Propunere de arestare preventivă – starea de pericol pentru ordinea publică

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Dosar nr.

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.  31/DL

Şedinţa camerei de consiliu din data de 24 iulie 2020

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI: ..

GREFIER: ...

Ministerul Public a fost reprezentat de doamna procuror ...  de la Parchetul de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureş

 Pe rol, soluţionarea propunerii formulate de Parchetul de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureş privind arestarea preventivă a  inculpaților:

1. ..., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p.

- camătă în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p.

- şantaj în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p.

2) ... cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p.

- camătă în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p. (

- şantaj în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p.

3) ... cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p.

- şantaj în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu au răspuns inculpatul ..., în stare de reţinere, prezent prin videoconferinţă, asistat de av. ales ... inculpatal ..  în stare de reţinere, prezent prin videoconferinţă, asistat de av. ales ... și inculpatul ... în stare de reţinere, prezent prin videoconferinţă, asistat de av. desemnat din oficiu ...

Procedura de citare nu este legal îndeplinită, însă nulitatea se acoperă prin prezentarea  inculpaţilor prin videoconferinţă în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că este sesizat cu propunerea formulată de Parchetul de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureş privind arestarea preventivă a inculpaților ... cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., camătă în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p. şantaj în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p.;  ... cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., camătă în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p. şantaj în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p. și ..., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p și  şantaj în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 C.p. cu aplic. art. 35 al.1 C.p., pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 24 iulie 2020 până la data de 22 august 2020, inclusiv.

Judecătorul de drepturi și libertăți informează pe inculpații despre motivul pentru care sunt prezenți astăzi în fața judecătorului de drepturi și libertăți, şi aduce la cunoştinţă  conținutului propunerii de arestare preventivă

De asemenea, judecătorul de drepturi și libertăți aduce la cunoștința inculpaților ... și ... că asistența juridică le este asigurată, fiind prezent apărătorul ales. Totodată, aduce la cunoștința inculpatului ... că la solicitarea judecătorului i s-a desemnat unavocat din oficiu, respectiv pe dl. avocat ... care se află în sala de judecată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. 8 Cod procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi aduce la cunoștința inculpatului ... infracţiunea de care este acuzat şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lui, iar dacă doreşte să se prevaleze de dreptul la tăcere nu va suferi nici un fel de consecinţe nefavorabile.

La întrebarea judecătorului de drepturi și libertăți, inculpatul ... arată că nu dorește să dea declarații în fața judecătorului de drepturi și libertăți.

În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. 8 Cod procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi aduce la cunoștința inculpatei ... infracţiunea de care este acuzată şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa, iar dacă doreşte să se prevaleze de dreptul la tăcere nu va suferi nici un fel de consecinţe nefavorabile.

La întrebarea judecătorului de drepturi și libertăți, inculpata ... arată că nu dorește să dea declarații în fața judecătorului de drepturi și libertăți.

În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. 8 Cod procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi aduce la cunoștința inculpatului ... infracţiunea de care este acuzat şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lui, iar dacă doreşte să se prevaleze de dreptul la tăcere nu va suferi nici un fel de consecinţe nefavorabile.

La întrebarea judecătorului de drepturi și libertăți, inculpatul ... arată că nu dorește să dea declarații în fața judecătorului de drepturi și libertăți și își menține declarațiile date în fața procurorului în cursul urmăririi penale.

La întrebarea judecătorului de drepturi și libertăți, reprezentanta Ministerului Public și apărătorul inculpatului arată că nu are cereri de formulat.

La întrebarea judecătorului de drepturi și libertăți, reprezentanta Ministerului Public și apărătorii inculpaților arată că nu au cereri de formulat.

Neformulându-se cereri sau excepţii prealabile, judecătorul de drepturi şi libertăţi acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de arestare preventivă.

Reprezentanta Ministerului Public arată că susține cererea formulată de D.I.I.C.O.T. – S.T. Târgu Mureș de luarea a măsurii preventive a arestului pentru o perioadă de 30 de zile, din data de 24.07.2020 până în data de 22.08.2020, a inculpaților ... și ... și .... În drept, arată că cererea este întemeiată pe prevederile art. 202 alin. 4 lit. e Cod procedură penală, fiind incident cazul de arestare prev. de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.

Se apreciază de parchet că este necesară luarea măsurii arestării preventive pentru realizarea scopului prev. de lege și fiind singura măsură proporțională cu gravitatea acuzaților aduse inculpaților, respectiv există probe care conduc la concluzia că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care s-au pus în mișcare acțiunea penală, infracțiuni pentru care pedeapsa este de minim 5 ani.

Astfel, inculpatul ... este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi; infracțiunea de camătă prev. și ped. de art. 351 Cod penal în formă continuată cu reț. art. 35 alin. 1 Cod penal -279 de acte materiale, pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și infracțiunea de șantaj prev. și ped. de art. 207 alin. 1 și 3 Cod penal cu reț. art. 35 alin. 1 Cod penal -formă continuată- 43 acte materiale, pedeapsa fiind de la 2 la 7 ani.

Pentru inculpata ... se reține infracțiunea de constituirea unui grup infracțional prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi; infracțiunea de camătă prev. și ped. de art. 351 Cod penal în formă continuată cu reț. art. 35 alin. 1 Cod penal -279 de acte materiale, pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și infracțiunea de șantaj prev. și ped. de art. 207 alin. 1 și 3 Cod penal cu reț. art. 35 alin. 1 Cod penal -formă continuată- 20 acte materiale, pedeapsa fiind de la 2 la 7 ani.

