Tentativă de omor – latura civilă – modalitatea de individualizare a daunelor morale , confiscare, mijloace materiale de probă

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2022:001.000034

Dosar nr. ...

SENTINŢA PENALĂ NR. 34

Şedinţa publică din data de 17 martie 2022

Completul constituit din:

Președinte: ...

Grefier: ...

La judecarea cauzei a participat Ministerul Public reprezentat de procuror ... ... din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privindu-l pe inculpatul ..., trimis în judecată prin rechizitoriul din data de 26.10.2021 emis în dosarul penal nr. ... al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş sub acuza săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, faptă prev. și ped. de art. 32 alin. 1  Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

În lipsa inculpatului, a părţii civile, dar şi a reprezentantului Ministerului Public.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile pe fond ale părţilor au fost consemnate în cuprinsul Încheierii de şedinţă din data  de 14 martie 2022, dată la care s-a stabilit termen pentru pronunţare azi, 17 martie 2022, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

▪ Prin rechizitoriul din data de 26.10.2021 emis în dosar penal nr. ... al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 27.10.2021, sub nr..., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ..., cercetat în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracţiunii de tentativă la omor, faptă prev. și ped. de art. 32 alin.1  Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că, la data de 09.10.2021 pe fondul consumului de alcool și urmare a unui conflict spontan  avut cu persoana vătămată ..., inculpatul i-a aplicat acestuia două lovituri cu tăișul toporului la nivelul capului, lovituri care i-au pus viața în primejdie.

S-a arătat că situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de cercetare la fața locului f.6-8,

- fișă constatări preliminare f. 11,

- proces-verbal de vizualizare a înregistrărilor video f.16,

- declarație suspect ... f.25-26,

- declarație inculpat ...  f.29,

- declarație martor ... f.34-35,

- completare/supliment la raportul de expertiză 4033/2021 f.38-40,

- raport de expertiză medico-legală nr.4033/2021 privind  persoana vătămată ..., întocmit de către I.M.L. Tg. Mureș f.41-43,

- declarație persoană vătămată ...  f.46-47,

- planșe fotografice cu principalele aspecte fixate cu ocazia cercetării la fața locului f.48-59,

- proces-verbal întocmit de către I.P.J. -S.I.C. și planșă fotografică ce conține imagini cu loviturile primite de către persoana vătămată f.60-65,

- planșă fotografică privind principalele aspecte fixate în data de 09.10.2021 cu ocazia examinării numitului ... și a articolelor de îmbrăcăminte.

În ceea ce priveşte latura civilă, s-a menţionat că numitul ..., fiind audiat în calitate de persoană vătămată în cauză, a menționat faptul că nu se constituie parte civilă  în procesul penal.

▪ Având în vedere privarea de libertate a inculpatului şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa, s-a solicitat şi a fost desemnat un apărător din oficiu, fiind depusă la dosar delegaţia pentru asistenţă judiciară obligatorie.

După comunicarea rechizitoriului către inculpat şi aducerea la cunoştinţa acestuia şi a persoanei vătămate a obiectului procedurii de cameră preliminară, persoana vătămată ... a trimis la dosar un înscris prin care a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal  cu suma de 20.000 lei despăgubiri civile şi suma de 10.000 lei daune morale (f. nr. 9 ds. ...).

Prin încheierea nr. ..., definitivă prin decizia penală nr. ... pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, judecătorul de cameră preliminară a luat act de constituirea persoanei vătămate ... ca parte civilă, a constatat competenţa materială şi teritorială a Tribunalului Mureş, a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

▪ La termenul de judecată din data de 14.02.2022, după o prezentare succintă a  actului de sesizare a instanţei, inculpatul a recunoscut fără rezerve învinuirea ce i-a fost adusă, însuşindu-şi probele administrate în cursul urmăririi penale şi totodată, a solicitat să-i fie aplicate prevederile art. 375 Cod procedură penală privitoare la procedura de judecată în cazul recunoaşterii vinovăţiei. Declaraţia acestuia cu privire la aceste aspecte a fost consemnată şi ataşată la dosar.

La același termen de judecată, după luarea concluziilor pe fondul cauzei, în vederea deliberării şi redactării hotărârii, a stabilit termen pentru pronunţarea soluţiei la data de 21.02.2022. 

