anexă  gospodărească compusă din 3 camere, construită din  bolţari de  ciment, acoperită cu ţigla, bunuri situate  în comuna D, sat C, str.  , nr. 6, jud. O, având o valoare de 12.066,5 lei ; suprafaţa de 9100 mp teren conform titlului de proprietate nr. X/77 eliberat la data de 02.03.1995 pe care îl evaluează la suma de 6.000 lei.

Să se constate că  singurul moştenitor legal acceptat al succesiunii autoarei este ea,  ceilalţi pârâţi fiind străini de succesiune prin neacceptare.

Solicită reclamanta să-i fie atribuite în natură toate bunurile partajabile rămase de pe urma celor doi autori.

În data de 30.05.2017, pârâtul M P a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei în termen a succesiunii autorilor şi admiterea în parte a acţiunii reclamantei referitor la partajarea averii succesorale.

Se solicită a se constata în urma probelor care vor fi administrate în cauză , că deşi nu a avut loc o dezbatere a succesiunii autorilor , părinţii lor, în prezent decedaţi, fiecare dintre cei 5 descendenţi ai autorilor au acceptat în termen succesiunea acestora prin acte de acceptare tacită din care rezultă , fără putinţă de tăgadă, dorinţa şi voinţa comună de acceptare a succesiunii autorilor.

Menţionează pârâtul că, reclamanta într-adevăr stăpâneşte în prezent imobilele succesorale, dar fiecare dintre ei a efectuat acte de acceptare tacită în sensul că a stăpânit bunurile succesorale, a folosit aceste bunuri sub nume de proprietar şi a  făcut chiar o înţelegere între ei privitoare la modul cum vor împărţi şi folosi bunurile succesorale, mai ales că o parte dintre moştenitori erau minori la data decesului autorului M D în anul 1983, iar termenul de acceptare al succesiunii este diferit pentru aceştia.

Pârâtul învederează faptul că nu este de acord ca reclamantei să-i fie acordate pretinsele îmbunătăţiri aduse de aceasta imobilelor succesorale deoarece în realitate nu au fost efectuate de ea şi nu există şi nu a avut acordul lor expres cu privire la edificarea lor.

În dovedirea susţinerilor sale, pârâtul înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriu reclamantei.

În şedinţa publică din data de 17.10.2017, au fost audiaţi martorii S M V, G I, A P I şi A T, propuşi de reclamantă, declaraţiile acestora fiind consemnate şi anexate la dosar.

Instanţa la propunerea reclamantei a procedat la luarea de interogatorii, pârâtilor M P , M V, S V.

Prin Încheierea de admitere in principiu nr. X/05.12.2017, instanţa a retinut următoarele:

Autorul M D  a decedat la data de 4.04.1983, aşa cum rezultă din certificatul de deces aflat la dosarul cauzei ,iar autoarea M O a decedat la data de 3.04.2008, aşa cum rezultă din certificatul de deces aflat la fila 22.

În temeiul art. 651 din Codul civil „succesiunile se deschid prin moarte”, iar în ceea ce ii priveşte pe defunctii M D şi M O, succesiunea acestora nu a fost dezbătută aşa cum rezultă din Încheierile nr. X din  29.09.2016 şi nr.X/29.09.2016 privind verificările efectuate la evidenţele succesorale la Camerei Notarilor Publici.

Instanţa a apreciat ca fiind aplicabile aceste dispoziţii legale, deoarece conform art.91 din Legea 71/2011, moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului Civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii .

Prin incheierea de admitere in principiu, instanţa a constatat  deschisa succesiunea autorului M D, decedat la 04/04/1983, cu ultimul domiciliu in com.D, sat C, jud. O.

Instanţa a constatat  ca la decesul autorului au ramas urmatoarele bunuri imobile: ½ dintr –o casa de locuit, compusa din 3 camere, construita din caramida, acoperita cu tigla tip Lindab, ½ dintr-o anexa gospodareasca tip grajd, compusa din 3 camere, construita din boltari, acoperita cu tigla, situate in comuna D, sat C, jud. O, str. ,  ,iar ca mostenitori cu vocatie succesorala concreta de pe urma autorului se va constata că  au ramas M O –in calitate de sotie supravietuitoare careia ii revine cota de ¼ din masa succesorala, reclamanta B E si paratii S V, D M, M V si M P, in calitate de descendenti gradul I, carora le revine cota de cate 3/20 din masa succesorala.

Instanţa a constatat  deschisa succesiunea autoarei M O, decedata la 03/04/2008, cu ultimul domiciliu in com.D, sat C, jud. O, avand ca mostenitori pe reclamanta B E si paratii S V, D M, M V si M P, in calitate de descendenti gradul I, carora le revine cota de cate 1/5 din masa succesorala, masă succesorala compusa din cota de 5/8 din bunurile imobile mentionate mai sus.

