Litigii Curtea de Conturi

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2021:003.000485

Dosar nr.

SENTINŢA Nr. 485/2021

Şedinţa publică din 19 Iulie 2021

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: ...

Grefier: ..

Pe rol se află pronunţarea soluţiei asupra cauzei formulate în contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul Primarul .... şi Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei ...., în contradictoriu cu pârâtele Camera de Conturi Mureş şi Curtea de Conturi a României, având ca obiect litigii Curtea de Conturi (Legea nr.94/1992).

Fără citarea părţilor.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale părţilor sunt consemnate în încheierea de şedinţă din data de 17.06.2020, când s-a dispus amânarea pronunţării pentru data de 02.07.2021, apoi pentru data de 12.07.2021, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 18.02.2021, sub nr. 407/102/2021, reclamanţii primarul comunei ... şi U.A.T. Comuna ... au chemat în judecată pârâtele Camera de Conturi Mures şi Curtea de Conturi a României, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea încheierii nr. 1 din 29.01.2021 pronunţată de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Camerei de Conturi a Judeţului Mureş prin care a fost respinsa contestaţia formulata împotriva Deciziei nr. 79/04.12.2020 a Preşedintelui Camerei de Conturi a jud. Mureş şi anularea în parte a Deciziei nr. 79/04.12.2020 a Curţii de Conturi a României - Camera de Conturi Mureş ca netemeinică şi nelegală cu privire la măsurile cuprinse în cap. II pct. 1 prin care s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului local - inclusiv majorările de întârziere aferente decontarea către ... SRL Târgu Mureş a unor cantităţi de piatră spartă şi ore funcţionare utilaj fără documente justificative - legal întocmite care să teste livrarea agregatelor şi prestarea serviciilor facturate şi achitate în codrul lucrărilor de “reparare străzi pietruite - închiriere utilaje cu operator” şi în  cap. II pct. 2 din decizie prin care s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului de stat - inclusiv majorările si penalităţile de întârziere aferente, prin decontarea către ....SRL Târgu Mureş pentru realizarea obiectivului de investiţii a unor situaţii de lucrări în care au fost cuprinse cote de cheltuieli indirecte şi profit majorate în mod nejustificat, în cadrul lucrărilor de “Extindere reţea de apă potabilă în comuna ...”.

Astfel în ceea ce priveşte suma de 37.353 lei, aceasta a fost achitată în baza contractului de lucrări nr. 3204/28.04.2017 pentru o cantitatea de 641 tone piatră spartă, iar avizele de însoţire a mărfii si tichetele de cântar au fost prezentate organelor de control, acestea fiind cuprinse în anexa nr. 27 la procesul verbal de constatare din data de 13.11.2020 iar recepţia şi plata cantităţilor achiziționate a fost făcută pe baza cantităţilor înscrise in avizele de însoţire a mărfii, avize care cuprind suma cantităţilor înscrise în cele două bonuri de cantar. Faptul că astfel a ales furnizorul să facă livrarea, cu un singur transport a unei cantităţi cuprinse în două bonuri diferite de cântar pentru evitarea săvârşirii unor contravenţii pentru depistarea în trafic cu o încărcătura mai mare decât cea admisă nu poate fi în niciun fel imputabil reclamanţilor şi nici nu poate conduce la concluzia inexistenţei acestor livrări. Deşi la momentul respectiv nu a înţeles de ce se face transportul şi livrarea în acest fel, în niciun caz nu s-a produs un prejudiciu bugetului local, din contra, s-au economisit bani prin plata unui singur transport şi nu două pentru aceiaşi cantitate de piatra spartă.

În ceea ce priveşte nelegalitatea măsurii prin care s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului de stat - inclusiv majorările si penalităţile de întârziere aferente, prin decontarea către ... S.R.L. Târgu Mureş pentru realizarea obiectivului de investiţii a unor situaţii de lucrări în care au fost cuprinse cote de cheltuieli indirecte şi profit majorate în mod nejustificat, în cadrul lucrărilor de „Extindere reţea de apa potabila în comuna ...” reclamanta a arătat că măsura recuperării este nelegală, nefiind susţinută de texte legale. Astfel, având în vedere intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 114/2018 părţile contractante au procedat in mod legal la încheierea actului adiţional la contract nr. 1/13.03.2019.

