Stabilire cota parte copartajanti

Deliberând asupra prezentei cauze, reţine următoarele:

Soluţia pronunţată de prima instanţă care face obiectul căii de atac

Prin sentinţa civilă nr.X/16.03.2022, pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr.X/184/2020 s-a admis acţiunea având ca obiect „partaj judiciar”, formulată de reclamantul U N F, în contradictoriu cu pârâta U R C.

S-a constat deschisă succesiunea autorului U T, decedat la data de 14 decembrie 2012, cu ultimul domiciliu în comuna B, judeţul O.

S-a constat că pârâta D (U) R C, nepoată de fiu, este străină de succesiunea autorului.

Astfel s-a constat că masa succesorală rămasă la decesul acestuia se compune din cota de 1/4 din suprafaţa de 1,05 ha teren înscrisă în TP X/62/09.04.2002 (din măsurători 9886 m.p).

S-a constat calitatea de moştenitor a reclamantului U N F cu privire la cota de 1/4 din această suprafaţă de teren ce aparţine defunctului, în calitate de descendent de gradul I.

Totodată s-a constat că reclamantul şi pârâta sunt în indiviziune cu privire la cota de 3/4 din suprafaţa de 1,05 ha teren înscrisă în TP X/62/09.04.2002, conform sentinţei civile X din 14.06.2006 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul X/C/2006 (din măsurători 9886 m.p).

S-a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor conform propunerilor de lotizare întocmite de expert F M în varianta II la raportul de expertiză. după cum urmează:

 Lot nr. 1- se atribuie reclamantului U N F

-în T 28 P 3, 4, Suprafaţa de 1436,25 mp din totalul suprafeţei de 1915 mp Anexa 1 - rezultată în urma măsurătorilor (2529 mp din act) N = C I. M, E = Dj 13, S = C T, V = Ds 28

-în T 27 P 147, Suprafaţa de 900 mp teren arabil din totalul suprafeţei de 1200 mp cu vecini: N - S C-., E = De296, S = S C., V-Pd332 

-înT 38 P 27, Suprafaţa de 1326 mp teren arabil din totalul suprafeţei de 1768 mp cu vecini N = C T, E = De 585, S = N N, V - Cn 10

 Lot nr. 2- U R C

-înT 83 P 32, Suprafaţa de 3752mp teren arabil din totalul suprafeţei de 5003 mp, N - De 1320, E = B I. Gh., S = A L, V - De 1320

Are dreptul la bunuri în valoare de 6579,75 lei, primeşte bunuri în valoare de 3752 lei.

Lotul I plătește sultă lotului II suma de 2827,75 lei.

A fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 605 cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut următoarele:

În drept, instanţa a reţinut faptul că, dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii.

Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii (art. 984 alin. 1 din codul de procedură civilă).

Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 984 din codul de procedură civilă, întocmind în mod corespunzător minuta (art. 985 alin. 1 din codul de procedură civilă). Prin aceeaşi încheiere, instanţa va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.

Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor şi criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură şi în ce mod, propunând, la solicitarea instanţei, loturile ce urmează a fi atribuite (art. 985 alin. 3 din codul de procedură civilă).

La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.

Instanța, cu privire la bunurile imobile terenuri, a dispus ieșirea din indiviziune conform variantei propuse din completarea la raportul de expertiză efectuat de expert F M, prin atribuirea terenurilor în natură ținând cont de posesie și de solicitările părților, având în vedere şi faptul că, în urma măsurătorilor efectuate s-a reţinut că, în realitate, suprafaţa de 2529 m.p a fost identificată ca fiind de 1915 m.p .

În consecință, a constat că valoarea suprafeţei de teren intravilan din T 28, P 3, 4 = 1915 mp x 51ei/mp = 95751ei

Valoarea suprafeţei de teren arabil extravilan - T 83, P 32 = 5003 mp x 1 leu/mp = 50031ei

Valoarea suprafeţei de teren arabil extravilan - T 27, P 147= 1200 mp x 1 leu/mp = 12001ei

Valoarea suprafeţei de teren arabil extravilan - T 38, P 27= 1768 mp x 1 leu/mp = 17681ei

Valoarea pentru întreaga masă succesorală este de 17.546 1ei

Din aceste bunuri, reclamantul deţine o cotă de ¼, în valoare de 4386,5 lei, părţile fiind în indiviziune cu privire la cota de ¾ , în valoare de 13.159,5 lei, fiecare parte urmând a primi bunuri în valoare de 6579,75 lei.