Prin încheierea din data de 21.02.2022, în baza art. 395 alin. 1 Cod de procedură penală s-a dispus repunerea pe rol a cauzei, în vederea reluării cercetării judecătoreşti, fiind fixat termen pentru judecarea cauzei la data de 28.02.2022, ora 09.00, termen pentru care s-a dispus, printre altele şi emiterea unei adrese către Baroul Mureş cu solicitarea de a se desemna un apărător din oficiu pentru persoana vătămată ..., conform art. 93 alin. 5 Cod procedură penală, precum şi emiterea unei adrese către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, cu solicitarea de a comunica dacă se constituie parte civilă în cauză, în caz afirmativ care este cuantumul pretenţiilor pe care înţelege să le formuleze.

Pentru termenul de judecată din data de 28.02.2022 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a trimis la dosar un înscris în care a arătat că se cosntituie parte civilă în cauză pentru recuperarea sumei de  8017,54 lei  reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată ..., din care suma de 1122,69 lei cheltuieli servicii medicale în UPU SMURD din data de 09.10.2021 şi 6894,85 lei cheltuieli servicii medicale în Secţia Neurochirurgie în perioada 09.10.2021-14.10.2021. A solicitat obligarea persoanei vinovate la plata acestei sume şi a dobânzilor legale aferente, calculate începând cu data externării pacientului. Au fost ataşate înscrisuri doveditoare, respectiv fişa pentru calculul costului de spitalizare pentru bolnavi, decontul de cheltuieli şi o declaraţie pe proprie răspundere a persoanei vătămate (f. nr. 41-44 ds. inst.).

Tot pentru acest termen de judecată, Baroul Mureş a înaintat la dosar delegaţia privind asistenţa judiciară obligatorie pentru persoana vătămată.

La termenul de judecată din data de 28.02.2022 instanţa a admis excepţia invocată de către reprezentantul Ministerului Public şi a constatat nulitatea relativă a încheierii de şedinţă de la termenul din data de14.02.2022, având în vedere dispoziţiile imperative prevăzute de art. 20 alin.1 teza a II-a din Codul de procedură penală, respectiv faptul că organele judiciare au obligaţia să aducă la cunoştinţa persoanelor vătămate posibilitatea de a se constitui părţi civile până la începerea cercetării judecătoreşti, însă în prezenta cauză nu se solicitase Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş nici în cursul urmăririi penale, nici în cursul procedurii de cameră preliminară şi nici anterior citirii actului de sesizare să precizeze dacă se constituie sau nu parte civilă în prezenta cauză. S-a apreciat că vătămarea constă în aceea că instituţia medicală a fost lipsită de posibilitatea de a se constitui parte civilă anterior citirii actului de sesizare a instanţei. Drept urmare, instanţa a anulat încheierea de şedinţă din data de 14.02.2022 şi, s-a făcut din nou o prezentare succintă a actului de sesizare. Inculpatul a recunoscut din nou fără rezerve învinuirea ce i-a fost adusă, însuşindu-şi probele administrate în cursul urmăririi penale şi totodată, a solicitat să-i fie aplicate prevederile art. 375 Cod procedură penală privitoare la procedura de judecată în cazul recunoaşterii vinovăţiei. Declaraţia acestuia cu privire la aceste aspecte a fost consemnată şi ataşată la dosar.

După luarea concluziilor, instanţa a apreciat că prezenta cauză se poate judeca conform procedurii simplificate, fiind îndeplinite condiţiile prev. de art. 349 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv inculpatul a solicitat ca prezenta cauză să fie soluţionată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, a recunoscut fapta reţinută în sarcina sa, iar instanţa a apreciat că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. De asemenea, acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.

La acelaşi termen de judecată, la solicitarea părţii civile, instanţa a încuviinţat audierea martorilor ... şi ... pentru dovedirea pretenţiilor civile formulate în cauză. Martorii au fost audiaţi la termenul de judecată din data de 14.03.2022, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

La termenul de judecată din data de 14.03.2022, după luarea concluziilor pe fondul cauzei, în vederea deliberării şi redactării hotărârii, instanţa a stabilit termen pentru pronunţarea soluţiei la data de 17.03.2022. 

