Calitate procesuala pasiva

Asupra cauzei de faţă, deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina în data de 14.05.2021 sub nr. X/311/2021, reclamantul  C V  în contradictoriu cu  pârâţii  STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE PRIN AJFP O, CONSILIUL JUDEŢEAN O şi MINISTERUL TRANSPORTURILOR, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea paratei sa îi lase in deplina proprietate si linistita posesie urmatoarele suprafete de teren pe care le ocupa in mod abuziv;

- suprafata de 16709 mp teren situat pe raza com. V M, jud. O, in T41 P117 cu vecinii: N-DN94, E-M R, S-De 529, V-C F dobandit de reclamant prin hotararea X/8.02.2008 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. X/311/2007;

- suprafata de 3860 mp teren extravilan situat pe raza com. V M, in T41 P119, teren dobandit de reclamant prin hotararea 4192 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. X/311/2008;

- suprafata de 0,7500 ha teren arabil extravilan situat pe raza com.V M, in T41 P 118 cu vecinii: N-DN 94,E- M I, S-De 529, V -M D, teren dobandit de reclamant prin sentinta civila nr. 1170/18.02.2008 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. X/311/2007.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul suprafetelor de teren mentionate mai sus, actele sale de proprietate fiind reprezentate de hotarari judecatoresti, pentru care detine cartile funciare anexate.

Scopul achizitionarii terenurilor respective a fost acela sa deschidă o pensiune turistica, fapt care necesita o investitie de amploare intrucat terenurile in cauza erau foarte scumpe dar aveau o pozitionare foarte buna si acces la drumul european DN65 -E574.

Nu a reusit sa deruleze investia respectiva datorita pretului mare platit pentru  achizitionarea terenului respectiv, in perioada anilor 2007-2008, fapt pentru care a vandut şi imobilul său din Slatina.

Terenurile in cauza au fost cumparate nu in scop speculativ si nu au avut legatura cu traseul actualului drum expres Craiova-Pitesti, acest lucru fiind probat cu documentele din care rezulta anul achizitionarii terenurilor in cauza.

Terenurile in litigiu se gasesc in apropierea traseului actual al drumului expres Craiova-Pitesti fara a se intersecta cu acesta, iar acestea au fost cultivate din toamna anului agricol 2020-2021 conform contractului de arenda nr.112/07.05.2020 inregistrat la com. V M, jud. O.

Arată că prin lucrarile de constructie efectuate in partea din faţă a terenurilor mentionate mai sus care ofereau accesul la drumul national DN 65-E 574 a terenurilor mentionate mai sus, cultura a fost distrusa total, ocupandu-se si tulburandu-se dreptul de proprietate a terenurilor in cauza, impiedicandu-se accesul la terenurile mai sus mentionate, acestea devenind improprii destinatiei pentru care au fost achizitionate (iesirea la DN 65-E574).

Prin actiunea intreprinsa in sensul ocuparii terenului in cauza si distrugerea recoltei de pe aceste terenuri, fara a fi anuntat, reclamantul susţine că i se incalca dreptul de proprietate atat in ceea ce priveste mentinerea acestui drept cat si in ceea ce priveste o normala folosinta a terenurilor.

Consideră ca se incalca dispozitiile art. 44 din Constitutia Romaniei care arata ca nimeni nu poate fi deposedat de un bun decat doar pentru utilitate publica si dupa o justa despagubire, aspecte peste care s-a trecut fara nici un motiv.

Mentionează ca a formulat contestatie la OCPI Olt faţă de mentiunile din cartea funciara 406-UAT V M, insa raspunsul a fost evaziv, fara a avea legatura de aceasta problema, evitandu-se a se face referire si la celelalte carti funciare 407-408-UAT V M corespunzatoare celorlalte suprafete afectate, nefiind anuntat in vederea efectuarii lucrarilor de expropriere si de justa despagubire garantate de Constitutia Romaniei.

Avand in vedere ca nu s-au realizat procedurile prevazute de lege in ceea ce priveste exproprierea si nici nu a fost despagubit ocupandu-i-se in mod ilegal terenul in cauza, solicită admiterea actiunii asa cum a fost formulata si sa se dispună sistarea lucrarilor pana la solutionarea litigiului.

Intelege sa se folosească de proba cu inscrisuri, precum si de alte mijloace de proba pe care le va considera necesare pentru apararea dreptului său de proprietate.