Instanţa a respins cererea reclamantei B E referitoare la constatarea faptului ca ar fi unica mostenitoare acceptanta a celor doi autori, precum si cererea privind majorarea cotei sale cu contravaloarea imbunatatirilor aduse imobilului casa de locuit constand in : schimbarea acoperisului, renovari in interior, constand in placat doua camere cu rigips si spuma, montat gresie pe holuri, turnat sapa si montat parchet in cele trei camere, constatand ca toti mostenitorii autorilor au acceptat tacit mostenirea ramasa de pe urma acestora, aspect recunoscut, partial, si de reclamanta prin raspunsul la interogatoriu, apreciind că reclamanta nu a făcut dovada acestor cereri prin probele administrate.

Pentru identificarea, individualizarea şi evaluarea bunurilor  imobile,  a dispus numirea unui expert specialitatea constructii civile şi unui expert în specialitatea topografie, cadastru-experti care sa aiba si atestat de evaluatori -carora li se va pune in vedere sa  intocmeasca si sa propuna cel putin doua variante de lotizare, avand in vedere si posesia actuala a bunurilor.

In  cauza au fost efectuate rapoartele de expertiză de catre expertii F M E , specialitatea topografie / f. 55-67 vol. II, respectiv  D N - specialitatea construcţii civile şi industriale şi agricole /f. 75-83 vol. II.

La data de  30.03.2018, reclamanta B E  a formulat cerere de suplimentarea încheierii de admitere în principiu în sensul introducerii la masa partajabilă, a suprafetei de 9100 mp teren deţinut de autoarea M O, deoarece această suprafaţă de teren deşi a fost solicitată a fi introdusă la masa de partajabilă şi deşi s-a efectuat şi expertiza topo cadastrală, a fost omisă a fi menţionată în IAP. ( f. 72 vol. II).

În drept, se invocă disp. art. 986 cpc.

La data de 14.05.2018, pârâtul M L a depus la dosar o cerere prin care a arătat că este de acord cu cererea formulată de reclamanta B E prin care solicită pronunţarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară, solicitând a fi admisă ca fiind legală şi temeinică. Se solicită a se completa încheierea de admitere în principiu pronunţată în cauză cu bunurile imobile ce au fost omise  de la masa partajabilă.

Prin incheierea de admitere in principiu suplimentara nr. 41/05.06.2018, instanţa a retinut faptul că această suprafaţă de teren face parte din averea autoarei M O, iar prin încheierea de admitere în principiu din data de 5.12.2017 s-a omis a fi menţionată această suprafaţă de teren ca făcând parte din averea acestei autoare, toate părţile fiind de acord cu acest lucru, instanţa apreciind că cererea reclamantei privind pronunţarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară cu privire la acest aspect este întemeiată.

Instanţa a apreciat  că cota care le revine moştenitorilor autoarei M O, respectiv reclamantei B E şi pârâţilor S V, D M, M V şi M P (în calitate de descendenţi gradul I), din suprafaţa totală de 0,9100 ha teren situat pe raza com. D, sat C, jud. O, este de 1/5 pentru fiecare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 986 din C.p.civ. instanţa a admis în principiu cererea formulată de reclamantă la data de 30.03.2018,  constatând că din masa succesorală a autoarei M O, decedată la data de 3.04.2008, cu ultimul domiciliu în com. D, sat C, jud. O, face parte şi suprafaţa totală de 0,9100 ha teren situat pe raza com. D, sat C, jud. O şi că cota care se cuvine moştenitorilor autoarei M O, respectiv reclamantei B E şi pârâţilor S V, D M, M V şi M P (în calitate de descendenţi gradul I), din suprafaţa totală de 0,9100 ha teren situat pe raza com. D, sat C, jud. O, este de 1/5 pentru fiecare.

Prin incheierea de sedinţă din 11.09.2018, instanţa a dispus ca dna expert in specialitatea topografie F M E ,  sa completeze raportul de expertiză cu privire la această suprafata de teren reţinută prin încheierea de admitere in principiu suplimentara.

 La data de  13.11.2018 a fost depus la dosar completarea la raportul de expertiza topografie ( f. 120,121 -vol. II).

Prin incheierea de sedinţă din 10.12.2018, instanţa a dispus ca d-na expert  in specialitatea topografie F M E sa completeze raportul de expertiză în sensul de a individualiza în mod clar suprafata de teren de 1000 mp  situată în T 22P542 ,543 şi 544  conform TP X/77/1995, să precizeze dacă este partajabil în natură iar în caz afirmativ să facă propuneri de lotizare în natură.