▪ Analizând coroborat actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că se conturează starea de fapt expusă în actul de sesizare a instanței, respectiv:

La data de 09.10.2021, în jurul orei 17:21, în timp ce se afla la stâna persoanei vătămate ..., situată în satul ...(com. ... jud. Mureș, în zona denumită popular „.. ...”, inculpatul ..., cioban la stână, a lovit persoana vătămată ... în zona capului și a trunchiului, în mod repetat, cu pumnii, picioarele și cu tăișul unui topor. În urma loviturilor aplicate, persoana vătămată ... a suferit mai multe traumatisme la nivelul capului și fracturi costale, care i-au pus viața în primejdie și cu privire la care s-a stabilit prin raportul de expertiză medico-legală, întocmit în cauză de către I.M.L. Târgu Mureș, că necesită pentru vindecare 50-55 de zile de îngrijiri medicale.

Pentru a reţine situaţia de fapt mai sus descrisă, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a probelor, obţinute prin mijloacele de probă indicate în rechizitoriu şi precizate anterior, toate coroborate cu declaraţia inculpatului din cursul judecăţii, prin care a recunoscut comiterea faptei.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale în calitate de suspect, numitul ... a recunoscut comiterea faptei pentru care este  cercetat declarând că, în data de 09.10.2021, în jurul orelor 15:00, a fost sunat de către persoana vătămată ..., acesta spunându-i să pregătească ceai pentru spirt, că va aduce spirt să-l bea la stână. După ce au consumat alcool, persoana vătămată a intenționat să plece cu tractorul să mai aducă spirt, însă a fost oprit de către el. Între cei doi s-a declanșat un conflict spontan, pe fondul consumului de alcool și ca urmare a faptului că persoana vătămată ... și-a amintit că a fost agresat de către un nepot de-al inculpatului. Inițial, cei doi au început să se îmbrâncească în stână, după care au ieșit din stână și au continuat să se îmbrâncească. La un moment dat, în  timp ce persoana vătămată se afla căzută la pământ, inculpatul ... i-a aplicat trei lovituri cu tăișul toporului la nivelul capului, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele la nivelul trunchiului.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, ... a precizat că îşi menţine declaraţia dată în calitate de suspect şi că regretă fapta săvârşită.

Cele declarate de inculpat în cursul urmăririi penale sunt confirmate de martorul ..., persoană care a fost de față în momentul în care persoana vătămată a fost agresată de către inculpat.

Astfel, martorul ... a declarat că la data de 09.10.2021 a consumat băuturi alcoolice împreună cu inculpatul ... și persoana vătămată .... După terminarea băuturii, ... a intenționat să meargă cu tractorul să mai cumpere alcool, însă a fost oprit de inculpatul ..., acesta atrăgându-i atenția că este în stare de ebrietate și nu are cum să meargă cu tractorul după băutură. Între cei doi a izbucnit un conflict spontan, persoana vătămată spunându-i inculpatului ”că lui nu îi dă ordine o slugă„. Cei doi au început să  se împingă reciproc, după care inculpatul a pus mâna pe un topor cu coadă metalică, lovindu-l în zona coastelor pe ..., după care i-a mai aplicat cu tăișul toporului două lovituri în partea stângă a capului. După aplicarea loviturilor, inculpatul, văzând că persoana vătămată sângera abundent și era în stare de inconștiență, a sunat la Serviciul 112, solicitând ajutorul unui echipaj medical.

Fiind audiată în cursul urmăririi penale, persoana vătămată ... a arătat faptul că a fost lovit de inculpatul ... cu toporul pe fondul reproșurilor pe care acesta i le-a adus inculpatului ca urmare a neîngrijirii oilor ce le avea în pază. Acesta nu a recunoscut că ar fi consumat băuturi alcoolice împreună cu inculpatul ... și martorul ....

Din concluziile raportului de expertiză medico-legală privind pe persoana vătămată ..., întocmit în cauză de către I.M.L. Târgu Mureș, rezultă că aceasta a prezentat leziuni traumatice ce s-au putut produce la data de 09.10.2021, prin loviri directe repetate cu un corp tăietor-despicător (posibil topor),  pentru vindecare necesitând 50-55 zile de îngrijiri medicale în caz de evoluție favorabilă. Prin leziunile traumatice suferite, viața victimei a fost pusă în primejdie. 