În data de 01.07.2021 reclamantul  C V  a formulat cerere de modificare a actiunii civile, în sensul că solicită ca, în contradictoriu cu pârâţii:

- MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, str. Apollodor nr. 17, sector 5, C.P. 050741;

- MINISTERUL TRANSPORTURILOR, cu sediul în București, bd. Dinicu Golescu nr. 38 sectbr 1, C.P. 010873 si

- CONSILIUL JUDEŢEAN O, cu sediul în S bd. ca pârâţii să fie obligați la o dreaptă și justă despăgubire pentru terenurile expropriate în suprafață de:16.709 mp, C.F. 406;  7500 mp. , C.F. 407; 3860 mp. , C.F. 408, situate pe raza comunei V M jud. O, precum și pentru plata despăgubirilor în ceea ce privește prejudiciul produs prin imposibilitatea folosirii și restului de teren conform scopului inițial pentru care a fost achiziționat în perioada 2007-2008 (pensiune turistică și stație Peco).

În motivare, arată că la data introducerii cererii de chemare în judecată, nu avea cunoștință de faptul că acestea au făcut obiectul exproprierii conform H.G. 791/2020, Anexa 2, având în vedere că nu a fost înștiințat și nici convocat în vederea aducerii la cunoștință a acestui aspect și efectuarea despăgubirilor aferente.

Verificând situația faptică a terenurilor în cauză, a observat lucrările de construcții ce se efectuează la drumul expres Craiova-Pitești, deși itinerariul drumului expres nu are legătură cu poziția faptică a terenurilor ce le deține, a verificat și a găsit H.G. 791/2020 unde în anexa 2 sunt incluse și terenurile proprietatea sa.

Precizează încă o dată că traseul drumului expres se găsește la cca. 50 m distanță față de terenurile ce-i aparțin, însă pe acestea a fost construit un drum lateral, paralel cu DN 65-E 574.

În consecință, consideră că se încalcă dreptul de proprietate prevăzut și garantat de Constituția României, drept care trebuie respectat inclusiv în cazul exproprierii pentru utilitate publică.

Având în vedere că nu a fost despăgubit în ceea ce privește dreptul său de proprietate, solicită să se dispună obligarea pârâților la plata despăgubirilor aferente stabilit potrivit art. 26 din Leg. 33/94, inclusiv prin efectuarea unor expertize pentru determinarea valorii acesteia.

Instituția Prefectului - Județul Olt, Comisia Județeană O, reprezentată de Prefect în calitate de președinte al comisiei, a formulat întâmpinare, arătând că:

l. Unul din principiile fundamentale ale procesului civil este dreptul de dispoziție al părților potrivit căruia obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților (art.9 alin.2 C.P.C.).

Așa cum se va observa, prin cererea de modificare, reclamantul precizează că înțelege ca cererea sa să se judece în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Transporturilor și Consiliul JUDEŢEAN O.

Cu toate acestea, încălcând dreptul de dispoziție al părților, în cauză este conceptată și citată, în calitate de pârâtă, Comisia Județeană O.

2. Lipsa calității procesuale pasive a Comisiei Județene Olt

Citează art. l, Cap. 1 din Anexa 1 la H.G. nr.890/2005, şi art. 27, alin.6-8, din H.G. nr.890/2005, şi arată că din aceste prevederi legale rezultă că are competență exclusivă de validare, invalidare sau de respingere a propunerilor trimise de acestea.

Pe cale de consecință, Comisia Județeană O poate avea calitate procesuală pasivă doar în limitele competenței sale, adică în cauzele care au ca obiect fie obligarea acesteia la emiterea unor hotărâri, fie contestarea unor hotărâri deja adoptate.

Se observa că, în speță, nu se contestă o hotărâre a Comisiei Județene Olt, astfel că Comisia Județeană O nu are calitate procesuali pasivă în prezenta cauză.

Față de cele expuse, solicită respingerea acțiunii formulată de reclamant, față de Comisia Județeană O, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

În drept, întemeiază prezenta pe prevederile Legii nr. 18/1991 rep., modificată și completată, H.G. nr.890/2005, modificată și completată, art.205 C.P.C.

Depune prezenta în 2 exemplare pentru a fi comunicată.

Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice O pentru Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova în numele Ministerului Finanțelor, reprezentant legal al Statului Roman, prin reprezentanții săi legali, a formulat întâmpinare.

Pe cale de excepție, invocă lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor.

Calitatea procesuala pasivă, ca element al acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, raportul de drept procesual neputându-se lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății. 

In prezenta cauza, Ministerul Finantelor nu poate fi parte în raportul juridic dedus judecății, astfel că solicitarea reclamantului de a se judeca în contradictoriu și cu această instituție este nejustificată.

Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 81 din Hotărârea nr. 34/2009 privind organizarea și functionarea Ministerului Finanțelor, Statul Roman este reprezentat de Ministerul Finanțelor ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ.

Or, competențele și atribuțiile fiecărei autorități publice implicate în procesul de- expropriere sunt stabilite în mod expres prin Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Astfel, potrivit art. 3 alin. (2) „Expropriator este statul român pentru obiectivele de interes național, (...)”

Însa în aplicarea prevederilor Legii nr. 255/2010, expropriatorul prevăzut la art. 3 alin. 2 este reprezentat de: Ministerul Transporturilor Infrastructurii si Comunicatiitor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., precum și prin Compania Națională de Investiții Rutiere - S.A., pentru toate lucrările de construcție de drumuri de interes național.

Potrivit cadrului legal enunțat, este evidentă calitatea de expropriator a Statului Roman prin Ministerul Transporturilor Infrastructurii Comunicatiilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.

De asemenea, în H.G. nr. 791 / 2020 privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Drum Expres Craiova - Pitești și legăturile la drumurile existente", tronsonul 3, aflate pe raza localităților V M, Priseaca, Scornicești, Optași - Măgura, Tătulești, Colonești și Bărăști din județul Olt (act normativ invocat de reclamant), se prevăd următoarele:

Art. 2 - (1) „Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național Drum Expres Craiova - Pitești și legăturile la drumurile existente, tronsonul 3, situate pe amplasamentul prevăzut la art. 1, aflat pe raza localităților V M, Priseaca, Scornicești, Optași - Măgura, Tătulești, Colonești și Bărăști din județul Olt, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. ”

Cadrul general al procedurii de expropriere este prevăzut de Legea nr. 255/2010 (și nu cum în mod eronat menționează pârâtul Legea nr. 33/1994), completată în cazul de față cu prevederile H.G. nr. 791 12020.

Citează art. 18 din Legea nr. 255/2010, art. 16 alin. (1) din Normele metodologice, art. 20.

Se observă că aceste dispoziții legale stabilesc clar în sarcina expropriatorului (Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A) anumite obligații și o anumită conduită.

În cazul de față, instituția nu este în măsură să aprecieze dacă acest pârât a procedat la respectarea prevederile legale care reglementează această procedură.

Pe fond, acțiunea este total neîntemeiată. Procedura exproprierii presupune parcurgerea anumitor etape, fiecare finalizată cu emiterea unui înscris. De la notificare până la decizia de expropriere și hotărârea de acordare a despăgubirilor, pârâtul avea posibilitatea să le conteste în condițiile în care era nemulțumit de măsurile stabilite prin acestea, dacă au fost emise până la acest moment. Iar în situația în care nu s-a respectat această procedură, avea posibilitatea să cheme în judecată expropriatorul în vederea obligării acestuia la respectarea acesteia.

Față de cele menționate, solicită admiterea excepției invocate față de Ministerul Finantelor și respingerea acțiunii față de această instituție, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar respingerea acțiunii formulată ca neîntemeiată.

In drept, întemeiază întâmpinarea pe dispozitiile art. 205 din Codul de procedura civila.

Depune prezenta intampinare in doua exemplare, pentru instanta si pentru comunicare.

Solicită judecarea cauzei și în condițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă.

Pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (M.T.I.), în baza art. 205 C.pr.civ. a formulat întâmpinare prin care invocă, în baza art. 36 c.pr.civ. excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (M.T.I.), în considerarea următoarelor argumente:

- potrivit legii, în aplicarea dispoziţiilor art.2 alin.2 lit. a din legea 255/2010 proprietarul este statul român pentru obiectivele de interes naţional, judeţele pentru obiectivele de interes judeţean, iar municipiile, oraşele şi comunele pentru obiectivele de interes local".

