Suspendare executare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2021:003.000223

Dosar nr. ...

SENTINȚA Nr. 223/2021

Şedinţa publică de la 05 Aprilie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Grefier ...

Pe rol se află pronunţarea asupra acțiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul ..., având CNP .., cu domiciliul în .., sat .., nr. .. jud. ... în contradictoriu cu pârâţii COMUNA ...., PRIN PRIMAR şi CONSILIUL ..., ambii cu sediul în comuna ... şi intervenientul ..., având CNP ..., cu domiciliul în sat ... comuna .., nr. .., jud. .. în sprijinul pârâtului Consiliul ..., având ca obiect suspendare executare act administrativ.

Fără citarea părţilor.

Dezbaterile pe fondul cauzei sunt consemnate în cuprinsul Încheierii de şedinţă din data de 29.03.2021, prin care s-a dispus amânarea pronunţării pentru data de azi 05.04.2021, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL,

Prin cererea de suspendare înregistrată la data de 22.01.2021, în dosar nr.131/102/2021, reclamantul ... a solicitat, în contradictoriu cu pârâta COMUNA ..., prin Primar şi prin Consiliul Local al Comunei ..., suspendarea efectelor H.C.L. nr. 3/12.01.2021, emisă de Consiliul Local al Comunei ..., până la soluționarea contestației administrative îndreptate împotriva acestei, în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul Consiliul Local al Comunei ... a fost validat de instanţa de judecată - Judecătoria Reghin, prin încheierea civilă din data de 15.10.2020, iar după validare, Consiliul Local s-a întrunit în prima sa şedinţă în data de 12.01.2021, ocazie cu care s-a procedat la alegerea viceprimarului comunei, din rândul consilierilor noi aleşi.

Reclamantul a apreciat că au fost încălcate prevederile art. 123 alin. 1 şi 3 din Codul administrativ, în sensul că, la prima şedinţa la care acest nou consiliu a fost convocat, nu s-a adoptat o hotărâre prin care să se constate legalitatea constituirii acestuia, urmând ca în continuare, acesta să procedeze la a da curs prevederilor art. 123 alin. 3 din Codul administrativ.

Se mai arată că, potrivit procesului verbal de şedinţa au fost două rânduri de voturi, întrucât la primul tur, el pe de-o parte şi d-nul ..., au întrunit un număr egal de voturi, respectiv câte 6, al treilea candidat întrunind 3 voturi, din totalul de 15 consilieri. În al doilea tur, reclamantul a întrunit un număr de 7 voturi, iar contracandidatul său 8 voturi, fiind declarat ales de preşedintele de şedinţă.

Reclamantul apreciază că dispoziţiile art. 152 alin. 2 din Codul Administrativ au fost interpretate eronat de către Consiliul Local al Comunei ..., cu toate că, în situaţia concretă, a avut de a face doar cu majoritatea absolută, astfel încât litera şi spiritul legii nu a fost respectat la momentul adoptării Hotărârii de Consiliul Local pe care înţelege să o atace cu prezenta plângere.

Se susţine că majoritatea absolută este definită în noul Cod administrativ ca fiind „primul număr natural mai mare decât rezultatul procentului stabilit prin lege la totalul membrilor în funcţie al organului colegial”.

În aceste circumstanţe, adoptarea hotărârii pe care înţelege să o critice este nelegală, deoarece primul număr natural mai mare decât rezultatul procentului stabilit prin lege (50 % + 1, adică 7,5 + 1 consilieri, ceea ce nu se poate, deci 8) la totalul membrilor în funcţie (15) ar trebui ca o asemenea hotărâre să fie adoptată cu un număr de cel puţin 9 consilieri, iar nu 8 cum este cazul din speţă.

Reclamantul precizează că a înţeles să atace cu plângere administrativă hotărârea de consiliu local menţionată, motiv pentru care a înaintat această plângere către Instituţia Prefectului Judeţului Mureș, cu scrisoarea recomandată nr. 2021 din data de 19.01.2021, hotărâre care oricum a fost dresată pentru controlul de legalitate al Instituţiei Prefectului Judeţului Mureș, cu Adresa nr. 895/20.01.2021 de către Comuna ..., astfel încât în opinia sa se impune suspendarea efectelor acestei hotărâri de Consiliul Local, până la efectuarea controlului de legalitate, respectiv până la eventuala anulare/revocare a hotărârii menţionate.

La data de 03.02.2021 (fila 19), reclamantul a formulat o precizare a cererii de chemare în judecată, prin care a menţionat ca temei de drept art. 1349 pct. 11 şi 13 din Codul Administrativ.