Pentru inculpatul ... se reține infracțiunii de constituirea unui grup infracțional prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal, pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi și infracțiunea de șantaj prev. și ped. de art. 207 alin. 1 și 3 Cod penal cu reț. art. 35 alin. 1 Cod penal -formă continuată- 10 acte materiale, pedeapsa fiind de la 2 la 7 ani.

Din punct de vedere al cerințelor care țin de pedepse, dna. procuror arată că aceste condiții sunt îndeplinite.

De asemenea, arată că se apreciază de parchet că evaluându-se gravitatea faptelor care constituie obiectul acuzației, modul în care s-au comis faptele, circumstanțele și mediul din care provin inculpații relevă faptul că pentru înlăturarea unei stării de pericol concrete pentru ordinea publică se impune privarea de libertate a inculpaților.

Pe de altă parte, dna. procuror arată că în privința temeiului pentru arestare preventiv, infracțiunea de șantaj este una de sine stătătoare enumerată de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală. Astfel, că comiterea acestei infracțiunii poate genera o astfel de măsură preventivă.

În concret, cu privire la temeiurile de fapt care justifică acuzațiile aduse inculpaților, dna. procuror arată că începând cu anul 2015, inculpații ... și ... s-au îndeletnicit în mod constant ca și activitate producătoarea de venituri cu darea de camătă, respectiv săvârșirea infracțiunii de camătă pe raza loc. .. ajungând ca în 5-6 ani comunitatea rromă să fie datoare față de inculpați.

Astfel, s-a ajuns a se stabili un număr de persoane care au luat camătă, dar la acest moment cercetările sunt în derulare, nefiind finalizate și din totalul de 36 de persoane care confirmă prin declarațiile date în cursul urmării penale, 8 persoane s-au constituit persoane vătămate, fiind indicate în propunerea de arestare preventivă. În cadrul propunerii de arestare preventivă, fila 8, sunt indicate persoanele audiate, fiind detaliate principalele aspecte din declarațiile acestora.

Mai mult, precizează că de 5-6 ani activitatea de camăta a inculpaților s-a derulat în mod perseverent, în mod grav, fiind singura ocupație de venituri a celor doi inculpați și care a condus la săvârșirea celei de a doua infracțiunii, respectiv cea de șantaj. Infracțiunea de șantaj este mai nuanțată pentru că are ca și obiect amenințării, uneori trecute la realizarea lor faptică, cu acte de violențe față de datornicii din cadrul raportului de camăta sau s-a comis prin faptul că debitorii au fost obligați să meargă la notar pentru a face procuri de a ceda drepturile ce se cuvin copiilor din alocațiile de stat pentru copiii sau dreptul lor personale din ajutoarele de stat. Din cele 36 de persoane care confirmă camăta, ancheta a dovedit că aproximativ jumătate din aceste persoane li s-a cerut să meargă la notar și să cedeze drepturile asupra alocațiilor de copii și ajutoarelor sociale pe o durată de 1 an și jumătate, deși  ceea ce era de restituit implica o perioadă mult mai scurtă de timp, conținutul datoriei fiind în mare parte restituit, fiind vorba de o lună- două în care datornicii ar fi reușit să își plătească datoriile. Însă, inculpații prin șantaj și prin amenințare, prin presiune asupra victimelor au reușit acest aspect. O parte din persoanele care au mers la notar au acceptat să meargă la notar și să facă astfel de acte, deși nu aveau datorii în contul respectiv, cu camăta luată, care are dobânda de 35% - 100%, nu aveau datorii până la un an jumătate, echivalentul alocațiilor de stat ale copiilor și ajutorul sociale. Cu toate acestea, victimele au acceptat doar pentru a scăpa de presiunea și frica insuflată de cei trei inculpații și de anturajul acestora.

Dna. procuror arată că s-a arătat în propunere că ancheta este într-un stadiu incipient și că s-au depistat și alte persoane, care nu au fost audiate, dar pe care persoanele audiate au afirmat că inculpații fac parte dintr-un grup mai mare care îi susțin, fiind grupul care creează în sat o anumită imagine de forță, autoritate, insuflând teamă la modul real și serios celor care au apelat la aceștia.

În continuare arată că pentru infracțiunea de grup infracțional organizat, această grupare există conform probelor din 2018 și are o structură clar definitivă: ... fiind inițiatorul și capul grupării, secondat de ... și de ... ca executat. Acesta fiind persoana care făcea transporturi în calitate de șofer pentru cei doi coinculpați, dar și pentru datornici pentru a merge la notar sau în oraș pentru soluționarea formală a lucrurilor, dar și pentru a pune în practică sub formă de amenințare și violențe fizice șantajul exercitat verbal sau fizic de cei doi concubini.

Astfel, dna. procuror arată că raportat la întinderea îndelungată în timp a cametei, fiind vorba de 5-6 ani, a grupului infracțional organizat de 2-3 ani, dar și faptul că aceste activității s-au stopat doar la intervenția organelor de urmărire penală, descinderile și perchezițiile care au avut loc cu câteva zile în urmă determinând stoparea activității, în caz contrar această activitate continuând.

Mai mult, după intervenția organelor de urmărire penală inculpații au încercat să insufle în comunitate teama datornicilor și persoanelor care cunosc date despre activitatea acestora, încercând să le arate direcția în care să declare în fața organelor de cercetare, respectiv că ar fi primit banii de la ei pe baza de milă, umanitate, că nu s-ar fi perceput dobândă, că ar fi bine să declarare în așa fel încât să nu iasă rău inculpații în cauză. Această încercare de manipulare a datornicilor pentru a favoriza poziția procesuală a inculpaților este un aspect de luat în calcul chiar dacă este la modul sugestiv realizată.