▪ În drept, raportat la starea de fapt reţinutã prin prisma probelor administrate în cursul procesului penal, instanţa constatã cã fapta inculpatului ..., care, la data de 09.10.2021, în jurul orei 17.21, pe fondul consumului de alcool și urmare a unui conflict spontan  avut cu persoana vătămată ..., a lovit-o pe aceasta în zona capului și a trunchiului, în mod repetat, cu pumnii, picioarele și i-a aplicat două lovituri cu tăișul toporului la nivelul capului, lovituri care i-au pus viața în primejdie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, faptă prevăzută și pedepsită de prev. de art. 32  alin. (1) Cod penal rap. la art.188 Cod penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracțiunii de tentativă la omor, instanța reține că elementul material al acesteia s-a realizat prin acţiunea inculpatului de lovire a persoanei vătămate în zona capului și a trunchiului, în mod repetat, cu pumnii, picioarele și aplicarea a două lovituri cu tăișul toporului la nivelul capului.

Urmarea imediată a comiterii infracţiunii constă în starea de pericol creată cu privire la valoarea socială lezată, respectiv viaţa victimei. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reține că poziţia subiectivă a inculpatului faţă de infracţiunea săvârşită şi rezultatul socialmente periculos al acesteia se caracterizează prin intenţie indirectă, în sensul art. 16 alin. 3 lit. b) C.pen, deoarece inculpatul, deşi nu a urmărit suprimarea vieţii persoanei vătămate, a acceptat producerea acestui rezultat, care însă nu s-a concretizat datorită întâmplării, orice lovitură puternică în zona capului cu un obiect tăietor putând să fie fatală. Inculpatul putea să prevadă în mod rezonabil că în urma lovirii victimei în cap, respectiv într-o zonă vitală păstrării vieţii, cu tăişul unui topor, putea să-i suprime viaţa şi, chiar dacă nu a urmărit în mod nemijlocit acest efect al loviturilor aplicate, l-a acceptat ca posibilitate de producere.

Raportat la cele expuse mai sus, instanţa reţine că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală  - fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, motiv pentru care va dispune condamnarea acestuia.

La individualizarea judiciară a tratamentului sancţionator pentru infracţiunea pentru care este judecat inculpatul, instanţa urmează să ţină cont cu prioritate de prevederile art. 33 alin. 2 Cod penal, conform cărora tentativa se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate, dar şi de prevederile art. 374 alin 4 raportat la art. 396 alin. 10 Cod procedură  penală, care instituie reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii, toate aceste prevederi fiind raportate la dispoziţiile art. 188 alin. 1 Cod penal, potrivit cărora pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de omor este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cum inculpatul a recunoscut în întregime învinuirea care i se aduce şi a solicitat să i se facă aplicarea art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, instanţa îi va aplica beneficiile care decurg din cauzele de atenuare a răspunderii penale mai sus indicate şi constată că, în urma reducerilor succesive cu jumătate şi apoi cu o treime, limitele de pedeapsă sunt de la 3 ani şi 4 luni la 6 ani şi 8 luni închisoare.

Totodatã, în vederea unei juste individualizãri judiciare a tratamentului sancţionator ce urmeazã a fi stabilit în cauzã, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevãzute de disp. art. 74 Cod penal, respectiv împrejurãrile şi modul de comitere a infracţiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creatã pentru valoarea ocrotitã, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul sãvârşirii infracţiunii şi scopul urmãrit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita acestuia dupã comiterea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sãnãtate şi situaţia familialã şi socialã a acestuia.

În acest sens, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta pe fondul consumului de alcool dar şi ca urmare a unui conflict preexistent între el şi persoana vătămată, conflict care s-a reaprins la data săvârşirii faptei şi a degenerat. Obiectul vulnerant folosit de către inculpat a fost un topor cu coadă metalică, apt să producă moartea, iar loviturile aplicate au vizat zona capului. Intensitatea loviturilor a fost medie, potrivit raportului de expertiză medico-legală, iar prin leziunile traumatice suferite viața victimei a fost pusă în primejdie.