Valoarea manoperei s-a actualizat pentru acoperirea creşterii salariului minim de la 13 lei/oră la 17,92 lei/oră, conform prevederilor Instrucţiunii A.N.A.P. nr. 2/2018, fiind actualizată doar manopera.

Având în vedere ca oferta financiară a operatorului economic a fost întocmită în baza listelor de cantităţi aferente realizate de proiectant şi puse la dispoziţie în documentaţia de atribuire, în care cheltuielile indirecte şi profitul au fost prevăzute procentual, la momentul majorării preţului contractului, contractantul şi-a menţinut oferta în mod justificat, reclamantul neavând dreptul de a modifica alte elemente ale ofertei declarate câştigătoare, cu excepţia manoperei, respectându-se astfel prevederile art. 221 alin 7 din Legea 98/2016 cu modificările şi completările ulterioare.

Din legislaţia în vigoare la data încheierii actului Adiţional nu rezultă în mod expres că prin majorarea impusă de lege vor fi sau nu modificate şi cotele de cheltuieli indirecte şi profit în baza cărora operatorii economici şi-au întocmit ofertele, iar autoritatea contractantă nu a avut baza legală pentru a refuza semnarea actului adiţional de creştere/diminuare a cotele de cheltuieli indirecte şi profit prevăzute de ofertant. Or, textul legal invocat ca fiind pretins încălcat de către auditori prevede în mod expres faptul ca preţul contractului poate fi ajustat în cazul în care au loc modificări legislative al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. Prin urmare, atât timp cât majorarea cheltuielilor indirecte şi a cotei de profit a avut loc doar sub aspectul cuantumului transpus în lei a acestora, nu şi sub aspectul cotelor procentuale cuprinse în oferta financiară declarată câştigătoare, ajustarea este nu numai permisă ci şi legală, din prisma dispoziţiei prev. art. 221 alin. 1 lit. e din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Şi din punctul de vedere al preşedintelui ANAP, rezultă ca la data încheierii actului adiţional majorarea se aplica procentual faţă de listele de cantităţi din cadrul ofertei în baza cărora s-a încheiat contractul de lucrări, fiind actualizată doar manopera. Mai mult, actul adiţional şi documentele justificative aferente acestuia au fost avizate şi ulterior plătite sumele aferente acestei majorări de către Autoritatea de management, în baza contractului de finanţare, iar o eventuală majorare a contractului în mod eronat atrage consecinţe şi asupra Autorităţii de management, având şi rol de verificare, nu doar Autorităţii contractante. Aprobarea Actului adiţional de către Autoritatea de management, întăreşte faptul că majorarea contractului a fost una corectă.

Astfel, consideră că nu au fost angajate şi efectuate plăţi nelegale către constructor, majorarea contractului realizându-se în mod legal în baza prevederilor în vigoare.

În drept au fost invocate dispoziţiile arătate în acţiune.

Poziţia pârâtei

Prin întâmpinarea depusă la data de 08.04.2021 (f. 54), pârâta Curtea de Conturi a României, atât în nume propriu, cât şi pentru Camera de Conturi Mureş, a solicitat instanţei să dispună respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.

Prin procesul-verbal de constatare s-a reţinut faptul că, fiecare aviz de însoţire emis pentru piatra spartă decontată executantului în cadrul contractului nr. 3204/28 aprilie 2017 a avut anexat câte două tichete de cântar emise în aceeaşi dată, la aceeaşi oră si pentru acelaşi mijloc de transport fiecare tichet atestând însă greutăţi diferite ai încărcăturii. Însă, potrivit dispoziţiilor legale, instalaţia de cântărire a vehiculelor eliberează la finalizarea cântăririi/încărcării tichetul de cântar pentru fiecare vehicul verificat în regim automat astfel încât un mijloc de transport este cântărit la un moment dat cu o singură încărcătură şi cu o singură greutate şi nicidecum cu două încărcături de greutăţi diferite, aşa cum rezultă din tichetele de cântar prezentate ca şi documente justificative pentru cantităţile cuprinse în avizele de însoţire a mărfii.