Pe de altă parte, declarațiile date de persoanele audiate, indiferent că sunt martori sau persoane vătămate relevă o insistență și amenințare fizice grave, fiind chiar amenințări cu moartea. În acest sens, face trimitere la conținutul unei convorbiri dintre ... și ... aflată pe un CD. De asemenea, face trimitere la declarația martorei .. care indică un mod de acțiune și un mod de exprimare violentă a membrilor grupării, care nu se sfiesc să spună ,,îi crap capul dacă nu îmi dă alocația de copil’’, la care s-ar putea preta în caz care datornicii nu îşi respectă obligaţiile sau nu plătesc datorii chiar inexistente. Mai mult, din declaraţiile existente la dosar se poate observa că inculpaţii pulsau chiar şi peste înţelegerile iniţiale de camătă,cerând chiar şi obiecte care nu au făcut obiectul contractului de camătă iniţial.

Astfel, martora ... arată despre moralitatea şi umanitatea inculpaţilor, respectiv s-au pretat inculpaţii la a lua de la soţii ... persoane cercetate iniţial pentru infracţiunea de trafic cu proprii copiii- de fapt de la acel dosar a pornit prezentul dosar, porcul cumpărat de la această martoră, fila 33 propunere, la modul abuziv, în contul datoriei care a existat şi care oricum se plătea de soţii ... în tranşe. Astfel, inculpaţii au luat de la o familie numeroasă cu copiii minori mâncarea, respectivul porcul, care nu făcea obiectul înţelegerii de camătă.

În acest sens, dna. procuror arată că s-au pretat nu doar la acte ilegale, ci şi de o imoralitate extremă în raport de o familie extrem de săracă, cu opt copiii minori, fără să le pese de consecinţele pe plan social, patrimonial al acestor victime.

În sinteză, dna. procuror consideră că propunerea este întemeiată, la dosar sunt probe serioase care conduc la concluzia că inculpaţii au săvârşit acuzaţiile care li se aduc pe o perioadă însemnată de timp, fiind 5-6 ani camătă şi 2-3 ani pentru grupul infracţional. Pentru comunitatea inculpaţii prezintă un pericol concret în cazul în care ar fi lăsaţi liberi, fiind cunoscuţi în comunitate ca persoane care se pretează la orice pentru satisfacerea intereselor patrimoniale, violenţi fizic şi psihic, subjugând întreaga comunitate. De asemenea, arată că însăşi conţinutul şantajului raportat la alocaţiile de stat ale copiilor şi ajutoarele sociale, mergând până la lăsarea famiilor fără veniturile necesare, pe o durată care nu era echivalentul baniilor daţi cu titul de împrumut/camătă.

Cu privire la impactul în societate, rezonanţa negativă în rândul unei comunităţii care aşteaptă o reprimare corespunzătoare a unor fapte cu o asemenea impact în conştiinţa publică şi în conştiinţa individuală, a unei fapte care a generat temere şi frică.

Pentru toate argumentele expuse în propunerea de arestare preventivă şi pentru concluziile expuse oral, solicită admiterea cererii de luarea a măsurii arestului preventiv faţă de inculpaţii.

Apărătorul inculpaţiilor ... și ... solicită respingerea cererii de luarea a măsurii arestării preventive. Având în vedere perioada lungă de timp scursă de la momentul iniţierii activităţii infracţionale, camătă şi şantaj invocată de parchet, solicită a se avea în vedere că aceaste chestiunii au apărut în vizorul organelor de urmărire penală doar la momentul constituirii unui dosar de trafic de minori, având o stopare a activitate nu acum câteva zile, ci acum o lună de zile. În perioada invocată nu au existat nici o  informaţie, ceea ce denotă că această non invocată violenţă s-a limitat cel mult la o violenţă verbală. Nu a apucat să studieze declaraţiile de martori şi ale persoanelor vătămate, dar din discuţiile purtate cu clienţii săi nu au existat forme de violenţă fizică, existând doar violenţe verbale. Solicită a se avea în vedere că inculpaţii sunt de etnie rromă, fiind de notorietate modul de limbaj şi adresare este diferit faţă de restul conlocuitorilor.

Sub acest aspect, arată că nu au exista alte reclamaţii, astfel nu se poate trage concluzia că aceste persoane ar reprezenta un pericol iminent pentru societate. De asemenea, nu există nici un temei care să susţină propunerea de arestare preventivă, în ceea ce priveşte bănuiala că s-ar sustrage urmăririi penale sau alte aspecte prev. de art. 223 Cod procedură penală.

În opinia apărării nu se justifică luarea unei asemenea măsurii.

În măsura în care judecătorul apreciază faţă de actele materiale invocate de parchet, consideră că s-ar impune luarea unei alte măsuri, arest la domiciliu sau control judiciar.

În raport de etnia din care fac parte inculpaţii, dar şi martorii, este de notorietate că aceştia în general fac orice ca să iasă în profit, nu doar inculpaţii, ci şi părţile vătămate şi martori au aceeaşi conduită, în sensul că dau o declaraţie şi mi se şterge datoria. Va face probe apărarea în sensul dovedirii fiecărui act material, dar consideră că la acest moment măsura arestării preventive este prea dură şi disproporţională faţă de situaţia reală.

Ca atare, dl. avocat solicită respingerea propunerii, iar subsidiar luarea unei alte măsurii, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar.

Apărătorul inculpatului ... solicită respingerea propunerii de arestare preventivă, nefiind îndeplinite condiţiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală cu privire la necesitatea arestării preventive pentru a înlătura o stare de pericol social concret.

Solicită a se avea în vedere că acuzaţiile aduse inculpatului sunt în mare parte pentru că acesta a avut activitatea de şofer, ajutându-i pe ceilalţi doi inculpaţi, practic activitatea acestuia fiind legată de activitatea coinculpaţilor. Astfel, acesta singur nu prezintă un pericol concret care să necesite privarea de libertate.

