Refuz acordare drepturi persecutați politic

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2020:003.000329

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ...

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. 329/2020

Şedinţa publică de la 16 Septembrie 2020.

Completul compus din:

Preşedinte: ...

Grefier ....

Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul ..., domiciliat în ... str. ..., având CNP:... prin reprezentanți convenționali Cabinet Individual de Avocatură ..., prin avocat titular ... și Cabinet Individual de Avocatură ..., prin avocat titular ..., și cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului Individual de Avocat ..., din Mun. ... str. ... nr. .. ap.. jud. ..., în contradictoriu cu AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂTI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ ..., cu sediul în mun. .. având ca obiect refuz acordare drepturi persecutaţi politic D.L nr. 118/1990.

Dezbaterile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 2 septembrie 2020, când s-a dispus amânarea pronunţării la data de 16 septembrie 2020, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 24 februarie 2020, sub nr.343/102/2020, reclamantul ..., în contradictoriu cu AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂTI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ ..., a solicitat:

-anularea Deciziei nr. 3125 din 15.11.2019, privind respingerea acordării unor drepturi prev. de Decretul-Lege nr. 118/1990 către dânsul, respectiv să se anuleze Decizia nr. 3125/C din 13.01.2020, prin care pârâta a respins plângerea administrativă prealabilă din 17 decembrie 2019.

-obligarea pârâtei să emită o nouă decizie prin care să i recunoască drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art. 1 alin (1), lit. e, respectiv stabilirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, ca persoană strămutată.

-obligarea pârâtei la plata diferenţelor rezultând din drepturile cuvenite persoanelor strămutate scăzând plăţile deja efectuate aferente statutului de persoană cu domiciliul obligatoriu corespunzătoare ultimilor 3 ani anteriori introducerii prezentei acţiuni.

-obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că, prin cererea pentru stabilirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr.118/1990 înregistrată la autoritatea pârâtă, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ..., sub nr. 3751 din 22 octombrie 2019, a solicitat schimbarea statutului pe care îl are deja stabilit prin Decizia nr. 243/10.12.1998 din persoană cu domiciliul obligatoriu în statutul de strămutat.

În dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, republicat, a depus anexat la cererea de revizuire mai sus amintită o serie de acte în probaţiune care susţin caracterul întemeiat al solicitării. Menţionează că actele anexate sunt toate documentele prevăzute de lege în vederea obţinerii statutului de persoană strămutată, deci cererea a fost bine documentată şi susţinută sub aspectul dovedirii solicitării formulate.

Cererea de modificare a statutului în persoană strămutată a fost respinsă prin Decizia nr. 3125 din 15.11.2019, în mod neîntemeiat. Cu privire la această decizie arată că, în mod corect, instituţia pârâtă a considerat şi a calificat cererea ca fiind una de reexaminare/revizuire a drepturilor ce decurg din aplicarea Decretului-Lege nr. 118/1990, republicat, în acest sens a arătat faptul că este deja beneficiarul prevederilor Decretului-Lege nr. 118/1990, republicat conform Deciziei Comisiei nr. 243/10.12.1998, motivat de faptul că a avut stabilit domiciliul obligatoriu în localitatea .. ..., împreună cu părinţii, în perioada 17.07.1954-01.01.1963. În plus, pentru a dovedi faptul că are dreptul să i se recunoască statutul de strămutat, aşa cum a arătat, a anexat toate documentele necesare conform legii, însă instituţia pârâtă nu a înţeles să le ia în calcul la momentul soluţionării cererii.

Având în vedere toate aceste aspecte constatate şi de către instituţia pârâtă, nu înţelege şi nu poate accepta motivele neîntemeiate pentru care aceasta a respins cererea. Astfel, soluţionarea cererii nu presupunea anularea sau modificarea unui act emis de o altă entitate, în concret a fost modificată doar denumirea entităţii prin intrarea în vigoare a Legii 211 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 912 din 12 noiembrie 2019, respectiv prin punctul 2 al art. 1 a fost înlocuită sintagma: "Direcţiile generale de muncă şi protecţie socială ” cu sintagma: Agenţiile judeţene de plată şi inspecţie socială; în concluzie, cererea nu exceda competenţelor legale ale Comisiei pentru aplicarea Decretului-Lege nr. 118/1990 al Judeţului ....