Din modalitatea concretã de comitere a faptei se contureazã totala indiferenţã a inculpatului faţã de o valoare socială fundamentală protejată de lege, respectiv viaţa persoanei. Totodată, atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, deşi a fost una de recunoaştere a faptei, instanţa nu a remarcat ca acesta să fi manifestat în concret vreo urmă de compasiune faţă de persoana vătămată. Din contră, atât cu ocazia verificărilor măsurii preventive efectuate în cursul procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, precum şi la acordarea ultimului cuvânt, acesta a încercat să-şi justifice oarecum conduita prin prisma faptului că ar fi vrut să o împiedice pe persoana vătămată să conducă tractorul deoarece era sub influenţa băuturilor alcoolice. Cu alte cuvinte, acesta a dorit să inducă ideea că ar fi vrut să îi facă un bine persoanei vătămate, însă aceste aspecte nu pot justifica în nici un fel conduita inculpatului.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa constată că acesta avea vârsta de ... la data săvârşirii faptei reţinute în sarcina sa, este cetățean ..., ..., stagiu militar ..., studii.... De asemenea, instanţa mai reţine că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, avea ocupaţia de cioban înainte de comiterea faptei, asigurându-şi astfel prin mijloace oneste cele necesare traiului. Modul de comportare în societate anterior comiterii faptei, caracterizat printr-o viaţă conformă cu regulile de convieţuire socială, determină concluzia că inculpatul a comis totuşi infracțiunea ca urmare a unui complex de împrejurări (conflict preexistent cu persoana vătămată, consum de alcool) care au contribuit ca acesta să se abată de la conduita sa obişnuită, motiv pentru care instanţa se va orienta spre minimul special prevăzut de lege.

Instanța va reţine şi împrejurarea că inculpatul a manifestat o atitudine sinceră în cursul judecății, regretând şi recunoscând săvârşirea faptei, cererea sa de judecare a cauzei conform procedurii simplificate fiind admisă.

Astfel, ţinând cont atât de circumstanţele reale, cât şi de cele personale, instanţa constată că aplicarea unei pedepse de 4 ani închisoare poate asigura scopul pedepsei, respectiv atenţionarea şi responsabilizarea inculpatului cu privire la consecinţele încălcării legii penale. În ceea ce privește modalitatea de executare, având în vedere pedeapsa stabilită, instanța constată că aceasta poate fi executată doar în detenție, nefiind posibil a se dispune suspendarea sub supraveghere (pedeapsa este mai mare de 3 ani) şi nici amânarea aplicării pedepsei (pedeapsa este mai mare de 2 ani).

Pentru aceste motive, în temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), alin. (2) şi alin. (10) Cod de procedură penală va condamna pe inculpatul ... la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, faptă prev. și ped. de art. 32 alin. (1)  Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

Ţinând cont de infracţiunea săvârşită de către inculpat, respectiv de dispoziţiile care o reglementează şi care impun aplicarea obligatorie a interzicerii unor drepturi, instanţa, având în vedere natura acesteia consideră că inculpatul este nedemn în acest moment de a fi reprezentant al unei anumite comunităţi şi de a ocupa o funcţie publică care ar implica luarea unor decizii asupra membrilor societăţii civile, astfel că, în baza art. 188 alin. (1) teza finală Cod penal, raportat la art. 67 alin. (2) Cod penal, va aplica inculpatului ca pedeapsă complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a), b) şi d) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a alege, pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă care se va executa potrivit prevederilor art. 68 alin. (1) lit. c) Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În continuare în ceea ce priveşte pedepsele accesorii, instanţa nu va efectua o individualizare distinctă asupra acestora, ci va proceda la aplicarea aceloraşi măsuri ca şi în cazul pedepselor complementare, realizând astfel o continuitate între drepturile interzise ca pedeapsă accesorie şi cele interzise ca pedeapsă complementară, în această manieră evitându-se ca unele drepturi să fie interzise ca pedeapsă accesorie şi altele ca pedeapsă complementară.

Aşadar, fiind aplicată o pedeapsă cu închisoarea pe lângă care vor fi aplicate şi pedepse complementare, instanţa va proceda la aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 65 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) Cod penal, respectiv la interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice, dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat și a dreptului de a alege, pedeapsă care se va executa de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Instanţa nu va aplica şi pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. (1) lit. j) Cod penal, constând în interzicerea de a părăsi teritoriul ţării, aşa cum a solicitat reprezentantul Ministerului Public, având în vedere că infracţiunea pentru care acesta va fi condamnat nu a presupus vreun element de extraneitate care să justifice această interdicţie.