La data de 15.02.2021 (fila 29), terţul ... a formulat o cerere de intervenţie principală, prin care în a solicitat în principal, respingerea cererii de suspendare ca fiind prematur introdusă, în subsidiar, respingerea acţiunii ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi în terţiar, respingerea cererii ca nelegală şi netemeinică.

În motivarea acestei cereri se arată că din interpretarea dispoziţiilor art. 14 din Lg. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, rezultă că, anterior formulării cererii de suspendare era necesar ca numitul ... să formuleze plângere prealabilă la autoritatea publică a actului administrativ prin care să ceară revocarea HCL nr. 3/12.01.2021.

Ori, din actele dosarului rezultă că reclamantul a formulat o plângere prealabilă prin care a solicitat anularea H.C.L nr. 3/12.01.2021 însă, în mod greşit, a adresat-o Instituţiei Prefectului Mureș și nu Consiliul Local al Comunei ... - autoritatea publică emitentă a actului. De asemenea, din răspunsul formulat de către Instituția Prefectului Mureș, nu rezultă că aceasta ar fi transmis plângerea prealabilă către autoritatea competentă, în speţă, Consiliul Local al Comunei ....

Având în vedere că formularea unei plângeri prealabile la o autoritate necompetentă echivalează cu lipsa acesteia și, având în vedere prev. art. 14 din Legea nr.554/2004 coroborat cu art. 193 Cod procedură civilă, referitoare la obligativitatea procedurii prealabile acolo unde legea prevede o astfel de procedură anterior formulării unei acțiuni în instanță, terţul a solicitat respingerea cererii de suspendare ca fiind prematur introdusă.

Mai mult, o altă neregularitate cu privire la plângerea prealabilă formulată ar fi aceea că reclamantul ... a solicitat anularea H.C.L. nr. 3/12.012021 și nu revocarea ei cum prevede art. 7 din Legea 554/2004.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, intervenientul învederează că, cererea de suspendare a fost formulată în contradictoriu cu Comuna ... și nu în contradictoriu cu Consiliul Local al Comunei .... Având în vedere dispoziţiile art. 7 și 14 din Legea nr. 554/2004, atât plângerea prealabilă, cât și cererea de suspendare se formulează în contradictoriu cu autoritatea publică emitentă a actului atacat.

Ori, Comuna ... nu este autoritate publică, ci unitate administrativ teritorială. Autoritatea publică emitentă a H.C.L nr. 3/12.01.2021 este Consiliul Local al Comunei .... Acest fapt rezultă din art. 3 Cod administrativ, potrivit căruia „Autorităţile administraţiei publice locale sunt: consiliile locale, primării şi consiliile judeţene, iar potrivit art. 5 pct. pp) din același act normativ unitățile administrativ-teritoriale sunt comune, orașe, municipii și județe.

Referitor la fondul cererii de suspendare, terţul a menţionat că din dispoziţiile art. 14 din Legea 554/2004, rezultă că suspendarea executării actului administrativ unilateral se poate dispune de către instanță doar „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente” condiții a căror îndeplinire nu au fost analizate sub nicio formă de către reclamant. Mai exact, reclamantul nu invocă existenţa vreunui prejudiciu material viitor și previzibil sau vreo perturbare previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice (definiția dată de art. 2 alin. 1 lit. ș) din Legea 554/2004 sintagmei „pagubă iminentă”), cauzate de numirea intervenientului în funcția de viceprimar al comunei ....

Astfel, jumătate din totalul membrilor în funcţie al organului colegial este 7,5. Prin urmare, primul număr natural strict mai mare decât 7,5 este 8, nu 9 cum în mod greșit susține reclamantul.

Se învederează că sintagma „majoritate simplă” este definită de art. 5 lit. ee) din Codul administrativ ca fiind „primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la o şedinţă a organului colegial, cu condiţia îndeplinirii cvorumului;”.

Raportat la cele două definiții citate se poate observa că diferența dintre sintagmele „majoritate absolută” și „majoritate simplă” rezidă în faptul că cele două se calculează raportat un alt număr de membri ai organului colegial. Astfel, majoritatea absolută se calculează raportat la totalul membrilor în funcție, pe când majoritatea simplă raportat la totalul membrilor prezenți. Ori, în cazul H.C.L nr.3/12.01.2021 au fost prezenți toți cei 15 membri ai organului colegial, votul fiind de 8 la 7 în favoarea intervenientului. Prin urmare, majoritatea absolută este întrunită.

Terţul a apreciat că motivul invocat de reclamant pentru a susține că H.C.L 3/12.01.2021 nu este legală, respectiv că nu s-a întrunit majoritatea absolută pentru numirea intervenientului în funcția de viceprimar, este total nejustificat, acesta fiind în eroare cu privire la modalitatea în care se calculează întrunirea majorităţii absolute, deși textul legal este foarte clar. Potrivit art. 5 lit. cc) din Codul administrativ, majoritatea absolută este „primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcţie ai Organului colegial”.