Dispoziţiile art.2 alin.3 din legea 255/2010 statuează "în aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin.2 este reprezentat de : a) Ministerul Transporturilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, precum şi prin Compania Naţională de Investiţii Rutiere - S.A., pentru toate lucrările de construcţie de drumuri de interes naţional..."

Prin OUG nr.84/2003 a fost înfiinţată Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA prin reorganizarea Regiei Autonome Administraţia Naţională a Drumurilor din România.

Conform art. 4 alin.1: CNAIR SA are ca "obiect principal de activitate: întretinerea, repararea, administrarea şi exploatarea autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor naţionale,  variantelor ocolitoare,  precum şi a altor elemente de infrastructură rutieră definite conform legii, în scopul desfăşurării traficului rutier în condiţii de siguranţă a circulaţiei;"

Mai mult, art. 223 alin.1 Codul civil arată că: „în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi şi obligaţii, statul participă prin Ministerul Finanţelor Publice, afară de cazul în care legea stabileşte un alt organ în acest sens.".

In acest sens se observa că reclamantul a chemat în judecată Ministerul Finantelor Publice nu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Dacă se va trece peste această observaţie, solicită a se constata următoarele:

Indică art.9 alin.1 şi 2 din OUG nr.83/2004, din care rezultă că CNAIR SA are personalitate juridică proprie, distinctă de cea a instituţiei sub autoritatea căreia funcţionează, având gestiune economică şi autonomie financiară.

În raport de dispoziţiile art. 2 alin.2 din legea 255/2010, expropriator este Statul Român, Ministerul Transporturilor are calitatea de reprezentant legal al Statului, iar Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. de reprezentant legal al Ministerului Transporturilor.

În conformitate cu dispoziţiile art. 3 pct. 81 din HG nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare „Ministerul Finanţelor Publice reprezintă statul, ca subiect de drepturi si obligaţii, în faţa instanţelor, precum si în orice alte situaţii în care acesta participă nemijlocit în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabileşte în acest scop un alt organ" reprezentarea Statului Român în proces se realizează prin Ministerul Finanţelor Publice.

În cauza dedusă judecăţii, calitate procesuală pasivă are Statul Român prin reprezentant legal Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. şi Compania Naţională de Investiţii Rutiere - S.A., drepturile şi obligaţiile Statului Român - expropriator fiind exercitate de această instituţie.

Având în vedere cele anterior precizate, solicită să se admită excepţia invocată şi, pe cale de consecinţă, să se respingă acţiunea formulată în contradictoriu Ministerul Transporturilor ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, solicită să se respingă acţiunea ca nefondată.

Referitor la cerere modificatoare,în situaţia în care temeiul juridic al acţiunii este art.26 din Legea 33/1994 actualizată, învederează următoarele:

Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, în jurisprudenţa sa, a statuat că  sesizarea instanţei de judecată poate fi făcută de către expropriat exclusiv în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor acordate, astfel cum prevede în mod expres art. 22 alin.1 din legea 255/2010.

Potrivit art. 20 şi art. 22 din legea 255/2010, etapa judiciară este declanşată de către persoanele îndreptăţite la despăgubiri, nemulţumite de cuantumul despăgubirilor stabilite prin hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirilor.

Redă conţinutul art. 18, art. 19 alin. (1) şi (2), art. 20, şi arată că declanşarea procedurii judiciare a exproprierii este precedată de emiterea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii pentru terenurile expropriate, hotărâre ce se emite pentru titularii drepturilor de proprietate ale terenului expropriat.

 Din înscrisurile ataşate la dosarul cauzei nu există dovezi din care să rezulte că au urmat procedura prevăzută de legiuitor pentru acordarea de despăgubiri.

Prin prisma celor mai sus menţionate şi pe baza probelor ce vor fi administrate solicită în principal admiterea excepţiei invocate, iar în subsidiar, în situaţia în care se va trece peste excepţia invocată, solicită respingerea acţiunii reclamantului ca nefondată şi nedovedită.

Probe: în dovedirea celor de mai sus, înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri precum şi de orice alte mijloace de probă ce se vor dovedi pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei.

În drept, întemeiază apărările pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele cod procedură civilă, legea 255/2010, HG 53/2011 privind aprobarea normelor metodologice, precum şi alte dispoziţii menţionate în cuprinsul întâmpinării.

În temeiul art. 223, alin. (3), şi art. 411, alin. (1), pct. 2 din Codul de procedură civilă, solicită judecarea cauzei şi în lipsă.