De asemenea, nu are relevanţă nici faptul că actul juridic a cărui revizuire a solicitat-o a intrat în circuitul civil şi că a produs efecte juridice, întrucât entitatea emitentă, adică pârâta are competenţa legală de a reexamina Decizia nr. 243/10.12.1998, în temeiul art. 14 alin. (2) din Decretul-Lege 118/1990, republicat: „În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale, se va emite decizie de revizuire.”. În cazul său, aşa cum a precizat şi în cererea înregistrată sub nr. 3751 din 22 octombrie 2019, este îndreptăţit să i se schimbe statutul din persoană cu domiciliul obligatoriu în statutul de "strămutat”, acest drept fiind susţinut de actele doveditoare depuse.

În termenul legal de 30 de zile (Decizia nr. 3125 din 3125/15.11.2019 le-a fost comunicată în 22.11.2019, iar plângerea prealabilă a fost comunicată pârâtei via e- mail în data de 17.12.2019), prin intermediul reprezentantului convenţional, în temeiul art. 7 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, a formulat plângere administrativă prealabilă împotriva Deciziei nr. 3125 din 15.11.2019 prin care a solicitat pârâtei din prezentul dosar să revoce decizia contestată şi emiterea unei noi decizii prin care să îi recunoască drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) lit e, respectiv stabilirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990 ca persoană strămutată. Plângerea administrativă prealabilă a fost temeinic motivată, invocând toate argumentele expuse mai sus, însă aceasta a fost respinsă prin Decizia nr. 3125/C din 13.01.2020, această decizie fiindu-i comunicată în data de 07.02.2020 la sediul pârâtei sub semnătură de primire.

În motivarea Deciziei nr. 3125/C din 13.01.2020 privind respingerea contestaţiei  împotriva Deciziei nr. 3125/15.11.2019 pârâta susţine că revocarea Deciziei nr. 243/10.12.1998 nu se mai poate realiza de către entitatea emitentă întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice şi de asemenea consideră că Decizia nr. 3125/15.11.2019 şi Decizia nr. 243/10.12.1998, sunt temeinice şi legale.

Văzând această ultimă decizie de respingere a plângerii administrative prealabile se văd nevoiţi să promoveze prezenta acţiune judiciară în vederea obţinerii drepturilor prevăzute de lege şi pe care instituţia pârâtă a refuzat să le recunoască.

Justifică un interes legitim în modificarea statutului din persoană cu domiciliu obligatoriu în persoană strămutată întrucât aceasta a fost situaţia de fapt iar beneficiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 pentru compensarea suferinţelor îndurate ca urmare a abuzurilor săvârşite de regimul comunist sunt net superioare în cazul persoanelor strămutate, aşa cum este cazul şi al familiei.

(1)Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art.1 alin. (I) lit a). b) şi e)şi f) şi alin. (2) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 700 lei pentru fiecare an de detenţie, strămutare în alte localităţi, deportare în străinătate sau prizonierat indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate

(2)Persoanele care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit.c) şi d) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 200 lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu obligatoriu, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate.

Solicită să se aibă în vedere în momentul deliberării aspectul pe care anterior 1- a amintit, respectiv faptul că întreaga sa familie a fost strămutată în data de 02 martie 1949 din localitatea ...până în anul 1963. Având în vedere aceste aspecte, ambii părinţi dar şi fratele ca şi el de altfel, au beneficiat de drepturile consfinţite de Decretul-Lege 118/1990 ca persoane cu domiciliu obligatoriu. Părinţii şi fratele au reuşit să obţină recunoaşterea statutului de persoană strămutată pe cale administrativă şi au beneficiat toate drepturile aferente acestui statut pe durata întregii vieţi, fratele beneficiind şi în prezent, fiind în viaţă.

Arată că cunoaşte aceste aspecte, însă nu deţine documentele justificative, va depune însă în probaţiune puţinele înscrisuri pe care a reuşit să le găsească, însă a făcut demersuri în vederea obţinerii actelor din care rezultă că toţi membrii familiei au avut recunoscut statutul de persoane strămutate.