În ceea ce priveşte măsura dispusă la cap. II pct. 2 al deciziei nr. 79/04.12.2020 s-a arătat că ajustarea preţului contractului de achiziţie publică nu s-a efectuat strict prin actualizarea clementelor de cost/preţ care au suferit modificări, respectiv strict legat de componenta manoperă, fiind majorate nejustificat şi cheltuielile indirecte şi profitul, care conform prevederilor legale nu se indexează ca urmare a creşterii cheltuielilor directe, acestea rămânând la valoarea ofertată.

Pârâta susţine că în speţă sunt incidente şi prevederile art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, coroborat cu prevederile art. 164 alin. (4) şi alin. (5) din H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora, preţul contractului poate fi ajustat în cazul în care au loc modificări legislative al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului, doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. În cazul de faţă, costul fiind reprezentat de manoperă care a crescut ca urmare a creşterii salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată pentru domeniul construcţiilor.

În concluzie, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară la 3,000 lei lunar, instituită începând cu data de 3 ianuarie 2019, are impact direct asupra contractelor de achiziţie publică de lucrări aflate în derulare, doar în ceea ce priveşte valoarea manoperei, care, conform formularului F3 din H.G. nr. 907/2016, este inclusă în categoria cheltuielilor directe, iar preţul contractelor de achiziţie publică de lucrări sc ajustează în ceea ce priveşte componenta de manoperă în vederea acoperirii costurilor suplimentare generate de creşterea salariului minim în construcţii, respectiv 17.92 lei/oră, celelalte componente ale preţului contractului, rămânând la valoarea ofertată iniţial.

În probaţiune a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările de la dosar, instanţa constată următoarele:

În fapt, în urma activităţii desfăşurate de auditorii din cadrul Camerei de Conturi Mureş în perioada 08 octombrie – 13 noiembrie 2020, în urma examinării deficienţelor consemnate în raportul de audit financiar nr. 1927/13004/13 noiembrie 2020 conform raportului de audit ataşat la fila 84 din vol. I, autoritatea de control a emis decizia nr. 79 din 04 decembrie 2020 (f. 79, vol. I).

Atât prin contestaţia administrativă cât şi prin prezenta acţiune reclamanta a înţeles să formuleze critici doar cu privire la legalitatea şi temeinicia măsurilor cuprinse în cap. II pct. 1 şi 2 ale deciziei nr. 79/04.12.2020, astfel încât, raportat la prevederile pct. 211 din Hotărârea Curţii de Conturi nr. 155/2014 vor fi analizate doar aceste măsuri, raportat la argumentele reclamanţilor.

Împotriva acestor măsuri reclamanta formulat contestaţie, respinsă prin încheierea nr. 1 din 29.01.2021 (f. 66), în motivarea acesteia fiind reţinute, în esenţă, aceleaşi argumente ca şi în cuprinsul raportului de audit.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine că prin măsura prevăzută la pct. 1 al cap. II s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului local - inclusiv majorările de întârziere aferente, prin decontarea către ... SRL Târgu Mureş a unor cantităţi de piatră spartă şi ore funcţionare utilaj fără documente justificative - legal întocmite care sa teste livrarea agregatelor si prestarea serviciilor facturate si achitate în cadrul lucrărilor de "reparare străzi pietruite - închiriere utilaje cu operator”.

Pentru a dispune această măsură auditorii publici au reţinut că în perioada 2017 – 2019 au fost efectuate plăţi nejustificate din bugetul local, prin decontarea către ... S.R.L. Târgu Mureş a unor cantităţi de piatră spartă şi ore funcţionare utilaj fără documente justificative, prejudiciul creat fiind în sumă de 53.991 lei, din care 42.440 lei, plăţi nejustificate şi 11.551 lei majorări de întârziere. Suma contestată este cea de la lit. d, respectiv suma de 37.353 lei, achitată pentru cantitatea de 641 tone piatră spartă.