Pârâtul Consiliul JUDEŢEAN O, reprezentat legal prin Președinte, a formulat întâmpinare.

Pe cale de exceptie, solicită să se constate lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Judetean O și ca urmare să se respingă cererea de chemare în judecată față de Consiliul JUDEŢEAN O, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, pentru următoarele motive:

Potrivit articolului 173 alin (1) lit. c) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul județean are atribuții privind administrarea domeniului public și privat al județului.

Precizează că terenurile la care face referire reclamantul nu fac parte din domeniul public sau privat al Consiliului Judetean O ci, așa cum precizează chiar reclamantul proprietar, sunt terenuri private aflate pe raza comunei V M. Consiliul JUDEŢEAN O nu are atribuții și nu este responsabil pentru administrarea terenurilor din speța dedusă judecății.

De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că executarea lucrărilor de amenajare care fac parte din „Drumul expres Craiova-Pitești”, lucrare de utilitate publică de interes național, se execută pe terenurile care, potrivit prevederilor art. 2 Hotărârile Guvernului nr. 21712019, art. II alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 537/2019 și cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 626/2020 și art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1047/2020, au fost expropriate de către statul roman, reprezentat de Ministerul Transporturilor (devenit ulterior Ministerul Transporturilor și Infrastructurii), prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A..

Art. 2 şi 21 din Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare, lămuresc clar situatia din cauza de față.

Consiliul JUDEŢEAN O nu are atribuții în acest domeniu iar reclamantul a introdus în mod eronat Consiliul JUDEŢEAN O în această cauză. Lucrările de amenajare care fac parte din „Drumul expres Craiova-Pitești” nu sunt executate și nu au legătură cu Consiliul JUDEŢEAN O, iar exproprierile legate de acest proiect de utilitate publică de interes național au fost făcute de către statul roman, reprezentat de Ministerul Transporturilor (devenit ulterior Ministerul Transporturilor și Infrastructurii), prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.

Mai mult decât atât, potrivit prevederilor Legii nr. 50 din 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul JUDEŢEAN O a eliberat doar Certificatul de urbanism nr. 21/20.02.2019 pentru investiția „ PROIECTARE SI EXECUTE DRUM EXPRES CRAIOVA-PITEȘTI TRONSONUL 2 LOT 1 KM 17+700-KM 36 + 200 SI LOT 2 KM 36+200 - KM 57 + 550", autorizația de construire fiind emisă de către Ministerul Transporturilor, prin direcția de specialitate cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcțiilor.

Având în vedere aspectele menționate în prezenta întâmpinare, solicită instanței să constate lipsa calității procesuale pasive a Consiliului JUDEŢEAN O și să respingă acțiunea formulată față de Consiliul JUDEŢEAN O ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În drept, întemeiază întâmpinarea pe prevederile art. 205-208 din Noul Cod de Procedură Civilă, cu modificările și completările ulterioare și toate actele normative invocate în cuprinsul acesteia.

În dovedirea motivelor invocate înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, respectiv Certificatul de Urbanism nr. 21/20.02.2019 pentru investiția PROIECTARE Șl EXECUȚIE DRUM EXPRES CRAIOVA.PITEȘTI TRONSONUL 2 LOT 1 KM 17+ 700 -KM 36 + 200 Șl LOT 2 KM 36 + 200 - KM 57 + 550", pe care îl depune în copie certificată conform cu originalul.

În temeiul prevederilor art. 223 alin. (3) coroborat cu art. 411 alin. (1) pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă solicită judecarea cauzei și în lipsă.

Depune prezenta întâmpinare în 4 exemplare, pentru comunicare.

Prin sentinţa civilă nr. 1243/2022, pronunţată de Judecătoria Slatina la data de 28.03.2022, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, fiind declinată competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamantul C V, în contradictoriu cu pârâţii STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE - PRIN AJFP O, CONSILIUL JUDEŢEAN O şi MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII (MTI), astfel cum aceasta a fost modificată la data de 01.07.2021 (fila 53 dosar), în favoarea Tribunalului Olt.

Cauza a fost înaintată la Tribunalul Olt, fiind înregistratăla data de 04.05.2022, sub nr. X/311/2021.