Doamna expert F M E  a depus la dosar la data de  04.03.2019 completarea la raportul de expertiza topografie ( f. 140-142,vol. II).

Împotriva acestui raport părtile nu au formulat obiectiuni.

Potrivit art. 728 V.civ. nimeni nu poate fi obligata ramane in indiviziune. Un coerede poate cere oricand iesirea din indiviziune.

Conform disp. art. 984 alin.1 Cpc , dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie potrivit celor arătate la art. 983, instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede  că instanţa va face împărţeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.

La formarea loturilor şi atribuirea loturilor, instanţa conform  dispozitiilor art. 988 Cpc va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

În speţă, instanţa va avea in vedere concluziile raportului de expertiza intocmit de expertul D N, in sensul ca imobilul casă de locuit sa fie atribuit reclamantei care va plăti sultă celorlati copărtasi. De asemenea, si terenul aferent imobilului va fi atribuit reclamantei, deoarece nu este permisă o fărâmiţare excesivă a terenurilor, iar suprafata este de 1000 mp.

In ceea ce priveste terenul extravilan, acesta va fi atribuit celorlaţi copărtaşi , cu exceptia pârâtului M P care va primi sultă de la lotul nr. 1.

În cauză, instanţa a omologat rapoartele de expertiză tehnică  întocmite în cauză de experţii F M E , specialitatea topografie , varianta I şi  completarea  la raportul de expertiză şi D N – specialitatea construcţii civile şi industriale şi agricole si în consecinţă, instanţa a dispus admiterea actiunii  reclamantei si iesirea din indiviziune  a părtilor, urmand sa fie atribuite loturile.

 În baza art. 453 alin. 1 si 2 Cpc. instanţa a obligat pârâţii D M, M V, M P , S V la câte 1140 lei fiecare  cheltuieli de judecată către reclamantă  B E.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel la data de 03.05.2019, pârâtul M V  pe care înțelege să o critice din următoarele motive:

- modalitatea de lotizare a masei succesorale nu are un corespondent în argumente care să se regăsească în considerentele sentinţei. Astfel, pe de o parte s-a procedat la atribuirea locuinţei şi a terenului intravilan aferent în lotul reclamantei, deşi prin IAP s-a admis doar în parte acţiunea şi s-a considerat că nu s-a dovedit de către aceasta că ar fi realizat îmbunătăţirile pretinse. Din probatoriul administrat a rezultat atât faptul că după decesul tatălui, în imobilul succesoral a rămas acesta şi autoarea M O, cât şi faptul că acesta a fost cel care s-a ocupat de această locuinţă pe perioada cât s-a aflat în ţară. Apreciază că a dovedit şi un alt aspect esenţial: nu deţine o altă locuinţă în ţară, cea în litigiu fiind singura in care a putut locui pe perioada în care am revenit în România (fiind despărţit de soţia sa). In acest context, măsura dispusă de a se atribui această locuinţă în lotul reclamantei nu are nicio justificare în probele cauzei şi nici nu este susţinută de o motivare regăsită în considerentele sentinţei. Solicită să se constate că, deşi atât acesta, cât şi reclamanta au locuri de muncă în afara ţării, aceasta deţine o altă locuinţă în D, astfel că atribuirea casei şi terenului aferent în lotul sau apare ca fiind o măsură corectă.

- în susţinerea solicitării de schimbare a lotizării înţelege să solicite completarea probatoriului, pentru a dovedi cu înscrisuri şi alţi 2 martori, atât contribuţia sa financiară la renovarea locuinţei succesorale, cât şi situaţia de fapt expusă mai sus.