Tot în cuprinsul raportului de audit s-a mai reţinut că abaterea se datorează funcţionării defectuoase a controlului intern existent la nivelul unităţii care a permis efectuarea unor cheltuieli din bugetul local în baza unor documente justificative care în fapt nu certifică realitatea sumelor datorate, fiind încălcate dispoziţiile art. 51 al. 3 şi art. 54 al. 5 şi 6 din Legea nr. 273/2006, pct. 1 lit. a, pct. 2 şi pct. 3 din OMFP nr. 1792/2002.

La fila 222 din vol. I a fost ataşat contractul de lucrări nr. 3204 din 28.04.2017, încheiat între U.A.T. ... şi ... S.R.L. vederea realizării lucrărilor de reparare a străzilor pietruite – închirierea utilajelor cu operator, valoarea contractului fiind de 211.100 lei, la care se adaugă TVA.

În baza acestui contract la data de 20 iunie 2017 a fost emisă factura nr. 1659 (f. 235, vol. I), în valoare de 158.103,4 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de închiriere autogreder (192 ore), închiriere cilindru compactor (83 ore) şi de furnizare piatră spartă 0-40 (1.500 tone la un preţ unitar de 49 lei/o, fără TVA). Prin ordinul de plată nr. 1055 din 26.06.2017 ataşat la fila 236 din dosar a fost achitată integral factura anterior menţionată.

La filele 237 – 289 din vol. I au fost ataşate avizele de însoţire a mărfii emise în perioada 21-26 aprilie 2017, fiecare dintre acestea fiind însoţite de câte două tichete de cântar, emise în aceeaşi dată, la aceeaşi oră şi pentru acelaşi mijloc de transport, fiecare având o încărcătură diferită.

Auditorii publici au apreciat că al doilea tichet de cântar prezentat la fiecare aviz de însoţire a mărfii nu poate fi considerat document justificativ, iar prin însumarea cantităţii înscrise pe acestea, a rezultat o cantitate, nejustificată, de 640.590 kg de piatră spartă şi un prejudiciu de 37.353 lei (641 tone x 49 lei/to).

Prin contestaţia formulată reclamanţii au susţinut că nu îi poate fi imputată modalitatea în care furnizorul a înţeles să facă livrarea, acesta a procedat astfel pentru a evita depistarea în trafic cu o încărcătură mai mare decât cea admisă, iar prin plata unui singur transport nu a fost prejudiciat bugetul dimpotrivă, au fost economisiţi bani la bugetul local.

Contrar celor susţinute de reclamantă, instanţa apreciază că cele cuprinse în actele administrative contestate temeinice, având în vedere prevederile legale incidente.

Potrivit Ordinului nr. 2634/2015 emis de ministrul finanţelor publice, avizul de însoţire a mărfii serveşte ca document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, după caz şi se întocmeşte de către entităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale entităţii.

Pentru reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România a fost adoptată H.G. nr. 1373/2008, iar la art. 1 lit. h a fost definit tichetul de cântar ca reprezentând documentul eliberat în mod automat, în urma cântăririi, de instalaţiile de cântărire a bunurilor divizibile şi/sau a vehiculelor rutiere, aflate în dotarea furnizorilor prevăzuţi la lit. e (n.n. operatorii economici care distribuie, pe cale rutieră, bunuri divizibile), iar potrivit Anexei 1 instalaţia de cântărire trebuie să elibereze în regim automat, la finalizarea cântăririi/încărcării, tichetul de cântar pentru fiecare vehicul verificat.

Aşa cum am arătat anterior, la fiecare aviz de însoţire a mării au fost ataşate două tichete de cântar, emise pentru acelaşi mijloc de transport, aceeaşi dată şi aceeaşi oră, dar pentru încărcături diferite. Spre exemplu, în avizul de însoţire a mărfii seria HM nr. 12684/21 aprilie 2017 (f. 1, vol. II), eliberat la ora 09:36:20 s-a consemnat că au fost transportate 32 tone de piatră concasată 0-63, fiind anexate două tichete de cântar, nr. 1720, eliberat la ora 09:36:20 pentru cantitatea de 15483 kg piatră spartă 0-63 şi al doilea tichet de cântar cu nr. 1721, eliberat la ora 09:36:20, pentru cantitatea de 15476 kg piatră spartă 0-63, pe ambele fiind menţionat că transportul se efectuează cu autovehiculul nr. MS 31 MIX. Faţă de cele arătate este corectă afirmaţia auditorilor, respectiv că acelaşi mijloc de transport nu poate fi cântărit în acelaşi timp cu două încărcături cu greutăţi diferite, astfel încât cel de-al doilea tichet de cântar prezentat la fiecare aviz de însoţire a mărfii nu poate fi considerat document justificativ.