În ceea ce privește măsurile preventive, instanța constată că  prin ordonanța procurorului de caz s-a dispus reținerea inculpatului ... pentru o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 10.10.2021, ora 18,45, până la data de 11.10.2021, ora 18,45.

Prin încheierea penală nr. ... din data de 11.10.2021 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Mureș s-a dispus luarea măsurii arestării inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 11.10.2021 și până la data de 09.11.2021 inclusiv.

Cu ocazia verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive, în conformitate cu dispoziţiile art. 207 alin. 2 din Codul de procedură penală, prin încheierea din 29.10.2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul  ..., măsură care a fost menţinută.

Împotriva încheierii menționate anterior a formulat contestaţie inculpatul, iar prin încheierea penală nr. ... pronunţată de completul de judecători de cameră preliminară de la Curtea de Apel Târgu Mureş, aceasta a fost respinsă ca nefondată. 

Totodată, prin încheierea din data de 23.11.2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul  ..., măsură care a fost menţinută.

Împotriva încheierii menționate anterior a formulat contestaţie inculpatul, iar prin încheierea penală nr. ... pronunţată de completul de judecători de cameră preliminară de la Curtea de Apel Târgu Mureş, aceasta a fost respinsă ca nefondată. 

De asemenea, prin încheierea din data de 20.12.2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş, definitivă prin necontestare şi prin încheierea din data de 14.01.2022 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul ..., măsură care a fost menţinută.

Împotriva încheierii din data de 14.01.2022 a formulat contestaţie inculpatul, iar prin încheierea penală nr. ... pronunţată de completul de judecători de cameră preliminară de la Curtea de Apel Târgu Mureş, aceasta a fost respinsă ca nefondată. 

În cursul judecăţii, prin încheierea din data de 04.02.2022 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureş, definitivă prin decizia penală nr. ...

 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş şi prin încheierea din 14.03.2022 s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul ..., măsura fiind menţinută.

Având în vedere perioada în care inculpatul a fost privat de libertate, în baza art. 404 alin. (4) lit. a) Cod procedurã penalã rap. la art. 72 alin. (1) Cod penal, va deduce din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului ..., durata reţinerii şi a arestului preventiv, din  10.10.2021 până la zi.

În baza art. 399 alin. 1 Cod de procedură penală va menţine măsura arestului preventiv  față de inculpatul ..., deoarece subzistã temeiurile avute în vedere la momentul luãrii mãsurii preventive, acestea nu s-au schimbat şi nici nu au apãrut elemente noi în favoarea inculpatului, dimpotrivã, prin pronunţarea unei hotãrâri de condamnare, fie şi nedefinitivã, s-a confirmat temeinicia acuzaţiei care plana asupra sa. Or, în acest context, datã fiind natura şi gravitatea faptei de care se face vinovat inculpatul şi nu în ultimul rând pronunţarea unei hotãrâri de condamnare, fundamenteazã concluzia cã singura mãsurã suficientã şi proporţionalã este în continuare privarea de libertate, ca urmare a menţinerii arestului preventiv, în acest caz continuarea privãrii de libertate fãcându-se în conformitate cu disp. art. 5 parag. 1 lit. a din Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului ( Wemhoff c. Germaniei - 27 iunie 1968, paragraf 9).

Instanţa mai reţine că în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare, iar în anexă este enumerată şi infracţiunea de omor, la pct. 1.

Scopul urmărit prin prelevarea acestor probe este unul legitim, anume prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism.

Atingerea adusă vieţii intime a persoanei condamnate este proporţională cu scopul urmărit, deoarece prelevarea probelor se dispune în urma unei proceduri judiciare care respectă garanţiile Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, se face în baza unei proceduri bine stabilite, iar accesul la baza de date este limitat, fiind conferit numai organelor autorizate.