În altă ordine de idei, potrivit art. 118 din Codul Administrativ „Consiliul local este legal constituit dacă numărul consilierilor locali care au depus jurământul în condițiile art. 115 alin. (5) - (7) este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local, stabilit potrivit art. 112. (2) Data constituirii consiliului local este considerată data desfășurării primei ședinţe privind ceremonia de constituire a consiliului local, respectiv a celei de a doua, după caz”.

Intervenientul arată că raportat la dispoziţiile amintite, contrar celor invocate de reclamant, nu este necesară o hotărâre a consiliului local prin care să se constate legalitatea acestuia. În schimb, prefectul emite un ordin privind constatarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului local, fapt ce nu implică nici o obligație din partea consiliului local (art. 118 lin. 3 Codul administrativ).

Se menţionează că şi răspunsul Instituției Prefectului Mureș care, prin adresa nr. 902/SVI din data de 21.01.2021 confirmă că, în mod legal a fost numit cu 8 voturi în calitate de viceprimar al comunei ....

Prin nota de şedinţă din data de 15.02.2021 (fila 33), Primarul Comunei ... a solicitat admiterea cererii formulată de reclamant, în sensul suspendării executării actului administrativ reprezentat de Hotărârea Consiliului Local ... nr. 3/12.01.2021. În susţinerea cererii, pârâtul a apreciat că nu au fost respectate dispoziţiile art. 139 alin. 11 din OUG 57/2019, întrucât după numărătoarea voturilor s-a constatat că nu a fost realizată majoritatea absolută necesară pentru alegerea viceprimarului, astfel că, proiectul de hotărâre trebuia amânat pentru o şedinţă următoare şi nu să fie readus în dezbatere în cadrul aceleiaşi şedinţe.

La termenul de judecată din 17.02.2021, din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 16 ind. 1 din Lg. 554/2004 şi art. 78 Cod procedură civilă, instanţa a pus în discuţie necesitatea introducerii în cauză a emitentului actului administrativ contestat, în speţă, a Consiliului Local al Comunei ....

Prezent fiind la termenul de judecată din 10.03.2021, reclamantul a învederat instanței că este de acord cu introducerea în cauză a pârâtului Consiliul Local al comunei ....

La data de 19.02.2021, terţul ... a formulat cerere de intervenţie accesorie prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare ca prematur introdusă, respectiv, ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, iar în subsidiar, ca fiind nelegală şi netemeinică.

În motivare, terţul intervenient a reiterat argumentele arătate şi în cererea de intervenţie principală.

Prin nota de şedinţă din data de 09.03.2021, reclamantul a solicitat respingerea în principiu a cererii de intervenţie principală, iar în ipoteza admiterii acestei cereri, a solicitat respingerea pe fond a acesteia, ca neîntemeiată.

În motivarea acestui răspuns cu privire la cererea de intervenţie, reclamantul apreciază că aceasta se impune a fi respinsă în principiu, întrucât intervenientul nu justifică un interes legitim pentru a sta în această calitate în prezenta cauză.

Cu privire la excepţia prematurităţii formulării cererii de suspendare, reclamantul a considerat că aceasta ar trebui fi respinsă ca nefondată.

În acest sens, reclamantul arată că, în acord cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a procedat în acest sens, fiind fără relevanţă că nu Consiliului Local ... a înaintat această plângere prealabilă.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Comunei ..., reclamantul a apreciat că se impune a fi respinsă ca nefondată, întrucât Unitatea Administrativ Teritorială, în cauză este Comuna ..., pe care a chemat-o în judecată, prin Primar și prin Consiliul Local al comunei. Prin urmare Consiliul Local este parte în litigiul de faţă, argumentul prezentat fiind unul de ordin semantic, nicidecum de substanţă.

Referitor la fondul cererii, reclamantul apreciază că argumentele prezentate de intervenient se impun a fi înlăturate, acțiunea fiind fondată.

La termenul de judecată din data de 17 martie 2021, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție principală, formulată de terțul intervenient ... și, totodată, a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de același intervenient, pentru considerentele reținute în acea încheiere.

Instanța a încuviințat pentru părți, proba cu înscrisuri.

În baza art. 248 Cod procedură civilă, examinând cu prioritate excepțiile invocate de terțul intervenient, având în vedere actele și lucrările dosarului, față de dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Comuna ..., prin primar și prin Consiliul Local al Comunei ..., instanța are în vedere că potrivit art. 1 alin. 1 din Lg. 554/2004 „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.”