Având  în vedere conţinutul tichetelor de cântar există suspiciunea rezonabilă că acestea nu sunt conforme cu realitatea prin urmare instanţa reţine că în mod  corect s-a reţinut că au fost încălcate dispoziţiile art. 51 al. 3 şi art. 54 al. 5 şi 6 din Legea nr. 276/2006, pentru neîndeplinirea  condiţiilor de fond şi formă a documentelor justificative, realitatea achiziţiilor neputând fi dovedită în totalitate, legiuitorul  condiţionând  efectuarea cheltuielilor bugetare de  îndeplinirea condiţiilor de  fond şi formă ce vizează însăşi existenţa  dreptului.

În ceea ce priveşte măsura prevăzută la cap. II pct. 2 prin care s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului creat bugetului de stat - inclusiv majorările şi penalităţile de întârziere aferente, prin decontarea către ... S.R.L. Târgu Mureș pentru realizarea obiectivului de investiţii a unor situaţii dc lucrări în care au fost cuprinse cote dc cheltuieli indirecte şi profit majorate în mod nejustificat, în cadrul lucrărilor de "Extindere reţea de apă potabilă în comuna ...", instanţa reţine următoarele:

Problema a fi dezlegată, având în vedere poziţia contradictorie a părţilor, este dacă au fost respectate de către reclamanţi prevederile art. 221 al. 1 lit. e din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanţiale, coroborate cu prevederile art. 164 al. 4 şi 5 din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora în condiţiile art. 221 alin. 1 lit. e din Lege, ajustarea preţului, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. 2 şi 3, este aplicabilă direct în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.(5) În orice situaţie, preţul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.

La data de 13 martie 2019 între comuna ..., în calitate de achizitor şi  ... SRL , în calitate de executant, a fost încheiat contractul de achiziţie publică de lucrări nr. 2423 (f. 104, vol. II) pentru realizarea obiectivului de investiţii „Extindere reţea de apă potabilă în comuna ..., judeţul Mureş” finanţat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei prin Programul naţional de dezvoltare locală (PNDL), preţul contractului fiind de 3.474.367 lei, la care se adaugă TVA.

Prin adresa nr. 70/15 aprilie 2019 (f. 130, vol. II) executantul a solicitat reclamantei ajustarea preţului iniţial prevăzut în contractul de achiziţie publică pentru acoperirea costurilor suplimentare generate de creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru domeniul construcţiilor, potrivit OUG nr. 114/2018.

Prin actului adiţional la contractul de achiziţie publică nr. 1/6056 încheiat la 11.06.2019 (f. 133, vol. II) părţile au convenit modificarea preţului iniţial al contractului, respectiv majorare acestuia la 3.867.330 lei la care se adaugă cota de TVA.

Prin acţiunea formulată reclamanţii susţin că valoarea manoperei s-a actualizat pentru acoperirea creşterii salariului minim de la 13 lei/oră la 17,92 lei/oră, conform instrucţiunii ANAP nr. 2/2018, fiind actualizată doar manopera, nu şi cheltuielile indirecte şi profitul, iar modificarea contractuală este una nesubstanţială, autoritatea contractantă neavând posibilitatea legală de a refuza semnarea actului adiţional de creştere/diminuare a cotelor de cheltuieli indirecte şi profit prevăzute de ofertant.

Cu toate acestea, din înscrisurile depuse, instanţa constată că în realitate nu a fost majorat doar tariful orar, prin actualizarea elementelor de cost/preţ care au suferit modificări, respectiv doar manopera ci au fost majorate şi cheltuielile indirecte şi profitul.

Tot prin acţiunea formulată reclamanţii au arătat că la momentul încheierii actului adiţional, astfel cum rezultă din Instrucţiunile preşedintelui ANAP nr. 2/2018, majorarea se aplica procentual faţă de listele de cantităţi din cadrul ofertei în baza cărora s-a încheiat contractul de lucrări, fiind actualizată doar manopera.