Chiar şi în condiţiile în care nu se va aprecia ca fiind fondată solicitarea de schimbare a lotizării, se impune totuşi să se constate că legat de suprafaţa de teren din intravilan, situaţia corectă a acesteia nu s-a clarificat de către instanţa de fond. Astfel, deşi prin sentinţă nu i s-a atribuit aparent reclamantei decât suprafaţa de 1.000 mp teren intravilan descris în titlu, în realitate prin lotizarea dispusă i s-a lăsat în posesia sa exclusivă şi diferenţa de suprafaţă de 761 mp (legat de care expertiza confirmă că face parte din cea împrejmuită ca fiind curtea casei de locuit). Raţiunea pentru care a obiectat faţă de raportul de expertiză a constatat în faptul că suprafaţa de 1.000 mp nu a fost delimitată de restul de 761 mp (deţinută aparent fără acte de către autori). Raportat la vecinătăţile oferite de expertiză terenului de 1.000 mp, practic în realitate reclamanta a primit în posesie întreaga suprafaţă de 1761 mp, deşi situaţia diferenţei de 761 mp nu a fost clarificată. Arată că prin probatorii cu înscrisuri suplimentare va încerca să lămurească situaţia diferenţei de suprafaţă, pentru ca Tribunalul să solicite un supliment de expertiză care să conducă la delimitarea celor 1.000 mp. O asemenea măsură apare ca normală în condiţiile în care, în caz contrar, reclamanta s-ar bucura de posesia întregii suprafeţe şi în perspectivă de o eventuală constatare a unui drept de proprietate dobândit prin uzucapiune (deşi posesia a fost exercitată până acum şi de acesta). Solicitarea concretă legată de această diferenţă de suprafaţă este aceea de a se stabili că cei 1.000 mp se învecinează cu diferenţa de 761 mp deţinuţi în posesie, pentru a nu oferi reclamantei întreg terenul, fară a-l despăgubi pentru acesta, nici lotizarea terenului extravilan nu este corectă, în condiţiile în care celor 2 pârâte ce nu locuiesc în D şi nici nu au formulat cereri în cauză li s-a atribuit suprafaţa de 6.700 mp, iar acestuia doar cca de 1.400 mp. Solicită a se modifica această manieră de lotizare şi să se constate că atribuirea întregii suprafeţe din extravilan (sau cel puţin cea de 6.700 mp) în lotul sau nu încalcă principiile ce guvernează procedura împărţelii judiciare, ci dimpotrivă asigură primirea de bunuri în natură de către partea ce a manifestat interes faţă de acestea şi are domiciliul în localitatea unde acestea sunt situate.

In dovedirea cererii, solicită proba cu acte, cu audierea a 2 martori şi cu suplimentarea raportului de expertiză topo.

La aceeaşi dată, pârâtul  M V a completat motivarea apelului, în sensul că:

- referitor la proba testimonială suplimentară, arată că reduce numărul martorilor propuşi spre a fi audiaţi de către instanţa de apel la unul singur şi îl indică în persoana numitei G G.

- anexează documente ce atestă faptul că este cel care a expediat diferite sume de bani, atât reclamantei, cât şi altor membri ai familiei, aspect ce susţine argumentaţia deja expusă în cererea de apel iniţială. Menţionează că va depune în completarea acestei probe înscrisuri ce atestă transferurile unor sume de bani deloc derizorii către reclamantă,

- anexează, de asemenea, documente emise de Primăria Comunei D, jud. O, ce confirmă susţinerile anterioare, conform cărora imobilul ce face obiectul partajului s-a aflat în posesia sa şi a autoarei după decesul tatălui sau. Urmează să solicite de la Primăria Comunei D şi să depună la dosar şi dovada faptului că nu mai deţine o altă locuinţă în proprietate pe raza acestei localităţi.

- situaţia terenului intravilan aferent locuinţei nu este clarificată, în sensul că în realitate, suprafaţa folosită efectiv drept „curte" este de circa 4.000 mp. Din păcate, înscrisul prin care o altă suprafaţă de intravilan în afara celei de 1.000 mp a fost dobândită de autori se află în posesia reclamantei. Din raţiuni lesne de înţeles, aceasta nu a exhibat acest înscris, pentru a nu permite identificarea şi individualizarea corectă a suprafeţei de 1.000 mp sau a se putea complini masa succesorală. În completarea probatoriului deja solicitat, solicită a se emite adresă către Primăria  D, pentru a comunica persoanele ce deţin dreptul de proprietate în vecinătatea parcelelor 542, 543, 544 din T 22 (teren pe care moştenitorii îl deţin în posesie) în măsura în care nu va reuşi să obţină un asemenea document prin eforturi proprii.

Cererea de apel a fost timbrată conform dovezii de la dosar.

La data de 20.06.2020 B E a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului formulat ca nefondat, obligarea apelantului-parat la plata cheltuielilor de judecata.

 Solicită respingerea apelului din următoarele motive:

1.Modalitatea de lotizare făcuta de instanţa de fond este una temeinica si legala atâta timp cat a solicitat sa-i fie atribuit in natura imobilul casa de locuit si terenul aferent.

Apelantu-parat nu a formulat cerere reconvenționala in dosar pentru a solicita atribuirea in natura a bunului imobil casa de locuit.

Mai mult, imobilul casa de locuit si terenul aferent a fost folosit si administrat in ultimii 15 ani exclusiv de aceasta, făcând imbunatatiri, astfel ca instanţa de fond in mod corect a dat eficienta disp. art. 989 C.P.C..

2.Privitor la motivul de apel nr. 2, respectiv la situaţia corecta a diferenţei de 761 m.p  solicită respingerea ca nefondat din simplul motiv ca pe titlul de proprietate al autoarei M O este înscrisa suprafaţa de 1000 mp, astfel ca neexistând act de proprietate pentru suprafaţa de 761 m.p. nu se poate introduce la masa partajabila.