Consideră că este discriminatoriu ca să nu i se recunoască statutul de persoană strămutată în condiţiile în care tuturor celorlalţi membrii ai familiei li s-a recunoscut acest statut şi au beneficiat de toate drepturile aferente. Astfel art. 16 din Constituţia României consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi totodată interzice discriminarea, deci pentru situaţii identice şi tratamentul juridic trebuie să fie acelaşi fără favorizarea unor cetăţeni şi defavorizare altora. Drepturile de care au beneficiat rudele sale rămân drepturi câştigate, fiind stabilite în mod temeinic şi justificat şi de aceleaşi drepturi trebuie să beneficieze şi el.

Cu privire la petitul nr. 3 solicită să se observe că a solicitat recunoaşterea drepturilor retroactiv, înăuntrul termenului general de prescripţie de 3 ani, cu privire la drepturile anterioare acestei perioade a intervenit prescripţia extinctivă.

În drept, au fost invocate prevederile art. 8 din Legea 554/2004 şi pe celelalte texte legale invocate în cuprinsul considerentelor prezentei acţiuni.

Pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂTI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ .... a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate.

În întâmpinare s-a arătat că pentru capătul 1 şi 2 ale cererii de chemare în judecată, invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Agenţiei Judeţene pentru Plaţi şi Inspecţie Socială ..., întrucât calitatea procesuală pasivă într-un proces, presupune identitate între pârâtul chemat în judecată şi persoana care are competenţa de a soluţiona cererea reclamantului, or în speţa dedusă judecăţii, contestatarul a solicitat modificarea sau anularea unui act administrativ emis de o altă entitate, intrat în circuitul civil, care a produs efecte juridice.

În ceea ce priveşte cel de al treilea petit al cererii, referitor la achitarea de către pârâtă a diferenţelor pe ultimii 3 ani dintre drepturile prevăzute de art.1 alin 1 lit e) şi cele care au fost primite în baza art.1 alin 1 lit d) din Decretul -Lege nr.118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, piaţa acestor prin cererea depusă, înregistrată la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ... sub nr. 3751/22.10.2019, domnul ... solicită " schimbarea statutului de domiciliu obligatoriu în statut de strămutat", stabilită prin Decizia DGMPS ... nr. 243/10.12.1998, reexaminarea drepturilor ce decurg din aplicarea Decretului - Lege nr. 118 din 1990 şi de emitere a unei noi decizii prin care să îi fie recunoscute drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.1 alin.1 lit.e) raportat la art.4 alin.1 din DL nr. 118 din 1990 modificat şi completat, respectiv stabilirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, ca persoana strămutată, căreia i-a fost stabilit şi domiciliu obligatoriu.

Comisia pentru aplicarea Decretului-Lege nr. 118/1990 a judeţului ... a constatat, din conţinutul documentelor anexate, respectiv din verificarea arhivei instituţiei, că petentul este deja beneficiarul prevederilor Decretului-Lege nr. 118/1990, conform Deciziei nr. 243 din 10.12.1998 emisă de DGMPS ... Comisia pentru Aplicarea Decretului -Lege nr.118/1990 1990 din judeţul ..., pentru faptul că a avut stabilit domiciliul obligatoriu împreună cu părinţii ( minor fiind), în perioada 17.07.1954-01.01.1963.

S-a mai reţinut că, potrivit art. 3 din DL 118/1990, forma în  vigoare la data emiterii deciziei nr. 243 din 10.12.1998, persoanele care au avut stabilit domiciliul obligatoriu, au dreptul, indiferent dacă sunt sau nu pensionate , la o indemnizaţie lunară de câte 30.000 lei pentru fiecare an de domiciliu obligatoriu, iar dacă au fost strămutate într-o altă localitate la o indemnizaţie de 60.000 lei. În mod evident, după data intrării în vigoare a Legii nr. 53 din 1993, indemnizaţia lunară acordată persoanelor strămutate într-o altă localitate a fost stabilită în cuantum mai mare decât indemnizaţia acordată persoanelor care au avut stabilit domiciliu obligatoriu, iar prin Decizia nr. 8 din 2012 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că atunci când perioada de strămutare coincide cu perioada de domiciliu obligatoriu, persoana îndreptăţită poate beneficia de o singură indemnizaţie prevăzută de lege, respectiv cea pentru perioada de strămutare, decizia fiind obligatorie pentru instanţele de judecată.