Prin urmare, în temeiul art. 7 alin. (1), raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 şi la punctul 1 din Anexa la Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea, de la inculpatul ..., a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, îl va informa pe inculpat cu privire la faptul că  probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

În baza art. 162 alin. (1) şi (3) Cod procedură penală, obiectele transmise împreună cu dosarul de urmărire penală, respectiv:

- colet nr. 1 – topor cu lamă și mâner metalic, aflat pe sol în fața ușii de acces în stână, pe al cărui mâner se observă pete de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge;

-colet nr.2 – fragment material lemnos, aflat pe sol, în apropierea stânei, care are un capăt ascuțit și unde se observă pete de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge;

- colet nr.3 – substanță de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge relevată cu bețigaș prevăzut cu tampon steril de pe sol;

- colet nr.4 - substanță de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge relevată cu bețigaș prevăzut cu tampon steril de pe sol;

- colet nr.5 - substanță de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge relevată cu bețigaș prevăzut cu tampon steril de pe dosul palmei mâinii drepte a numitului ...;

- colet nr.6 – articole de îmbrăcăminte (o bluză, o pereche de pantaloni și o pereche de cizme de cauciuc, purtate și puse la dispoziție de către numitul ...),

 având regimul mijloacelor materiale de probă, păstrate în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureş, fiind înregistrate la poziţia nr. 9/2021 în Registrul de corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 27.10.2021, vor urma traseul dosarului de fond.

Instanţa nu va dispune confiscarea specială a toporului aflat în coletul nr. 1, aşa cum a solicitat reprezentantul Ministerului Public, având în vedere că acesta poartă urme ale săvârşirii faptei, din descriere rezultând că pe mânerul acestuia se observă pete de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge. Ca atare, în accepţiunea art. 197 Cod procedură penală, acesta are o dublă valoare, atât de corp delict (bun folosit la săvârşirea faptei) cât şi de mijloc material de probă (obiect care poartă o urmă a săvârşirii faptei), însă regimul mijloacelor materiale de probă impune ca astfel de obiecte să urmeze traseul dosarului, în considerarea importanţei probatorii pe care o au. Dacă s-ar dispune confiscarea specială, la rămânerea definitivă a hotărârii, bunul ar trece în proprietatea statului, conform art. 3 alin. 1 din OG nr. 14/2007, urmând ca, în situaţia în care ar îndeplini condiţiile de comercializare să fie valorificat de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele de valorificare abilitate, conform art. 1 alin. 1 din OG nr. 14/2007, iar în situaţia în care nu ar îndeplini condiţiile de comercializare, să fie distrus, conform alin. 2 şi 3 ale aceluiaşi articol. Or, în condiţiile în care bunul ar fi comercializat sau distrus, după caz, nu ar mai putea servi la desfășurarea activităților judiciare, în cazul unei eventuale rejudecări a cauzei ca urmare a admiterii vreunei căi de atac extraordinare, astfel încât natura juridică de mijloc material de probă primează, bunul urmând traseul dosarului.

▪ În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că în cursul procedurii de cameră preliminară, persoana vătămată ... a trimis la dosar un înscris prin care a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal  cu suma de 20.000 lei despăgubiri civile şi suma de 10.000 lei daune morale (f. nr. 9 ds. ...). Acesta a susţinut că după ce a fost internat, urmare a agresiuni exercitate de inculpat asupra sa în data de 09.10.2021, şi-a pierdut capacitatea de muncă şi a trebuit să angajeze altă persoană să lucreze în locul său, apoi a cheltuit bani pe medicamente şi pentru deplasările membrilor familiei la spital. A precizat că încă nu este vindecat, fiind sub tratament medical în continuare.

Totodată, în cursul judecăţii, anterior citirii actului de sesizare a instanţei, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a trimis la dosar un înscris în care a arătat că se cosntituie parte civilă în cauză pentru recuperarea sumei de  8017,54 lei  reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată ..., din care suma de 1122,69 lei cheltuieli servicii medicale în UPU SMURD din data de 09.10.2021 şi 6894,85 lei cheltuieli servicii medicale în Secţia Neurochirurgie în perioada 09.10.2021-14.10.2021. A solicitat obligarea persoanei vinovate la plata acestei sume şi a dobânzilor legale aferente, calculate începând cu data externării pacientului. Au fost ataşate înscrisuri doveditoare, respectiv fişa pentru calculul costului de spitalizare pentru bolnavi, decontul de cheltuieli şi o declaraţie pe proprie răspundere a persoanei vătămate (f. nr. 41-44 ds. inst.).