În sensul art. 2 lit. b din Lg. 554/2004 și respectiv, art. 5 lit. k din OUG 57/2019, prin „autoritate publică” se înțelege „orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public;”.

Art. 5 pct. 13 lit. m din același act normativ, prevede că „autorităţile deliberative la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale” sunt consiliile locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, iar pct. 44 lit. pp al aceluiași articol, prevede că „unităţile administrativ-teritoriale” sunt comune, oraşe, municipii şi judeţe.

Conform art. 106 alin. 1 din OUG 57/2019, „Autorităţile administraţiei publice din comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

Potrivit art. 129 din același act normativ, „(1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale”. (2)Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes local; (...) (3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local: (...) b) alege viceprimarul/viceprimarii, din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a consilierilor locali, în condiţiile art. 152 alin. (2);”.

În consecință, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. 1 din Lg. 554/2004, conform cărora, în litigiile având ca obiect anularea actelor administrative, calitatea de pârât o are emitentul respectivului act, față de dispozițiile OUG 57/2019 mai sus invocate, instanța constată că în speță, calitatea procesuală pasivă aparține doar Consiliului Local al Comunei ..., în calitate de autoritate publică emitentă a HCL ... nr. 3/12.01.2021, contestată în cauză.

Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comuna ..., prin Primar și prin Consiliul Local al Comunei ..., invocată de terțul intervenient, cu consecința respingerii acțiunii formulată de reclamant împotriva acestui pârât, ca fiind promovată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Prin cererea de intervenție accesorie, terțul intervenient a invocat excepția prematurității formulării acțiunii, pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligației parcurgerii plângerii prealabile prevăzută de art. 14 alin. 1, raportat la art. 7 din Lg. 554/2004.

Analizând această excepție, instanța reține că prin Hotărârea nr. 3/12.01.2021, pârâtul Consiliul Local al comunei ... a declarat ales în funcția de viceprimar al Comunei ... pe terțul intervenient ....

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea 554/2004, „În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate”.

Art. 7 alin. (1) din același act normativ, prevede că „Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.”

Din conținutul textelor de lege anterior invocate, instanța reține că suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă, după îndeplinirea cumulativă a trei condiții prevăzute de lege: existența unui caz justificat, a unei situații de prevenire a unei pagube iminente și respectiv, o condiție de ordin procedural, aceea a sesizării, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul.

În speță, reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de a solicita autorității publice emitente – Consiliul Local al Comunei ..., revocarea actului administrativ a cărei suspendare o solicită, iar formularea plângerii administrativ prealabile (fila 6) adresată Prefectului Județului Mureș, nu îndeplinește condiția respectării obligației impusă de dispozițiile art. 14 alin. 1, coroborat cu art. 7 alin. 1 din Lg. 554/2004, instituția prefectului nefiind „autoritatea ierarhic superioară” Consiliului Local al Comunei ..., aspect care rezultă din dispozițiile art. 252 și următoarele din OUG 57/2019.

În ceea ce privește sancțiunea care intervine în cazul neîndeplinirii procedurii prealabile, este adevărat că în practică, instanțele au respins cererile ca inadmisibile, sau ca fiind prematur formulate, însă, având în vedere că această procedură este o condiție prealabilă a exercitării dreptului la acțiune, deși din punct de vedere al efectelor nu există nicio deosebire, instanța apreciază că sancțiunea care intervine este aceea a inadmisibilității și nu a prematurității.

Pentru considerentele reținute în fapt și în drept, instanța va admite excepțiile invocate de terţul intervenient ..., prin cererea de intervenţie accesorie și va respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul ..., conform dispozitivului.

În baza art. 453 Cod procedură civilă, având în vedere culpa procesuală a reclamantului prin promovarea prezentului litigiu, va fi obligat să plătească terţului intervenient accesoriu, suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial (fila 119).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţiile invocate de terţul intervenient ..., prin cererea de intervenţie accesorie.

Respinge cererea de suspendare formulată de către reclamantul ..., cu domiciliul în ..., sat ..., nr. ... jud. .. în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI ..., cu sediul în com. ..., str. ..., pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.

Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de terţul ..., domiciliat în sat ... (com. ...) nr. ..., jud. ... în interesul pârâtului Consiliului Local al Comunei ..., cu sediul în com. ..., str... .

Respinge acţiunea formulată de acelaşi reclamant, în contradictoriu cu pârâta COMUNA ..., prin Primar, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Obligă reclamantul să plătească terţului intervenient accesoriu suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Mureş.

Pronunţată în condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă azi, 05.04.2021.

PREŞEDINTE

GREFIER

Domenii speta

Spete similare