Reclamantul conform legii contenciosului administrativ avea dreptul să conteste Decizia nr.243/10.12.1998, dacă nu era de acord cu calitatea stabilită şi de cuantumul stabilit de DGMPS ....

Aşadar, analizând înscrisurile depuse, comisia a respins cererea petentului de revizuire a drepturilor ce decurg din aplicarea Decretului -Lege nr. 118 din 1990 şi de emitere a unei noi decizii prin care sa îi fie recunoscute drepturile ce rezultă din aplicarea prevederilor art.1 alin.1 lit e) raportate la art. 4 alin. 1 din DL nr. 118 din 1990 modificat si completat , respectiv stabilirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr.118/1990, ca persoana strămutată, având în vedere că solicitarea adresată excede competenţele legale ale Comisiei pentru aplicarea Decretului-Lege nr.118/1990 a judeţului ..., reţinându-se în special faptul că autoritatea publică emitentă a actului administrativ contestat este DGMPS ..., precum şi că soluţionarea cererii presupune anularea sau modificarea unui act administrativ emis de o altă entitate, intrat în circuitul civil şi care a produs efecte juridice, aspect care ar presupune încălcarea prevederilor art.1 alin 6 din Legea nr.554 din 2004 privind contenciosul administrativ, fiind emisă în acest sens Decizia nr. 3125 din 15.11.2019, decizie care face obiectul prezentei contestaţii.

Mai mult, învederează că prin Deciziile nr. 55/2000 si 56/2000, Curtea Constituţională a statuat că hotărârile de stabilire a drepturilor acordate în temeiul prevederilor Decretului-Lege nr.118/1990, sunt acte administrative cu caracter jurisdicţional care nu pot fi revocate, deoarece verificarea legalităţii drepturilor acordate şi revizuirea acestora înseamnă, practic, revizuirea unei hotărâri judecătoreşti, şi s-ar încălca pe de o parte, principiul separaţiei puterilor în stat, iar pe de altă parte sunt înfrânte prevederile constituţionale ale art.125 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi ale art.128 referitoare la exercitarea cailor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti , iar prin deciziile sus menţionate au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art.13 alin 1 si 2 ale Decretului -Lege nr.118/1990, care stipulau că ;

(1)Direcţiile generale de muncă şi protecţie socială, atunci când sunt sesizate sau din proprie iniţiativă, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor prezentului decret-lege până la data publicării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 41/1997 în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale, se va emite decizie de revizuire.

Pe cale de consecinţă, organizarea juridică a vieţii sociale implică în mod necesar, asigurarea unei stabilităţi, principiul irevocabilităţii actelor administrative puse în executare sau a celor care au produs efecte juridice este un principiu cu aplicabilitate generală. Astfel, prin consacrarea principiului irevocabilităţii actelor administrative intrate în circuitul civil şi care au produs efecte juridice, se limitează posibilitatea organului administrativ de a reveni asupra actelor pe care le-a emis, acesta putându-le revoca, modifica, numai până în momentul în care actele nu şi-au produs efectele. In situaţia în care acest principiu ar fi interpretat de reclamant, în sensul solicitat de acesta prin cererea nr. 3751/22.10.2019, s-ar ajunge în situaţia în care după ce actul administrativ a intrat în sfera raporturilor juridice, inclusiv în circuitul civil, producând efecte juridice, organul administrativ să-şi poată revoca actul, desfiinţând situaţiile juridice nou create, ceea ce este inadmisibil, fiind contrar principiului raporturilor juridice şi ordinii de drept.

În ceea ce priveşte argumentaţia reclamantului, prin care arată că a considerat ilegal actul contestat, după ce a primit răspuns de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială ..., nu reprezintă o motivare suficientă pentru a justifica netemeinicia unui act administrativ.