Suprafaţa de 4000 mp de care face vorbire apelantul-parat aparţine de drept altor persoane si nicidecum autoarei.

3.Cat priveşte situaţia documentelor care atesta expedierea diferitelor sume de bani acesteia si sorei acestora. S V, solicită a se avea in vedere următoarele:

- chitanţa din 17.12.2009 in suma de 200 euro, beneficiar fiind sora S V, reprezintă suma împrumutata apelantului-parat pentru a se întoarce la munca in I, data de aceasta in vara anului 2009.

- chitanţa din data de 29.04.2010 in suma de 400 euro, beneficiar fiind aceasta reprezintă suma pe care i-a înmânat-o fiicei sale M E F pentru a-si procura cele necesare, deoarece la aceea data existau neînțelegeri intre apelantul-parat si concubina sa privitoare la sumele de bani trimise de aceasta din I.

- chitanţa din data de 17.12.2009 in suma de 225,50 euro, beneficiar fiind aceasta reprezintă suma pe care i-a înmânat-o concubinei sale Georgeta cu titlul de pensie de întreţinere.

- chitanţa de 250 euro, respectiv 450 euro nu işi poate da seama deoarece nu poarta data iar unele nu o privesc.

Ceea ce trebuie inteles, ca sumele de bani de care a făcut vorbire mai sus nu au fost trimise pentru a se face îmbunătăţiri la imobil, ci cu scopurile arătate mai sus.

4.Referitor la afirmaţia făcuta de apelantul-parat ca nu deţine casa pe teritoriul satului C, iar aceasta deţine un asemenea imobil, precizează ca acesta deţine un imobil cu fosta soţie si actuala concubina, iar aceasta nu deţine niciun imobil, fapt ce-l dovedeşte cu înscrisuri.

Pentru motivele invocate mai sus solicită respingerea apelului ca nefondat.

In drept invocă disp. art. 466 si urm. din CP.C., art. 205 si 453 C.P.C..

Dovada apelului întelege sa o face cu înscrisuri, respectiv adeverinţa de la Primăria D din care rezulta ca nu deţine imobil si proba testimoniala cu martorii N N N şi I M.

Apelantul a depus concluzii scrise, reiterând aspectele susţinute anterior.

Tribunalul a administrat proba cu înscrisuri şi completarea raportului de expertiză în specialitatea topografie cadastru, fiind avute în vedere şi probele administrate în faţa instanţei de fond.

Analizând sentinţa prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispoziţiilor legale incidente în cauză şi prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Prin apelul formulat, apelantul-pârât M V a solicitat schimbarea Sentinţei civile nr. X/25.03.2019, în sensul schimbării lotizării sub aspectul atribuirii locuinţei către reclamanta-intimată B E, susţinând atribuirea casei şi terenului aferent în lotul său, precum şi atribuirea întregii suprafeţe din extravilan (sau cel puţin cea de 6.700 mp); a arătat că situaţia terenului intravilan aferent locuinţei nu este clarificată, nefiind realizată identificarea şi individualizarea corectă a suprafeţei de 1.000 mp.

În drept, tribunalul reţine că împarteala sau partajul este operatia prin care se atribuie fiecarui coproprietar o parte diviza, determinata materialmente din lucru, în loc de partea indiviza abstracta, pe care o avea pana atunci, valoarea partii divize fiind proportionala si echivalenta cu cea a partii indivize anterioare, prin împarteala punandu-se capat indiviziunii.

Dacă este posibil, partajul se va face în natură, iar numai dacă prin împărţeala în natura s-ar ajunge la o fărâmiţare excesivă, împărţeala se va realiza prin atribuirea bunului coindivizarului celui mai îndreptăţit, cu obligaţia pentru acesta din urmă de a plăti o sultă celorlalţi coindivizari care sa fie egala cu cota-parte ce i se cuvine fiecaruia.

Dispozițiile art. 988 C.p.c. reglementează criteriile ce trebuie avute la formarea şi atribuirii loturilor.

 Astfel, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

Textul de lege incident indică enumerativ, iar nu limitativ, o serie de criterii în baza cărora instanţa poate dispune asupra formării şi atribuirii loturilor, iar pe lângă aceste criterii legale, urmează a fi avute în vedere şi alte aspecte, în funcţie de circumstanţele particulare ale fiecărei cauze, cum ar fi: utilizarea îndelungată a bunului de unul dintre copărtaşi; nevoia mai mare a unui copărtaş de bunul supus partajului; imposibilitatea unui copărtaş de a-şi procura un asemenea bun; necesitatea protejării terţului de bună-credinţă dobânditor al unui bun aflat în proprietate comună, prin includerea bunului în lotul înstrăinătorului; necesitatea protejării creditorilor prin includerea bunului în lotul debitorului, pentru a se asigura posibilitatea urmăririi bunului, prin stabilirea sultei să nu fie împovărat în mod excesiv unul dintre moştenitori.