Cu privire la proporţionalitatea măsurii, apreciază că propunerea este disproporţionată faţă de faptele de care este acuzat inculpat, dar şi raportat la actele materiale reţinute în sarcina sa -12 faţă de numărul mare reţinut în sarcina coinculpaţilor.

Consideră că o măsură mai potrivită ar fi controlul judiciar sau arestul la domiciliu.

În acest sens, solicită în principal respingerea propunerii, iar subsidiar luarea unei alte măsurii preventiv - arest la domiciliu sau control judiciar. Cu cheltuieli în sarcina statului.

Având ultimul cuvânt, inculpatul ... arată că doreşte să fie lăsat acasă lângă copiii.

Având ultimul cuvânt, inculpata ... arată că doreşte să fie lăsat acasă lângă copiii.

Având ultimul cuvânt, inculpatul ... arată că îi pare rău şi se consideră nevinovat.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI

Prin referatul cu propunere de arestare înregistrat pe rolul Tribunalul Mureș la data de 24.07.2020 sub numărul mai sus rubricat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul teritorial Tg. Mureș a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți arestarea preventivă a inculpaților ... [cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: „constituire a unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., „camătă” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 279 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct.1-8 părţi vătămate şi 1-24 martori) și şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 43 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct. 1-8 părţi vătămate şi pct. 9, 10, 13-16, 22 şi 24 martori)], ... [cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., „camătă” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 279 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct.1-8 părţi vătămate şi 1-24 martori) și şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 20 acte materiale, pentru persoanele  aflate la pct. 1-8 părţi vătămate şi pct. 9, 10, 13-16, 22 şi 24 martori)] și ... [cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 Cod Penalși „şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 12 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct. 1, 3-7 părţi vătămate şi pct. 16, 22 şi 24 martori)].

S-a arătat de către procuror, sub aspectul stării de fapt, că inculpații ... (zis ...) și... .. – concubina celui dintâi au început o acordare de împrumuturi cu dobândă, inițial câtorva membrii ai comunității rome, extinzându-se la aproape tot satul. S-a reținut că cei doi inculpați au început prin a percepe celor împrumutați, inițial dobânzi mai mici, între 35-50% din suma acordată pentru ca ulterior să acorde împrumuturi și cu dobânzi de 100% din suma împrumutată. S-a mai reținut în referatul procurorului că începând cu anul 2018  cei doi au început să organizeze activitatea de acordare de împrumuturi precum și cea de recuperare a sumelor împrumutate și a dobânzilor pretinse astfel: ... (zis ...) se ocupa de oferirea de împrumuturi persoanelor din comunitate cu venituri modeste, apoi, împreună cu .. stabileau împreună cu persoana împrumutată ”condițiile” acordării împrumutului (suma, dobânda percepută și perioada), amănunte pe care inculpata ... le nota într-un carnet. S-a reținut că la data scadentă sau înainte de împlinirea acesteia cei doi inculpați avertizau persoanele împrumutate asupra datei scadente și a sumei ce trebuia restituită, iar în cazul în care li se spunea că sumele nu se pot restitui recurgeau la amenințări cu violențe, aplicarea unor sancțiuni fizice sau cu dublarea sumei datorate. S-a arătat de către procuror în referatul cu propunere de arestare preventivă că uneori, în situația în care sumele nu erau recuperate, amenințările proferate erau puse în practică cu ajutorul coinculpatului ... (nepot al inculpatului și vecin cu aceștia) sau cu ajutor altor persoane din familie.

Tot sub aspectul stării de fapt procurorul a arătat că în timp inculpații ... (zis ...) și ..au ajuns să solicite persoanelor împrumutate să cedeze sumele cuvenite ca alocație pentru copii, ajutor pentru persoanele cu venituri mici sau alte ajutoare plătite de stat, pentru perioade cuprinse între 12 și 18 luni, indiferent de cuantumul datoriei, ceea ce făcea ca, în fapt, suma plătită de persoanele împrumutate să fie între 4 și 10 ori mai mare decât suma ce trebuia restituită.

A reținut procurorul că cei trei au constituit un grup infracțional în care fiecare dintre ei avea rolul bine stabilit: ... (zis ....) reprezenta autoritatea în cadrul grupului, inclusiv față de persoanele împrumutate: el era acela care stabilea ce activități trebuie efectuate dar și cel care punea în practică amenințările și violențele; ... era cea care ținea legătura cu notarii și consemna sumele acordate și cele care trebuiau restituite, învăța persoanele care mergeau la notar pentru cedarea venituri ce să răspundă întrebărilor ce li s-ar fi pus de notar, susținând atitudinea coinculpatului ..., inclusiv în ceea ce privește amenințările iar inculpatul ... era acela care îi transporta  pe ceilalți doi coinculpați precum și pe persoanele împrumutate la notar pentru întocmirea actelor de cesiune a veniturilor, la Oficiu Poștal pentru ridicarea sumelor de bani, la locuința datornicilor, uneori participând activ la proferarea de amenințări la adresa persoanelor împrumutate și la aplicarea unor corecții fizice.