Totodată menţionează că, din punct de vedere procedural, calitatea de persecutat politic se poate stabili o singură dată, în baza documentelor justificative, cererile pentru stabilirea drepturilor soluţionându-se de Comisia ce funcţionează în subordinea agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, ce are obligaţia să se pronunţe în termen de cel mult 30 de zile printr-o decizie motivată. Împotriva deciziei persoana interesată poate face contestaţie potrivit Legii nr.554/2004.

În ceea ce priveşte stabilirea calităţii de persoană strămutată, solicitată prin petitul 3 din acţiune, o consideră inadmisibilă şi pentru motivul că, din documentele depuse la dosarul nr.3125/2019 precum şi în dosarul nr.243/1998 reiese că reclamantul este fiul ... că aceasta este beneficiară a prevederilor Decretului-Lege nr.118/1990, are calitate de persoană cu domiciliu obligatoriu conform Hotărârii nr.205/26.04.1991 a Comisiei DL nr.118/1990 ....

De principiu şi copii - indiferent de vârstă - persoanei care a avut stabilit domiciliu obligatoriu,  şi care au locuit  împreună cu aceasta în perioada de referinţă, pot beneficia de drepturile prevăzute de DL nr. 118/1990, aşadar, consideră că DGMPS ..., i-a admis cererea reclamantului în mod corect şi legal, în sensul că i-a stabilit calitatea de persoană cu domiciliu obligatoriu pentru perioada 17.07.1954-01.01.1963.

Având în vedere că mama reclamantului ...prin Hotărârea nr. 205/26.04.1991, a obţinut calitatea de persoană cu domiciliu obligatoriu pentru perioada 04.03.1949-01.01.1963, ţinând cont de faptul că reclamantul conform Certificatului de naştere seria ... s-a născut în localitatea .. ... (în mod evident nu a fost strămutat), comisia DGMPS ... nu putea să stabilească o altă calitate decât cea a părintelui, nu i se pot recunoaşte drepturi preexistente naşterii ţinând cont şi de prevederile Deciziei nr. 9/13.10.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru motivul aplicării unitară şi echitabilă a legii, membrii familiei (copii) trebuie să beneficieze de acelaşi tratament juridic ca şi persoana principal vizată ( părintele)de măsura administrativă prevăzută la art.1 atin.1 lit.d din D.L nr. 118/1990, situaţia părintelui serveşte drept temei al solicitării copilului.

Mai mult decât atât, reclamantul însuşi recunoaşte că a avut stabilit domiciliu obligatoriu împreună cu părinţii, solicitând în mod expres acordarea drepturilor prevăzute de art.1 alin.1 litera d) din D.L nr.118/1990 prin cererea nr.19222/09.12.1998, declarându-se că a avut „9 ani D.O. cum rezultă din documentele anexate" .

Faţă de cele ce preced, solicită admiterea excepţiilor invocate, respingerea celor trei capete de cerere ale reclamantului şi menţinerea deciziilor contestate ca fiind temeinice şi legale.

În drept, au fost invocate dispoziţiilor art. 205 cod procedura civilă, art. 6 alin 1 şi nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi ale art. 12 alin 4 din Decretul -Lege nr. 118/1990 , deciziile Curţii 55 şi 56 din 2000, art. 16 alin 2 lit g din OUG nr.113 din 2011 privind organizarea Agenţiei Naţionale de Plaţi si Inspecţie Socială.

Analizând actele şi lucrările dosarului, se constată de către instanţă următoarele:

În fapt, petentul este beneficiarul prevederilor Decretului-Lege nr. 118/1990, conform Deciziei nr. 243 din 10.12.1998 emisă de DGMPS ... Comisia pentru Aplicarea Decretului -Lege nr.118/1990 din judeţul ..., având stabilit domiciliul obligatoriu împreună cu părinţii, în perioada 17.07.1954-01.01.1963.

Prin Cererea nr. 3751/22.10.2019, reclamantul a solicitat instituţiei pârâte să îi schimbe statutul de la domiciliul obligatoriu în statut de strămutat. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială i-a respins cererea prin Decizia nr. 3125/15.11.2019, apreciind că cererea excede competenţelor sale legale. Reclamantul a formulat apoi plângerea prealabilă din data de 17.12.2019, respinsă potrivit Deciziei nr. 3125/13.01.2020.