Aşadar, enumerarea criteriilor de la art. 988 C.p.c. nu are caracter limitativ, dimpotrivă, la finalul textului este folosită expresia „altele asemenea”, ceea ce permite concluzia că instanţa poate să ţină cont şi de alte aspecte de ordin familial, social, material sau moral, în funcţie de specificul fiecărei cauze.

Faţă de aceste prevederi legale şi situaţia de fapt reţinută pe baza probelor administrate, tribunalul apreciază ca fiind nefondată critica apelantului – pârât privind modalitatea de partajare a bunurilor reţinute în masa partajabilă.

Astfel, dintre criteriile în baza cărora instanţa poate dispune asupra formării şi atribuirii loturilor, trebuie avute în vedere, cu prioritate, în cauza de faţă: partajarea în natură a bunurilor, cu atribuirea, pe cât posibil, a unor bunuri în natură către toţi moştenitorii; utilizarea îndelungată a bunului de unul dintre copărtaşi; faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri; prin stabilirea sultei să nu fie împovărat în mod excesiv unul dintre moştenitori.

Prima instanţă a atribuit  părţilor bunurile având în vedere expertizele efectuate în cauză, iar Lotul I a fost atribuit reclamantei  Băluţă Ioana, fiind format din: casă de locuit, grajd situate în comuna D, sat C (71.425 lei); suprafaţa de 1000 mp teren intravilan  aferent imobilului casă de locuit individualizat conform TP X/77/2.03.1995  emis de Comisia  Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vecinătăţi la N teren arabil, la E N N, la S DS 560 la V B V (20.779,80) lei. De asemenea, au fost atribuite în natură terenuri extravilane tuturor moştenitorilor.

În motivare, judecătoria a menţionat că a avut în vedere concluziile raportului de expertiza întocmit de expertul D N, în sensul ca imobilul casă de locuit sa fie atribuit reclamantei care va plăti sultă celorlalti copărtasi; de asemenea, si terenul aferent imobilului va fi atribuit reclamantei, deoarece nu este permisă o fărâmiţare excesivă a terenurilor, iar suprafata este de 1000 mp.

În raportul de expertiza tehnică judiciară în specialitatea construcţii civile, întocmit de expertul D N s-au arătat următoarele: la faţa locului a fost prezentă doar reclamanta B E, fiind convocate toate părţile; imobilul construcţie se află în stare nesatisfăcătoare; propunerea de lotizare a fost de atribuire a imobilelor construcţii către reclamanta B E, deoarece aceasta administrează bunurile (f. 75-79 vol. I, ds. fond).

Pârâtul M V nu a solicitat în mod expres, pe cale reconvenţională sau în faţa instanţei, atribuirea imobilelor construcţii şi nici a terenurilor extravilane, iar în urma depunerii rapoartelor de expertiză, instanţa de fond a consemnat în Încheierea din data de 11.09.2018: pârâţii nu sunt de acord ca terenul ce face parte din masa partajabilă a autorului să fie acordat exclusiv reclamantei, motivat de faptul că aceasta are posesia sa, dorind să li se atribuie şi lor în natură teren, acesta fiind comod partajabil în natură.

Prin urmare, pârâtul M V, reprezentat prin avocat nu a solicitat expres atribuirea imobilelor construcţii şi nici a unei suprafeţe anume de teren extravilan.

Mai mult, prin întâmpinarea depusă la judecătorie, pârâtul M V  a arătat că, după ce se va stabili valoarea bunurilor şi posibilităţile de lotizare, va manifesta o poziţie clară legat de ceea ce doreşte să primească din averea succesorală (f. 69-70 vol. I ds.fond).

Astfel, pârâtul nu a arătat de la început faptul că solicită atribuirea anumitor bunuri imobile, cu precizarea imobilelor construcţii sau a unor terenuri extravilane, chiar dacă a susţinut că, în realitate, majoritatea lucrărilor realizate la imobilul casă de locuit s-au efectuat în perioada 2008-2010, cu sume de bani expediate de către el, reclamantei  (circa 16.000 euro) – fără a formula o cerere reconvenţională în acest sens. Nici ulterior, pe parcursul procesului, pârâtul nu a solicitat atribuirea bunurilor conform celor susţinute în apelul de faţă, iar în concluziile pe fond, consemnate în Încheierea de amânare a pronunţării din data de 18.03.2019, avocatul său a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, omologarea rapoartelor de expertiză, iar în privinţa lotizării a solicitat amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise – fapt nerealizat.