A arătat procurorul că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, respectiv camătă [din declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor audiați rezultă că începând cu anul 2015 coinculpații ... și ... rezultă că pentru sumele de bani împrumutate de aceștia diverselor persoane, acestea din urmă trebuiau să plătească dobânzi în cuantumuri diferite, aceasta reprezentând principala preocupare și sursă de venit, reținându-se săvârșirea unui număr de 279 acte materiale],  șantaj [subsecventă infracțiunii de cămătărie constând în aceea că ulterior acordării împrumutului, persoanele împrumutate erau determinate să restituie sume mult mai mari decât cele pentru care fusese înțelegerea inițială, fie prin proferarea de amenințări, fie prin exercitarea de violențe] și constituire de grup infracțional organizat [activitatea coordonată de ... care oferea împrumuturi la diverse persoane, stabilea împreună cu ... dobânda, perioada de timp, suma ce trebuia restituită, proceda împreună cu aceasta și coinculpatul ... la transportul persoanelor împrumutate la notariat pentru cesiunea veniturilor, deplasarea coinculpaților .. și...... – transportați de coinculpatul .. la domiciliile împrumutaților pentru recuperarea sumelor, proferarea de amenințări și de violențe pentru determinarea celor împrumutați la restituirea sumelor].

A arătat că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați îndeplinesc condiția prevăzută de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală în sensul că pedepsele prevăzute de lege sunt închisoarea de la 6 luni la 5 ani, de la 1 an la 5 ani și respectiv de la 2 la 7 ani, iar infracțiunea de șantaj este expres prevăzută în cuprinsul textului mai sus citat.

A apreciat că este îndeplinită și cea de-a doua condiție prevăzută de lege, respectiv privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. A apreciat că starea de pericol concret rezultă din starea de temere insuflată persoanelor care solicitau acordarea de împrumuturi [care în ciuda sumelor mari percepute cu titlul de dobândă în declarațiile date în cursul urmăririi penale au arătat că nu ar vrea ca inculpații să pățească ceva și sunt de acord să plătească sumele pretinse de inculpații .. și ..; care în ciuda acelorași aspecte au arătat că inculpații au acordat împrumuturi din milă față de persoanele care au solicitat acordarea de împrumuturi] și care s-ar accentua în situația în care inculpații ar fi lăsați în libertate, precum și la crearea unei stări de temere persoanelor ce urmează a fi audiate în continuare în cursul urmăririi penale.

Au arătat că lăsarea în libertate a inculpaților ar afecta buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care există suficiente date din care rezultă că  inculpații dețin sume de bani mult mai mari decât cele identificate cu ocazia percheziției domiciliare.

Au arătat că cetățenii comunității în care faptele cercetate au avut loc așteaptă măsuri ferme din partea autorităților, iar luarea măsurii arestului preventiv ar avea ca efect transmiterea unui semnal ferm către membrii acestei comunități în sensul că se fac toate eforturile pentru restabilirea ordinii publice în spațiul respectiv.

Au apreciat, de asemenea, că măsura arestării preventive este necesară, proporțională și eficientă pentru atingerea scopurilor măsurilor preventive și va avea ca efect atragerea atenției inculpaților asupra gravității faptelor lor precum și asigurarea unei bune desfășurări a ancheteia.

Analizând propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul teritorial Tg. Mureș, prin prisma materialului de urmărire penală, a susţinerilor orale ale procurorului și ale apărătorilor inculpaților, judecătorul de drepturi și libertăți reţine următoarele:

Prin ordonanța din 18.02.2019 s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. 1 și 2 lit. a Cod penal (raportat la art. 210 alin. 1 lit. a și b Cod penal) cu reținerea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Prin Ordonanța din 25.06.2020 s-a dispus continuarea urmăririi penale „in personam” faţă de numiţii  ..., şi ..., pentru săvârşirea infracţiunii de:  „trafic de minori” în formă continuată  prev. şi ped. de art. 211 alin 1 şi 2 lit.a  (rap. la art. 210 alin 1 lit. a şi b Cod penal ) şi lit. d Cod Penalcu aplic.  art. 35 alin 1 Cod penal  (minim 1560 acte materiale faţă de persoanele vătămate minore ....... cu referire la cazul de exploatare prevăzut de  art. 182 al.1 lit. d Cod penal.

Prin Ordonanța din 26.06.2020 s-a dispus extinderea urmăririi penale „in rem” cu privire la existenţa infracţiunilor de: „constituirea unui grup infracţional” prev. de art. 367 alin 1 C.p.;  „şantaj” prev. de art. 207 alin 1 şi 3 Cod Penalşi  „camătă” prev. de art. 351 C.p.

La data de 20.07.2020 s-a dispus disjungerea cu privire la activitatea infracțională raportat la faptele de : -„constituirea unui grup infracţional” prev. de art. 367 alin 1 C.p.; „şantaj” prev. de art. 207 alin 1 şi 3 C.p.; „camătă” prev. de art. 351 C.p, activitate derulată de către numiţii  : ..., zis ..., ... ...  zis „..” şi ... şi continuarea activităţii de urmărire penală într-o cauză ce a primit număr nou de înregistrare, respectiv nr. 98/D/P/2020.

Prin ordonanţa  din data de 22.07.2020 s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de numiţii  ..., pentru săvârşirea infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., „camătă” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 279 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct.1-8 părţi vătămate şi 1-24 martori – din procesul verbal din data de 22.07.2020) și „şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 43 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct. 1-8 părţi vătămate şi pct. 9, 10, 13-16, 22 şi 24 martori – din procesul verbal din data de 22.07.2020 ); ... pentru săvârşirea infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., „camătă” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 279 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct.1-8 părţi vătămate şi 1-24 martori – din procesul verbal din data de 22.07.2020) și „şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 20 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct. 1, 3-7 părţi vătămate şi pct. 9, 10, 13-16, 22 şi 24 martori – din procesul verbal din data de 22.07.2020 ) și ..., pentru săvârşirea infracţiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 Cod Penalși „şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 12 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct. 1, 3-7 părţi vătămate şi pct. 16, 22 şi 24 martori – din procesul verbal din data de 22.07.2020 ).