A dispus sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor imobile, şi formarea loturilor astfel: conform propunerilor de lotizare întocmite de expert F M în varianta II la raportul de expertiză, astfel cum părţile au solicitat.

 În privinţa cheltuielilor de judecată instanţa a reţinut că reclamantul a avansat cheltuieli de judecată constând în : 510 lei taxă de timbru conform chitanţei de la fila 35 şi 700 lei onorariu expert conform chitanţei de la fila 102, deci în total suma de 1210 lei. Instanţa a reţinut că raportat la obiectul litigiului ,respectiv cerere de partaj judiciar, ambelor părţi le profită soluţia astfel că suportarea cheltuielilor de judecată trebuie să fie proporţională cu dreptul deţinut.

Prin urmare, a obligat pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 605 lei constând în taxă judiciară de timbru şi onorariu expert, corespunzător cote sale.

Calea de atac exercitată şi apărările formulate în cauză

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul U N F prin care a solicitat,  admiterea apelului formulat si rejudecând cauza să se dispună modificarea sentinţei civile atacate, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata

In fapt, apelantul arată că prin cererea de chemare in judecata formulata a solicitat partajarea averii succesorale ramase in urma decesului defunctului U T, decedat la data de 14.12.2012, cu ultimul domiciliu in comuna B judeţul O, pentru cota de 1/4 din suprafaţa de 1,05 ha conform sentinţei civile nr.X/14.06.2006, urmând să se constate deschisa succesiunea defunctului, stabilirea masei succesorale, stabilirea calităţii de moştenitor acceptant a acestuia.

În temeiul art.1103 Cod Civil sa se constate ca parata U R C, este străina de succesiunea defunctului U T, prin neacceptare

Sa se dispună ieşirea din indiviziune a apelantului-reclamant si a intimatei-pârâte pentru cota de ¾ (cate 3/8 fiecare) din masa de moştenit a defunctei U J, decedată la data de 13.09.1997, cota stabilita conform sentinţei civile nr.X/14.06.2006.

Ca urmare a admiterii cererilor de la punctele 1,2,3, solicită atribuirea in totalitate acestuia a suprafeţei de teren intravilan, apelantul fiind proprietarului imobilului casa de locuit conform sentinţei civile nr. 1440/2017 pronunţata de Judecătoria Bals in dosarul nr. X/184/2017.

Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata pe care le voi face cu acest proces

Prin încheierea de şedinţa din data de 20.01.2021, instanţa de fond a admis în principiu acţiunea având ca obiect „partaj judiciar”. A constatat deschisă succesiunea autorului U T, decedat la data de 14 decembrie 2012, cu ultimul domiciliu în comuna B, judeţul O. S-a constată că pârâta D R C, nepoată de fiu, este străină de succesiunea autorului. Constată că masa succesorală rămasă la decesul acestuia se compune din cota de 1/4 din suprafaţa de 1,5 ha teren înscrisă în TP X/62/09.04.2002. A constatat calitatea de moştenitor a reclamantului U N F cu privire la cota de 1/4 din această suprafaţă de teren ce aparţine defunctului, în calitate de descendent de gradul I. S-a constată că reclamantul şi pârâta sunt în indiviziune cu privire la cota de 3 /4din suprafaţa de 1,5 ha teren înscrisă în TP X/62/09.04.2002, conform sentinţei civile X din 14.06.2006 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul X/C/2006. S-a disăpus efectuarea unei expertize tehnice topografice pentru identificarea terenului, evaluarea şi efectuarea unei propuneri de partajare, urmând ca desemnarea expertului, fixarea onorariului provizoriu şi stabilirea obiectivelor să fie realizate la termenul următor, în condiţii de contradictorialitate.

Ca urmare a efectuării raportului de expertiza tehnica întocmit in cauza au fost identificate si evaluate terenurile, iar prin completarea la raportul de expertiza tehnica întocmit in cauza au fost formulate propuneri de lotizare, ambele parti optând pentru varianta II de lotizare.