Potrivit adresei nr. 93171/18.10.1960, mama reclamantului, pe nume ..., împreună cu soţul ei, a fost „dislocată din oraşul ..., reg..., în oraşul ..  ...; şi adresa 162575/14.09.1961, şi  Nota din data de 7.04.1958,  folosesc, pentru situaţia ei, termenul de dislocare. Referatul din data de 30.08.1961 menţionează că dislocarea ar fi intervenit în anul 1949, şi că numita ... a primit D.O. după soţ de care este divorţată din anul 1957.

O parte din actele depuse la dosar de reclamant, cuprind menţiunea „D.O.”, pentru a descrie situaţia părinţilor săi: Tabelul de la fila 76, Adresa 77380/E.S.M. din 16.04.1958, Referatul din 24 aprilie 1958, Adresa 0066020/29.04.1958, Adresa 93171/18.X.1960 (care cuprinde şi termenul de dislocare).

Instanţa reţine că părinţii reclamantului, împreună cu fratele său (născut în anul ..), au fost „dislocaţi” din localitatea de domiciliu în ... ..., în anul 1949. Ulterior, în anul 1954, s-a născut reclamantul, într-o perioadă în care familia sa avea domiciliul obligatoriu stabilit în ... .... Restricţiile domiciliare au fost ridicate în anul 1963.

Deşi a obţinut, în anul 1998, recunoaşterea calităţii sale de persoană cu domiciliu obligatoriu stabilit, printr-o decizie pe care nu a atacat-o, reclamantul solicită, prin acţiunea formulată, emiterea unei noi decizii prin care să i se recunoască şi calitatea de persoană strămutată.

În baza art. 248 alin. 1 NCPC, se impune a se analiza cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâtă.

AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂTI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ ..., fără a contesta faptul că este instituţia abilitată să emită deciziile indicate de Decretul Lege 118/1990, conform art. 16 alin. 2 lit. g din OUG 113/2011, şi art. 10 alin. 2 din Decretul Lege, totuşi, învederează că nu poate analiza legalitatea actului deja emis de antecedenta sa, anume Decizia nr. 243 din 10.12.1998 emisă de DGMPS ... Comisia pentru Aplicarea Decretului -Lege nr.118/1990 din judeţul ..., neavând atribuţii privind revocarea unui act administrativ intrat în circuitul civil.

Într-adevăr, prin Decizia nr. 55/2000, şi prin Decizia 56/2000 ale Curţii Constituţionale, s-a statuat neconstituţionalitatea art. 13 alin. 1 şi 2 din Decretul Lege 118/1990, renumerotat ca art. 14, text care prevede: „(1) Direcţiile generale de muncă şi protecţie socială, atunci când sunt sesizate sau din proprie iniţiativă, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor prezentului decret-lege până la data publicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/1997, în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale, se va emite decizie de revizuire.”. Prin urmare, instanţa nu poate reţine incidenţa în cauză a acestui temei juridic invocat de către reclamant, pârâtei nefiindu-i recunoscut dreptul de a analiza şi modifica actele administrative emise anterior şi care au intrat deja în circuitul civil.

Însă, deşi pârâta nu are atribuţii proprii privind modificarea deciziilor deja emise în temeiul Decretului Lege 118/1990, ea este instituţia căreia eventualele decizii emise de instanţe în acest sens trebuie să-i fie opozabile, de vreme ce ea are atribuţii privind eliberarea deciziilor în prezent. Prin urmare, se va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâtă.

În ce priveşte fondul cauzei, reţinem că, potrivit art. 1 alin. 1 lit. d), şi e) din Decret, „(1) Constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcţie de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:[...] d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu; e) a fost strămutată într-o altă localitate;”. Conform art. 4 alin. 1 şi 2, „(1) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b), e) şi f) şi alin. (2) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 700 lei pentru fiecare an de detenţie, strămutare în alte localităţi, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate. (2) Persoanele care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi d) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 350 lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu obligatoriu, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate.”