La data de 23.07.2020 suspecților ..., ... și ... li s-a adus la cunoștință calitatea de suspect în prezența avocatului ales (în ceea ce privește pe inculpații .. și .. și a celui desemnat din oficiu pentru inculpatul .. Li s-au adus, de asemenea, la faptele pentru care sunt cercetați și încadrarea juridică a acestora, drepturile și obligațiile procesuale.

Inculpații ... și ..., fiind ascultați în calitate de suspecți s-au prevalat de dreptul la tăcere, arătând că doresc a da declarație după studierea dosarului de urmărire penală. Inculpatul ... a fost ascultat în calitate de suspect în prezența apărătorului.

Prin Ordonanța din 23.07.2020, ora 14:05 procurorul a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata ... sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „constituirea unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., „camătă” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 279 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct.1-8 părţi vătămate şi 1-24 martori – din procesul verbal din data de 22.07.2020) și „şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 43 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct. 1-8 părţi vătămate şi pct. 9, 10, 13-16, 22 şi 24 martori – din procesul verbal din data de 22.07.2020. Acesteia i-a fost adusă la cunoștință calitatea procesuală, drepturile și obligațiile, faptele și încadrările lor juridice. A fost ascultată în calitate de inculpat, ocazie cu care a arătat că își menține poziția procesuală anterioară.

Prin Ordonanța din 23.07.2020, ora 15:40 procurorul a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul ... sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „„constituirea unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 Cod Penalși „şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 12 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct. 1, 3-7 părţi vătămate şi pct. 16, 22 şi 24 martori – din procesul verbal din data de 22.07.2020 ). Acestuia i-a fost adusă la cunoștință calitatea procesuală, drepturile și obligațiile, faptele și încadrările lor juridice. A fost ascultat în calitate de inculpat, ocazie cu care a arătat că își menține poziția procesuală anterioară.

Prin ordonanțele procurorului din data de 23.07.2020, împotriva inculpaților s-a dispus măsura preventivă a reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu orele 12:45, 14:05 și 15:40

În cursul urmăririi penale s-a procedat, pe lângă audierea .... a persoanelor vătămate: ................................................................................................................................................... S-a procedat la efectuarea de percheziții domiciliare la locuințele tuturor inculpaților și ale suspectei ...

Cu privire la propunerea de arestare preventivă a inculpaților ... și ...

Potrivit art. 202 alin. (1) Cod Procedură Penală, „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Potrivit alin. (3) al art. 202 Cod Procedură Penală, “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

Revenind la dispoziţiile art. 202 alin. 1 din Codul de procedură penală, observăm că textul de lege solicită pentru luarea oricărei măsuri preventive, existenţa unor probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că persoană acuzată a comis o infracţiune.

Această noţiune, a indiciilor temeinice, o regăsim nu doar în legislaţia naţională la care am făcut referire ci şi în dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, aceasta fiind de altfel explicitată şi definită în jurisprudenţa acestei instanţe.

Prin urmare, fiind o noţiune autonomă dezvoltată de Curte în mai multe hotărâri, trebuie interpretată, prin prisma jurisprudenţei CEDO. În consecinţă, aceste indicii temeinice sau motive plauzibile trebuie să fie reprezentate de elemente sincere şi autentice de natură a convinge un observator independent că persoana în cauză este posibil să fi comis infracţiunea de săvârşirea căreia este acuzat (Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit, CEDO, hotărârea din 30 august 1990,  Berklay c. Turciei; CEDO, hotărârea din 1 martie 2001).

Aceste indicii temeinice nu trebuie să aibă, cel puţin la momentul arestării preventive , „greutatea” unor probe, în sensul că art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenţie nu impune ca autoritatea care dispune arestarea preventivă să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul reţinerii sau în tipul arestării (cauza Murray c. Regatului Unit din 28 octombrie 1994).

Aceasta deoarece faptele care suscită bănuieli nu prezintă acelaşi nivel de certitudine cu cele care permit inculparea şi, cu atât mai puţin cu cele care permit condamnarea (cauza Murray precitată, cauza Brogan şi alţii împotriva Regatului Unit, hotărârea din 29 noiembrie 1998).

Astfel, relativ la indiciile temeinice sau motive verosimile, plauzibile astfel cum reţine art.5 paragraf 1 lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi la care face referire art. 202 Cod procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că din materialul probator administrat nu rezultă bănuiala legitimă că inculpații au săvârşit faptele pentru care sunt cercetați, respectiv infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., „camătă” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 Cod Penal cu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal și „şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penal cu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal.

Astfel rezultă că inculpații ... și ... acordau persoanelor din localitatea ..împrumuri în bani pentru care percepeau dobânzi, al căror cuantum varia, dar care putea ajunge până la 100% din suma efectiv acordată, fără ca vreunul dintre ei să desfășoare această activitate într-un cadru legal.

Mai rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale că, pentru a acorda o aparență de legalitate activității pe care o desfășurau cereau persoanelor care solicitau acordarea de împrumuturi și care erau de acord cu plata dobânzilor în cuantumul pe care îl stabileau, inculpații ... și ..solicitau acestora încheierea de documente notariale în cuprinsul cărora se consta acordarea cu titlu de împrumut a unor sume cu mult mai mari decât cele acordate în realitate, sume care includeau și cuantumul dobânzii. De asemenea, cereau persoanelor care solicitau împrumuturi întocmirea unor documente notariale prin care acestea din urmă împuterniceau pe cei doi inculpați să ridice sumele pe care le primeau cu titlu de alocație pentru copii minori precum și ale ajutoare care se acordau din partea autorităților statului pentru persoane cu venituri modeste și foarte modeste, dar pentru perioade mult mai mari decât cele care ar fi permis restituirea împrumutului acordat, inclusiv a dobânzi ”convenite”.