Contrar celor susţinute de reclamanţi, instanţa constată, astfel cum rezultă şi din chiar şi din adresa nr. 8882/18 iulie 2019 emisă de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice că preţul contractelor de achiziţie publică /sectorială de lucrări se ajustează, în ceea ce priveşte componenta de manoperă în vederea acoperirii costurilor suplimentare generate de creşterea salariului minim, celelalte componente ale preţului contractului, respectiv cheltuielile indirecte şi profitul, nu se indexează ca urmare a creşterii cheltuielilor directe, acestea rămânând la valoarea ofertată iniţial, acestea aspecte fiind aduse la cunoştinţa persoanelor interesate prin publicarea punctului de vedere al ANAP în cadrul aplicaţiei online „Ghidul achiziţiilor publice”, chiar înainte de intrarea în vigoare a Instrucţiunii preşedintelui ANAP nr. 1/2019.

Cheltuielile cu manopera constituie cheltuieli directe, astfel cum rezultă şi din conţinutul H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, iar în situaţia modificării salariului minim pe economie este evident că poate fi actualizată doar valoarea manoperei, pentru acoperirea creşterii salariului minim pe economie.

Cheltuielile directe sunt definite în Anexa la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1826/2003 ca reprezentând acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculaţie (produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, funcţie, centru etc.) încă din momentul efectuării lor şi ca atare se includ direct în costul obiectelor respective. Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe consumate, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă (salarii, asigurări şi protecţia socială etc.), alte cheltuieli directe în timp ce cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga producţie a unei secţii sau a persoanei juridice în ansamblul ei.

În acord cu opinia exprimată de pârâtă, instanţa apreciază că nu există nicio justificare legală pentru finanţarea din fonduri publice a majorării cheltuielilor indirecte şi a profitului menţionate iniţial pe motivul că a crescut salariul minim în condiţiile în care executantul nu execută nimic suplimentar în derularea contractului pentru a fi îndreptăţit la  obţinerea unui profit suplimentar.

În final, profitul nu reprezintă un cost, spre a fi incidente dispoziţiile art. 164 al. 5 din H.G. nr. 395/2016 invocate de reclamanţi, acest aspect fiind prevăzut expres la pct. 55.2 din H.G. nr. 1/2018, prin urmare celelalte componente ale preţului contractului, respectiv cheltuielile şi profitul, nu se indexează ca urmare a creşterii cheltuielilor directe, ajustarea urmând a fi făcută doar în privinţa manoperei în cazul creşterii salariului minim, rămânând la valoarea acceptată iniţial de părţile contractante.

Faţă de motivele expuse, se constată că reclamanţii au acordat din bugetul unităţii administrativ-teritoriale sumele menţionate, fără bază legală, cu încălcarea prevederilor art. 51 al. 3, art. 54 al. 5 şi 6 din Legea nr. 273/2006, ale pct. 1 lit. a, pct. 2 şi 3 din OMFP nr. 1792/2002, a art. 5 al. 1 din O.G. nr. 119/1999, a ale art. 164 al. 4 şi al. 5 din H.G. nr. 395/2016, art. 14 al. 3 şi art. 23 al. 1 din Legea nr. 273/2006, astfel că cererea de anulare parţială a  deciziei nr. 79/04.12.2020 emisă de Camera de Conturi Mureș, respectiv a încheierii nr. 1/29 ianuarie 2021, emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor - Departamentul de coordonare a verificării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul Curţii de Conturi este nefondată şi va fi respinsă ca atare.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna ... şi Primarul comunei ..., ambii cu sediul în .... ... nr. ... jud ..., în contradictoriu cu pârâtele: Camera de Conturi Mureş cu sediul în mun. ...... nr. ... jud. ..şi Curtea de Conturi a României cu sediul în Bucureşti, str. Lev Tolstoi nr.22-24, sector 1, ca neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea se va depune la Tribunalul Mureş.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 19 iulie 2021.

PREŞEDINTE

GREFIER

Domenii speta

Spete similare