Astfel, instanţa de fond, având în vedere cererile părţilor şi propunerile experţilor, a atribuit bunurile cu respectarea criteriilor legale, inclusiv cele privind partajarea în natură, utilizarea mai îndelungată a bunurilor de către unul dintre copărtaşi – în speţă reclamanta; repartizarea echilibrată a loturilor, cu atribuirea, pe cât posibil, a unor bunuri în natură către toţi moştenitorii – care au fost de acord cu acest fapt - pentru echilibrarea valorică a loturilor.

Tribunalul reţine, pe baza declaraţiilor martorilor audiaţi, şi faptul că  reclamanta este cea care a locuit, după decesul autorilor, pentru anumite perioade, în casa bătrânească şi s-a implicat în efectuarea unor reparaţii şi îmbunătăţiri la imobilul construcţie. Martorul A T a arătat că nu ştie cine a suportat contravaloarea lucrărilor, iar ceilalţi martori au arătat că, în principal, reclamanta le-a suportat. Instanţa de fond a respins cererea reclamantei B E privind majorarea cotei sale cu contravaloarea îmbunatatirilor aduse imobilului casa de locuit constand in : schimbarea acoperisului, renovari in interior, constand in placat doua camere cu rigips si spuma, montat gresie pe holuri, turnat sapa si montat parchet in cele trei camere, apreciind că reclamanta nu a făcut dovada acestor cereri prin probele administrate.

Această soluţie din Încheierea de admitere în principiu nu a fost apelată de reclamantă, iar tribunalul reţine doar aspectele relevante pentru lotizarea bunurilor, anume acelea că, după decesul autoarei M O, reclamanta a locuit sporadic în casa bătrânească, iar pârâtul  M V atunci când venea din I. Adeverinţa depusă de pârât în apel, emisă de Primăria Comunei D priveşte perioada din timpul vieţii autoarei, nu după decesul acesteia, întrucât se arată că M V a locuit cu mama sa M O în casa părintească până în anul 2004.

Astfel, se reţine că nici reclamanta B E şi nici pârâtul M V nu au locuit efectiv şi pentru mult timp în casa bătrânească după decesul autoarei M O. Însă, reclamanta este cea care a locuit pentru perioade mai mari de timp după decesul autoarei şi s-a implicat în realizarea unor reparaţii, însuşi pârâtul menţionând în întâmpinarea depusă la data de 30.05.2017 că, reclamanta într-adevăr stăpâneşte în prezent imobilele succesorale. Totodată, pârâtul nu a formulat o cerere reconvenţională cu privire la sumele de bani trimise reclamantei pentru a se realiza îmbunătăţirile la casa părintească, instanţa de fond respingând doar cererea acesteia privind constatarea efectuării unor astfel de îmbunătăţiri, cu majorarea cotei sale. Prin urmare, în lipsa unei cereri reconvenţionale, în apel, nu poate fi analizată susţinerea apelantului – pârât cu privire la contribuţia sa la îmbunătăţirile realizate la imobile, o astfel de cerere nouă fiind inadmisibilă în apel, raportat la prevederile art. 478 alin. 3 Cpc.

Tribunalul nu poate da eficienţă nici criteriului invocat de apelant prin cererea de apel, anume că reclamanta ar deţine o altă locuinţă în D, iar apelantul – pârât nu deţine o astfel de locuinţă, întrucât intimata – reclamantă B E a depus în apel Adeverinţa X/18.06.2019, eliberată de Primăria Comunei D, din care rezultă că nu figurează în evidenţele fiscale cu un imobil proprietate personală.

Astfel, faţă de aspectele de mai sus, se apreciază ca fiind nefondate criticile apelantului în sensul că trebuie schimbată lotizarea sub aspectul atribuirii locuinţei către reclamanta-intimată B E, susţinând atribuirea casei şi a terenului aferent în lotul său, precum şi atribuirea întregii suprafeţe din extravilan (sau cel puţin cea de 6.700 mp).

De asemenea, Tribunalul apreciază ca fiind nefondat şi motivul apelantului – pârât referitor la faptul că situaţia terenului intravilan aferent locuinţei nu este clarificată, nefiind realizată identificarea şi individualizarea corectă a suprafeţei de 1.000 mp. A susţinut că, în realitate, suprafaţa folosită efectiv drept „curte" este de circa 4.000 mp, iar înscrisul prin care o altă suprafaţă de intravilan în afara celei de 1.000 mp a fost dobândită de autori se află în posesia reclamantei.