Mai rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale că inculpații Urs și Pal se deplasau în diferite locații cu autoturismul al cărora proprietari erau dar pe care îl conducea coinculpatul .... Aceste locații presupuneau printre alte notariatul la care se întocmeau documentele la care am făcut referire anterior dar și domiciliile celor care erau datori celor doi inculpați, fie pentru anunțarea apropierii datei scadente, fie pentru proferarea de amenințări și exercitarea de violențe asupra acelora dintre datornici care nu ar fi putut restitui sumele datorate în totalitatea lor sau care nu ar mai fi fost de acord cu dobânzile practicate de cei doi inculpați, în aceste din urmă activități implicându-se ocazional și coinculpatul ..

Din probe rezultă că inculpații .. și .. împărțeau deopotrivă rolul de lider al grupului infracțional, aceștia susținându-și reciproc activitățile și exercitând, deopotrivă acțiuni de insuflare a unei stări de temere acelora care ar fi avut de gând să ridice obiecțiuni cu privire la modalitatea în care inculpații își desfășurau activitatea de ”într-ajutorare” a membrilor sărăci ai comunității din care făceau parte. De asemenea, rezultă că și inculpatul .. pe lângă rolul de executant al deplasărilor dictate de ceilalți doi coinculpați se alătura acestora în acțiunile de exercitare de amenințări asupra persoanelor nemulțumite de activitatea inculpaților .. și ...

Ca urmare, judecătorul de drepturi și libertăți constată că din probele administrate până la acest moment rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, aceste fapte fiind sancționate de lege cu pedepse cu închisoare al cărora maxim special este de 5 ani sau mai mare, infracțiunea de șantaj, fiind expres prevăzută în cuprinsul art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că este îndeplinită în cauză şi cea de a doua condiţie prevăzut de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală în sensul că privarea de libertatea inculpaților este necesară pentru îndepărtarea unui pericol pentru ordinea publică.

Această stare de pericol pentru ordinea publică rezultă în mod implicit din probele administrate în cursul urmăririi penale:

-Perioada lungă în care cei doi, iar ulterior trei inculpați au desfășurat activitățile infracționale pentru care sunt cercetați în prezenta cauză, respectiv din anii 2015 și 2018;

-Numărul mare al persoanelor care au ”beneficiat” de împrumuturile acordate de inculpații ...și ... dintre care numai o parte s-au constituit persoane vătămate în cauză, celelalte preferând să își păstreze calitatea de martor, poate fi datorită ”renumelui” de persoane violente pe care cei doi, împreună cu coinculpatul .. și l-au creat în comunitate;

-Modalitatea extrem de laborioasă prin care coinculpații ... și .. au înțeles să își conceapă activitatea infracțională: întocmirea de documente notariale cu privire la împrumuturile acordate (în fapt în respectivele documente erau trecute sume care includeau și dobânzile uriașe percepute) precum și întocmirea de procuri notariale prin care erau împuterniciți să primească, chipurile în numele beneficiarilor reali, sumele provenind din alocațiile de stat ale copiilor precum și celelalte ajutoare pe care familiile cu venituri extrem de modeste le încasau de la diferite instituții ale statului;

-Efectele pe care activitatea acestora le-au creat în comunitate: încercări de sinucidere din partea unor beneficiari de împrumut; agresarea acelor membrii ai familiilor acestora care au îndrăznit să facă legătura între perceperea de dobânzi uriașe și gesturile extreme mai sus amintite; determinarea unora dintre beneficiarii de împrumuturi cu dobândă și ale căror venituri le erau încasate de inculpații .. și ..de a recurge la traficarea propriilor copii pentru obținerea de venituri minime în vederea asigurării mesei zilnice; ”confiscarea” de la unii dintre beneficiari a mijloacelor minime de subzistență (astfel cum a fost cazul confiscării unui porc înainte de sărbătorile Crăciunului de la familia ...crearea prin aceste activități a unei stări de temere în rândul tuturor membrilor comunității, stare de temere concretizată și în supunerea necondiționată solicitărilor pe care cei doi inculpați le făceau și neefectuarea demersurilor care ar fi putut conduce la încetarea stării de fapt: anunțarea autorităților prin formularea de plângeri penale.

O mențiune specială se cuvine a fi făcută în privința inculpatului ..care a înțeles să se alăture Activităților infracționale desfășurate de cei doi inculpați. Deși în cursul urmăririi penale a arătat că activitatea sa s-a limitat doar la transportul celor doi coinculpați și că nu a știut cu ce se ocupă aceștia, o astfel de declarație nu poate fi primită, fiind contrazisă chiar de alte declarațiile ale inculpatului dar și de restul probelor administrate în cauză. În condițiile în care întreaga comunitate avea cunoștință despre faptul că .. și .. dădeau bani cu camătă și că pentru recuperarea sumelor se pretează și la amenințări și violențe, este greu de crezut că inculpatul ... nu avea cunoștință despre aceste aspecte. Se pare că în locul delimitării față de un astfel de comportament, acesta a înțeles să se alăture ”polului de putere” reprezentat de cei doi, inclusiv prin însușirea comportamentului agresiv al acestora: proferarea de amenințări și chiar violențe fizice.

Analizând îndeplinirea celei de-a doua condiții prevăzute de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală prin prisma criteriilor prevăzute în acest text, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că toate aceste circumstanțe reale ale faptelor pentru care inculpații sunt cercetați dar și circumstanțele personale ale acestora conduc către aprecierea că este necesară privarea de libertate a acestora pentru îndepărtarea pericolului pentru ordinea publică pe care îl reprezintă.