La termenul de judecată din data de 10 Iunie 2022, instanţa a pus în discuţie excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâți prin întâmpinările formulate şi analizând cu prioritate aceste excepţii, le va admite pentru următoarele motive:

Potrivit art. 36 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Aşadar, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Totodată, tribunalul reţine că lipsa calităţii procesuale pasive este o excepţie de fond, întrucât priveşte una dintre condiţiile exercitării dreptului material la acţiune, absolută (putând fi invocată de orice parte interesată, chiar şi de instanţă din oficiu, în orice stare a judecăţii) şi peremptorie (ce tinde la împiedicarea soluţionării litigiului în fond).

În continuare, art. 40 alin. 1 C.proc.civ. prevede următoarele: „Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz”.

În această ordine de idei, cu privire la excepţia invocată, tribunalul va avea în vedere prevederile art. 2 din Legea nr. 255/2010.

Reţine tribunalul că prin H.G. nr. 791/24 septembrie 2020 s-a aprobat declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Drum Expres Craiova-Pitești și legăturile la drumurile existente”, tronsonul 3, aflate pe raza localităților V M, Priseaca, Scornicești, Optași-Măgura, Tătulești, Colonești și Bărăști din județul Olt.

S-a aprobat lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii, situate pe raza localităților V M, Priseaca, Scornicești, Optași-Măgura, Tătulești, Colonești și Bărăști din județul Olt, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2. 

Reclamantul figurează la poziţiile 73, 74 şi 75 din Anexa 2, cu suprafeţele de 16.709 mp din T 41, P 117, 7.500 mp din T 41, P 118 şi 3.860 mp din T 41, P 119. 

Potrivit art. 22 din Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 19 se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termenul general de prescripţie, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancţiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii.

În temeiul acestor dispoziţii legale, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la o dreaptă şi justă despăgubire pentru terenurile expropriate, menţionate anterior.

În conformitate cu art. 2 alin. 2 din Legea 255/2010, tribunalul reţine că reclamantul nu poate  să formuleze acțiunea decât in contradictoriu cu expropriatorul, care este statul român pentru obiectivele de interes naţional, inclusiv pentru obiectivele de investiţii strategice şi cele realizate în parteneriat public-privat de interes naţional. 22/07/2019.

Imobilele reclamantului au fost expropriate pentru realizarea unui obiectiv de interes național, respectiv „Drumul Expres Craiova-Pitești și legăturile la drumurile existente“, tronsonul 3, aflat pe raza localităților V M, Priseaca, Scornicești, Optași - Măgura, Tătulești, Colonești și Bărăști din județul Olt, potrivit variantei finale a studiului de fezabilitate.

Potrivit art. 2 alin. 3, „În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:

a) Ministerul Transporturilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., precum şi prin Compania Naţională de Investiţii Rutiere - S.A., pentru toate lucrările de construcţie de drumuri de interes naţional, prin Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., pentru lucrările de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii feroviare publice, prin Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A., pentru lucrările necesare dezvoltării reţelei de transport cu metroul şi de modernizare a reţelei existente, prin aeroporturile de interes naţional, pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare proprii, precum şi pentru lucrările derulate în perimetrul de dezvoltare a aeroporturilor privind construcţia de drumuri, de infrastructură feroviară publică, prin administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile, precum şi instituţiile publice din domeniul de activitate al transporturilor navale, pentru lucrările de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii de transport naval, precum şi pentru lucrările portuare de transport feroviar şi rutier”.

Rezultă, deci, că are calitate de expropriator Statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., precum şi prin Compania Naţională de Investiţii Rutiere - S.A., pentru toate lucrările de construcţie de drumuri de interes naţional.

În speţă, cadrul procesual a fost stabilit de reclamant, prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată la data de 01.07.2021 (f.53 dosar judecătorie), acesta arătând în mod expres că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Transporturilor şi Consiliul JUDEŢEAN O.

Ori, pârâţii atraşi în proces de reclamant nu pot avea calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece nu au calitatea de expropriator conferită de Legea nr. 255/2010, lege care constituie temeiul de drept al acțiunii.

Pentru motivele mai sus expuse, tribunalul va admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâţi, şi va respinge cererea formulată de reclamant, modificată la data de 01.07.2021, ca fiind formulata în contradictoriu cu persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Data publicarii pe portal: 07.11.2022

Domenii speta

Spete similare