În primul rând, se reţine faptul că în dispozitivul hotărârii atacate se menţionează că se atribuie reclamantei doar suprafaţa de 1000  mp, teren intravilan  aferent imobilului casă de locuit individualizat conform TP X/77/2.03.1995 emis de Comisia Judeţeană O, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, cu vecinătăţi la N teren arabil, la E N N, la S DS 560 la V B V şi nu întreaga suprafaţă folosită efectiv drept „curte", care ar fi de circa 4.000 mp, potrivit susţinerilor apelantului.

Totodată, faptul că reclamanta ar fi deţinut un înscris prin care autorii au dobândit restul suprafeţei de teren intravilan nu a fost invocat la fond de apelant, fiind un motiv nou, inadmisibil în apel, faţă de prevederile art. 478 alin. 3 Cpc. Prin urmare, nu s-a impus nici administrarea unor alte probe pentru a dovedi aceste motive noi invocate direct în apel, cu privire la o suprafaţă mai mare de teren extravilan existentă în fapt şi folosită drept curte, întrucât aceste aspecte nu au făcut nici obiectul judecăţii în primă instanţă. Astfel, reclamanta a solicitat doar partajarea suprafeţelor de teren menţionate în titlul de proprietate, aspect avut în vedere de instanţa de fond, care a dispus completarea raportului de expertiză de către expertul F M raportat la faptul că suprafaţa de teren care face obiectul partajului este de 1000 mp, conform TP, şi nu de 1700 mp, cum a rezultat din măsurători (Încheierea de la termenul din 11.09.2018). Prin urmare, judecătoria a soluţionat cauza cu respectarea principiului disponibilităţii, reclamanta precizând clar că nu solicită a fi partajată şi diferenţa de teren, iar pârâţii, inclusiv apelantul - pârât M V, nu au formulat cerere reconvenţională privitoare la complinirea masei partajabile, cu propunerea probelor în acest sens.

Cu toate acestea, tribunalul a apreciat utilă completarea raportului de expertiză în specialitatea topografie, cadastru , prin care s-a solicitat expertului să: se întocmească o schiţă, anexă la raportul de expertiză, prin care să se identifice distinct cele 3 suprafeţe de teren conform titlului de proprietate şi potrivit vecinătăţilor lor, respectiv să identifice suprafaţa din acte şi suprafaţa faptică raportat la vecinătăţile din titlul de proprietate pentru fiecare parcelă – T22 P544, 543, 542 şi să aibă în vedere vecinătăţile din titlu şi alte documentele existente, schiţele cadastrale existente.

 A fost depusă la data de 27 octombrie 2020 această completare de către expertul tehnic judiciar F M E, fiind identificată suprafaţa de 1000  mp, teren intravilan, cu vecinătăţile: N - teren arabil (suprafaţa de 761 mp, teren deţinut fără acte), la E - N N, la S - DS 560 la V - B V, cu schiţe anexă (f. 138 – 143 ds. apel). Prin urmare, rezultă că suprafaţa deţinută în plus şi folosită drept curte, cum a arătat apelantul, se află în partea de Nord, în continuarea suprafeţei de 1000 mp, care face obiectul partajului. Completarea expertizei s-a dispus doar pentru a se identifica suprafaţa de teren intravilan în cauză, cu întocmirea unor schiţe, însă nu şi pentru a se lămuri situaţia terenului deţinut fără acte, teren care nu face obiectul prezentei cauze.

Astfel, sunt nefondate criticile apelantului, faţă de probele administrate la fond şi în apel şi întrucât în sentinţa apelată este atribuită reclamantei doar suprafaţa de 1000 mp teren intravilan aferent imobilului casă de locuit individualizat conform TP X/77/2.03.1995  emis de Comisia  Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vecinătăţi la N teren arabil, la E N N, la S DS 560 la V B V (20.779,80) lei şi nu întreaga suprafaţă intravilan, inclusiv cea deţinută fără acte. Mai mult, în dispozitivul sentinţei se menţionează clar pentru vecinătatea din Nord a suprafeţei de 1000 mp – teren arabil, şi nu Ds. 23, precum în TP X/77/2.03.1995, fapt din care rezultă că judecătoria a avut în vedere  starea de fapt şi situaţia actuală a terenului intravilan, aşa cum a fost identificat şi prin expertiza întocmită la fond de expertul tehnic judiciar.

Pentru toate aceste motive, în temeiul dispoz. art. 480 alin. 1 Cpc,  tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul-pârât M V, ca nefondat şi va menţine sentinţa.

În temeiul art. 453 Cpc, va apelantul – pârât M V la plata către intimata – reclamantă B E a sumei de 1500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocaţial, conform chitanţei depuse în apel (f. 37).

Data publicarii pe portal: 02.07.2021

Domenii speta

Spete similare