In mod netemeinic instanţa de fond prin sentinţa civila atacata a majorat lotul nr.2 aparţinând intimatei-parate U C R cu suma de 6579,75 lei, ajungându-se la o valoare mai mare a lotului decât cea stabilita de catre expert prin suplimentul la raportul de expertiza aflat la fila 146 din dosar.

Astfel, valoarea totala a bunurilor din care este formata masa succesorala conform raportului de expertiza tehnica este in cuantum de 17546 lei.

Valoare din care, conform încheierii de şedinţa din data de 20.01.2021, instanța trebuia sa scadă cota de 1/4 care i-a revenit apelantului-reclamant având in vedere admiterea excepţiei succesiunii.

In aceste condiţii, diferenţa pentru cota de 3/4 pentru care părţile au ramas in indiviziune, trebuia stabilita in mod egal, adăugând in lotul subsemnatului cota de 1/4.

O alta critica vizează modalitatea de acordare a cheltuielilor de judecata astfel, valoarea totala a acestora a fost de 2710 lei, cheltuieli achitate in totalitate de catre apelantul-reclamant si care au constat in taxa judiciara de timbre(510 lei), onorariu avocat(1500 lei) si onorariu expert(700 lei).

Ori instanţa de fond a obligat intimat parata doar la plata sumei de 605 lei, fără a motiva considerentele pentru care a stabilit acest cuantum având in vedere faptul ca acţiunea formulate de catre apelantul-reclamant a fost admisa în totalitate, inclusive sub aspectul excepţiei invocate cu privire la cota de 1/4 si asa cum a menţionat anterior, a suportat in totalitate aceste cheltuieli.

Fata de aceste considerente, solicită admiterea acţiunii asa cum a fost formulata.

In drept, invocă dispoziţiile art.466 si urm. Cod Procedura Civila.

Intimata U R C nu a formulat întâmpinare.

Procedura desfăşurată în faţa instanţei de apel

La termenul de judecată din data de 12.10.2022 instanţa, din oficiu, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 6 Cod procedură civilă, a invocat excepţia nulităţii hotărârii şi a reţinut cauza pentru soluţionare pe această excepţie.

Considerentele soluţiei pronunţate de Tribunalul Olt

01.Verificând sentinţa apelată, Tribunalul constată că deşi prima instanţă a fost învestită cu o cerere de partajare a unor bunuri cu privire la care părţile se află în indiviziune, soluţia pronunţată în cauză nu are ca rezultat sistarea stării de indiviziune în care se află părţile.

02.În concret, Tribunalul constată că reclamantul şi pârâta se află în stare de indiviziune cu privire la suprafaţa de 1,05 ha teren înscrisă în TP X/62/09.04.2002, suprafaţă care se compune din 1915 mp teren intravilan (2529 mp în titlul de proprietate) şi 7971 mp teren extravilan (teren ce se compune din trei părţi, respectiv 5003 mp, 1200 mp şi 1708 mp), fiecare deţinând o cotă parte din acest bun.

03.În considerarea dispoziţiilor art. 669-686 C. proc. civ. la care face trimitere art. 1143 alin. (2) C. proc. civ., sistarea stării de indiviziune reprezintă operaţiunea prin care bunul aflat în indiviziune este împărţit în integralitatea sa între persoanele care au calitatea de coproprietari ai respectivului bun.

04.Astfel, conform art. 676 C. proc. civ. „(1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei”.

05.Ieşirea din indiviziune se poate face astfel în trei variante: 1) fiecare dintre foştii copărtaşi devine proprietar exclusiv al unei părţi determinate în concret din întregul bunul indiviz; 2) unul sau unii dintre copărtaşi primesc în proprietate exclusivă întregul bun indiviz, urmând ca ceilalţi să fie despăgubiţi prin plata unor sulte, corespunzătoare cotelor părţi pe care le deţin cu privire la respectivul bun indiviz; 3) întregul bun indiviz se vinde prin licitaţie publică, iar preţul obţinut se distribuie către coproprietari, proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

06.Ceea ce ţine deci de esenţa operaţiunii de ieşire din indiviziune, în oricare dintre variante s-ar face, este faptul că la finalul acestui demers, întregul bun indiviz este supus împărţelii.