În ceea ce privește scopul pentru care se solicită luarea măsurii arestului preventiv, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, în contextul mai sus precizat, buna desfășurare a procesului penal nu poate fi asigurată decât prin plasarea inculpaților în arest preventiv. În felul acesta persoanele care au calitatea de victimă sau chiar martor vulnerabil se vor simți protejate de organele statului împotriva unor activități ilicite desfășurate chiar de către membrii comunității restrânse și vor înțelege că nu este cazul să accepte transformarea lor în victime. Luarea măsurii arestului preventiv față de cei trei inculpați este aptă să asigure buna desfășurare a procesului penal prin stabilirea, chiar pe baza declarațiilor martorilor, a întregii amplori a activității infracționale a inculpaților dar a stabilirii identității altor persoane implicate în aceste activități, dacă acesta este cazul.

De asemenea, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că plasarea celor trei inculpați în arest preventiv este de natură să reducă sau să elimine riscul de săvârșire de noi infracțiuni : fie de către cei trei inculpați care ar putea încerca, în continuare, influențarea declarațiilor martorilor sau chiar continuarea activității infracționale cu mai multă precauție decât până în prezent.

Mai are în vedere judecătorul de drepturi și libertăți că luarea măsurii arestului preventiv și nu a măsurii arestului la domiciliu sau chiar a controlului judiciar, astfel cum au solicitat apărătorii inculpaților este în mai bună măsură aptă să ducă la împiedicarea inculpaților să ia legătură, direct sau indirect, cu persoanele ce ar putea avea calitatea de martor în prezenta cauză și să încerce să influențeze declarațiile acestora.

Judecătorul de drepturi și libertăți notează că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpaților dar și cu riscul ca aceștia să săvârșească noi infracțiuni (chiar dacă nu de aceeași natură) sau să împiedice buna desfășurare a procesului penal astfel cum s-a reținut anterior, fiind pentru aceleași motive necesară pentru realizarea acestor scopuri.

Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că plasarea inculpaților în arest la domiciliu sau sub control judiciar, nu este de natură a îndepărta pericolul pentru ordinea publică pe care aceștia îl reprezintă și nici nu este de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal prin existența riscului ca inculpații să procedeze la influențarea declarațiilor persoanelor ce pot fi audiate în calitate de martor.

Nu în ultimul rând, judecătorul de drepturi și libertăți notează și reacția pe care faptele inculpaților au produs-o în rândul comunității, reacțiile de indignare și surprindere față de sentimentul de temere şi insecuritate în rândul comunităţii în situaţia în care persoane acuzate de comiterea unor fapte atât de grave, ale căror victime sunt numeroase persoane aflate într-o stare de sărăcie extremă și deci vulnerabile, ar fi cercetate în stare de libertate.

Inclusiv CEDO recunoaşte faptul că, prin gravitatea lor particulară şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica detenţia provizorie, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp (cauza Letellier împotriva Franţei, 21.06.1991).

În aceste condiţii, această măsură se impune a fi luată atunci când interesul public primează, în sensul că are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a cercetării şi judecării în stare de libertate.

Față de toate cele arătate mai sus, în temeiul art. 226 alin. 1 din Codul de procedură penală, se va admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT ST Târgu-Mureş  şi, în consecinţă:

PENTRU ACESTE MOTIVE

În baza art. 226 alin 1 Cod procedură penală, admite propunerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DIICOT – SERVICIUL TERITORIAL TG.MUREŞ.

În baza art. 202 al. 1,2 3 și 4 Cod procedură penală, art. 223 alin. 2  Cod procedură penală, art. 224 cod procedură penală,  dispune arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 24.07.2020,  până la data de 22.08.2020 inclusiv a:

- inculpatului ... - fiul lui ..și .. născut la data de .. în mun. .. jud. .. domiciliat în oraș .. sat .., nr. .., jud. .. CNP .., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: „constituire a unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., „camătă” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 279 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct.1-8 părţi vătămate şi 1-24 martori) și şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 43 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct. 1-8 părţi vătămate şi pct. 9, 10, 13-16, 22 şi 24 martori);

- inculpatei ... - fiica lui .. și .., născută la data de .. în mun. .. jud. .., domiciliată în oraș .., sat ..u, nr. .. jud. .., CNP .., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 C.p., „camătă” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 351 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 279 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct.1-8 părţi vătămate şi 1-24 martori) și şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penal cu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 20 acte materiale, pentru persoanele  aflate la pct. 1-8 părţi vătămate şi pct. 9, 10, 13-16, 22 şi 24 martori);

- inculpatului ... - fiul lui .. și .. născut la data de .. în mun. .., jud. ..domiciliat în oraș .. sat ... nr. . jud. ., CNP .. cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat”, prev. şi ped. de  art.367 al.1 Cod Penalși „şantaj” în formă continuată, prev. şi ped. de art. 207 al. 1 şi 3 Cod Penalcu aplic. art. 35 al.1 Cod Penal( 12 acte materiale, pentru persoanele aflate la pct. 1, 3-7 părţi vătămate şi pct. 16, 22 şi 24 martori).

Respinge ca nefondate cererile de luare față de inculpați a măsurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

În baza art. 230 Cod procedură penală dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpaților.

În baza art. 275 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. 6 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu pe seama inculpatului ..  rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile speciale ale Ministerului Justiției în contul Baroului Mureș. 

Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare pentru reprezentantul Ministerului Public şi de la pronunţare  pentru  inculpaţi .

Cercetată în Camera de Consiliu şi pronunţată în cameră de consiliu, astăzi, 24 iulie 2020, ora 12.35.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI GREFIER

Domenii speta

Spete similare