Deşi în anul 1998 reclamantului i s-a recunoscut calitatea de beneficiar al prevederilor Decretului Lege 118/1990, respectiv calitatea de persoană cu domiciliul obligatoriu, el solicită în prezent recunoaşterea calităţii sale de persoană strămutată, subliniind faptul că familia lui a fost strămutată, că mama sa a beneficiat (şi fratele mai beneficiază) de statutul de persoană strămutată, iar situaţia sa ar fi discriminatorie faţă de dânşii.

În susţinerea Cererii nr. 3751/22.10.2019, reclamantul a indicat că anexează „Hotărârea nr. 205/1990 din 26 apr. 1991 prin care mama a beneficiat – de statutul de strămutat”. La prezentul dosar, reclamantul a depus Hotărârea din 26 apr. 1991 (f. 13, şi f. 46), însă se observă că aceasta recunoaşte mamei reclamantului, doamnei ... calitatea de „avut domiciliu obligatoriu”, iar nu cea de strămutat, cum arată reclamantul.

Aşadar, reclamantul invocă faptul că ar fi trebuit să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi mama sa, dar a probat faptul că mama a beneficiat, ca şi dânsul, de statutul de persoană cu domiciliul obligatoriu. Totodată, nu a indicat temeiul legal în baza căruia pretinde exact aceleaşi drepturi cu antecesoarea sa, în contextul în care Decretul-lege invocat  nu cuprinde asemenea reglementări exprese. Observăm că, la articolul 5 din decret, se menţionează explicit drepturile de care beneficiază soţii şi copiii (în unele situaţii - copiii minori) persoanelor care au decedat când se aflau într-una din situaţiile reglementate de art. 1 din decret, sau ulterior încetării respectivelor situaţii. Dar dreptul copiilor majori ai căror părinţi s-au aflat în situaţiile reglementate nu sunt specificate de act, astfel că, se menţine concluzia că aceştia vor beneficia doar de drepturile aferente propriei lor situaţii.

În acelaşi sens, Decizia nr. 9 din 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, statuează: „b) pot beneficia de drepturile prevăzute de decretul-lege membrii familiei - soţul/soţia şi copiii - ai persoanei care a avut stabilit domiciliul obligatoriu şi care au locuit împreună cu aceasta în perioada de referinţă, sub rezerva îndeplinirii aceloraşi condiţii ca şi persoana principal vizată de măsura administrativă.”.

Reclamantul, personal, nu a fost, cu nici o ocazie, „dislocat”, deoarece dânsul s-a născut în anul 1954, dată la care familia sa avea, deja, domiciliul forţat stabilit în ... .... Deci situaţia ce i s-a recunoscut, aceea de persoană cu domiciliul obligatoriu, este în concordanţă cu starea de fapt probată de acte. De fapt, înscrisurile de la dosar, dovedesc faptul că şi mama lui a dobândit acelaşi statut. Faţă de reglementările legale aplicabile, nu este relevant statutul obţinut de fratele reclamantului (nedovedit în dosar), de vreme ce fratele a avut o situaţie diferită faţă de reclamant (fiind născut anterior „dislocării”).

Pentru argumentele de fapt şi de drept expuse, se impune a se respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂTI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ ....

În baza art. 453 NCPC, se impune a se respinge şi cererea reclamantului – parte care a pierdut procesul – de obligare a pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂTI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ ....

Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul ..., domiciliat în .. ..., str. ...jud. ..., având CNP:... prin reprezentanți convenționali Cabinet Individual de Avocatură ..., prin avocat titular ... și Cabinet Individual de Avocatură ..., prin avocat titular ..., și cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului Individual de Avocat ..., din .... ...în contradictoriu cu AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂTI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ ..., cu sediul în mun. .., având ca obiect refuz acordare drepturi persecutaţi politic D.L nr. 118/1990.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce se depune la Tribunalul ....

Pronunţată potrivit art. 396 alin. 2 NCPC azi, 16.09.2020.

Preşedinte: ...

Grefier ....

Red...

Red. ...

4 ex./ 25.09.2020

Domenii speta

Spete similare