07.Cu alte cuvinte, ieşirea din indiviziune presupune o soluţie în urma căreia:

- fiecare dintre foştii copărtaşi cunoaşte exact bunul asupra căruia a devenit proprietar exclusiv;

- nicio parte din bunul indiviz nu rămâne în indiviziune ori fără să i se cunoască proprietarul. 

08.Prin raportare la aceste aspecte de natură teoretică, Tribunalul constată că prima instanţă nu a procedat astfel, ci a stabilit care este destinaţia juridică doar a unei părţi din terenul aflat în indiviziune fără a-i arăta amplasamentul şi vecinătăţile şi, totodată, fără a preciza ce se întâmplă cu diferenţa de teren, la rândul ei neidentificată.

09.Astfel reclamantului U N F i s-au atribuit:

- suprafaţa de 1436,25 mp din totalul suprafeţei de 1915 mp rezultată în urma măsurătorilor (2529 mp conform titlului de proprietate) situate în T 28, P 3-4, fără a se stabili amplasamentul şi vecinătăţile respectivei suprafeţe de teren (în dispozitiv fiind înscrise vecinătăţile suprafeţei totale de 1915 mp). De asemenea nu s-au stabilit amplasamentul, vecinătăţile şi mai ales proprietarul diferenţei de 478,75 mp rămase din totalul de 1915 mp;

- suprafaţa de 900 mp teren arabil din totalul suprafeţei de 1200 mp situate în T 27 P 147, fără a se stabili amplasamentul şi vecinătăţile respectivei suprafeţe de teren (în dispozitiv fiind înscrise vecinătăţile suprafeţei totale de 1200 mp). De asemenea nu s-au stabilit amplasamentul, vecinătăţile şi mai ales proprietarul diferenţei de 300 mp rămase din totalul de 1200 mp;

- suprafaţa de 1326 mp teren arabil din totalul suprafeţei de 1768 mp situate în T 38 P 27, fără a se stabili amplasamentul şi vecinătăţile respectivei suprafeţe de teren (în dispozitiv fiind înscrise vecinătăţile suprafeţei totale de 1786 mp). De asemenea nu s-au stabilit amplasamentul, vecinătăţile şi mai ales proprietarul diferenţei de 442 mp rămase din totalul de 1786 mp.

10.În aceeaşi ordine de idei pârâtei U R C i s-a atribuit Suprafaţa de 3752 mp teren arabil din totalul suprafeţei de 5003 mp, situate în T 83 P 32, fără a se stabili amplasamentul şi vecinătăţile respectivei suprafeţe de teren (în dispozitiv fiind înscrise vecinătăţile suprafeţei totale de 5003 mp). De asemenea nu s-au stabilit amplasamentul, vecinătăţile şi mai ales proprietarul diferenţei de 1251 mp rămase din totalul de 5003 mp.

11.Procedând astfel, prima instanţă a pronunţat o hotărâre prin care nu a procedat la ieşirea din indiviziunea în care se află părţile, aspect care echivalează cu nedezlegarea fondului litigiului cu care a fost învestită, situaţie în care, în considerarea art. 480 alin. (3) C. proc. civ., constatând că în mod greşit prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, Tribunalul va anula hotărârea atacată şi, urmare a solicitării apelantului, va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

12.În rejudecare, prima instanţă va stabili cota-parte ce revine fiecăruia dintre copartajanţi cu privire la întregul imobil şi va proceda mai apoi la ieşirea din indiviziune cu privire la întregul imobil, astfel încât:

- fiecare dintre foştii copărtaşi să cunoască exact bunul asupra căruia va deveni proprietar exclusiv, în cazul partajului în natură, aceasta făcându-se prin identificarea fiecărei suprafeţe de teren ce devine proprietate exclusivă (amplasament, categorie de folosinţă, vecinătăţi);

- nicio parte din bunul indiviz să nu rămână neidentificată, în indiviziune ori fără să i se stabilească proprietarul. 

13.Tribunalul nu se va pronunţa asupra cheltuielilor de judecată, deoarece prin prezenta hotărârea nu se face o judecată asupra fondului, iar soarta cheltuielilor de judecată depinde de soluţionarea fondului litigiului, în conformitate cu art. 453 C. proc. civ., astfel că această cerere urmează să fie avută în vedere o dată cu dezlegarea fondului.

Data publicarii pe portal: 07.11.2022

Domenii speta

Spete similare