La termenul de judecată din 28.02.2022, inculpatul, prin avocat desemnat din oficiu, a recunoscut pretenţiile civile formulate de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

În cursul judecăţii, la solicitarea părţii civile, instanţa a încuviinţat audierea martorilor ... şi ... pentru dovedirea pretenţiilor civile formulate în cauză, martorii fiind audiaţi la termenul de judecată din data de 14.03.2022.

În continuare, instanţa reţine că, potrivit art. 1349 alin. (1) Cod civil „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, alin. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.” Potrivit art. 1357 alin. (1) Cod civil „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, iar potrivit alin. (2) „autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”

Totodată, conform art. 1381 Cod civil, cu referire la obiectul reparației prejudiciului în cazul răspunderii delictuale:

(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.

(2) Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.

(3) Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor.

Art. 1391 Cod civil stipulează expres posibilitatea acordării de despăgubiri civile pentru prejudiciul nepatrimonial în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii.

De asemenea, conform art. 320 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.

Rezultă astfel că, pentru a opera răspunderea civilă, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiţii: să existe o faptă ilicită, adică o acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere drepturilor subiective sau intereselor legitime ale persoanei vătămate; un prejudiciu, acele consecinţe dăunătoare de natură patrimonială sau nepatrimonială, efecte ale încălcării drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane; legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu; vinovăţia autorului faptei ilicite.

Instanţa apreciază că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale în persoana inculpatului sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunii de tentativă la omor. Astfel, materialul probator administrat în cauză a dovedit existenţa faptei ilicite a inculpatului şi a vinovăţiei acestuia, astfel încât urmează ca inculpatul să răspundă pentru prejudiciile cauzate.

În ceea ce priveşte daunele materiale solicitate de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș, instanța constată că această parte  a făcut dovada sumelor reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată ..., prin înscrisurile depuse la dosar, constând în fişa pentru calculul costului de spitalizare pentru bolnavi şi decontul de cheltuieli (f. nr. 41-43 ds. inst.). De altfel, inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a recunoscut aceste pretenţii. Ca atare,  în temeiul art. 397 Cod de procedură penală, art. 19 alin. (1) Cod procedură penală, art. 25 alin. (1)  Cod procedură penală şi art. 23 alin. (3) Cod procedură penală (în conformitate cu care în cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii), coroborate cu art. 1357 Cod civi, art. 1349 Cod Civil şi art. 320 alin. (1)  din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGU MUREŞ  şi va obliga pe inculpatul ... la plata sumei de 8017,54 lei  reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată ..., din care suma de 1122,69 lei cheltuieli servicii medicale în UPU SMURD din data de 09.10.2021 şi 6894,85 lei cheltuieli servicii medicale în Secţia Neurochirurgie în perioada 09.10.2021-14.10.2021, precum şi la plata dobânzilor legale aferente acestui debit, de la data de 14.10.2021 (data externării persoanei vătămate) până la data plăţii efective.

În ceea ce priveşte pretenţiile civile de natură nepatrimonială formulate de partea civilă ..., instanţa reţine că despăgubirea trebuie să constituie întotdeauna o justă reparaţie a daunelor morale suferite în urma infracţiunii ce formează obiectul judecăţii. Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării unor criterii nepatrimoniale, cum ar fi importanţa prejudiciului, durerea şi intensitatea leziunilor fizice şi psihice, tulburările şi neajunsurile pretins încercate de victima prejudiciului moral.

Ca un criteriu orientativ de care trebuie să se ţină seama este echitatea. Astfel, despăgubirea trebuie să fie pe măsura gravităţii. Această despăgubire trebuie să fie justă, raţională, echitabilă, adică să fie în aşa fel încât să asigure o compensaţie suficientă a prejudiciului moral suferit, să încerce să compenseze o pierdere, o limitare sau o suferinţă generată de fapta respectivă.

În aprecierea cuantumului daunelor morale, instanţa va lua în considerare  că partea civilă a suferit în mod evident emoţional şi fizic, în urma agresiunii săvârşite asupra sa de inculpat, fiind internată în spital pe o perioadă de 6 zile. Leziunile cauzate în urma agresiunii exercitate de inculpat au necesitat pentru vindecare 50-55 zile de îngrijiri medicale, iar viaţa persoanei vătămate a fost pusă în primejdie. 

Pornind de la aceste aprecieri de ordin faptic, în raport cu modul de desfăşurare a incidentului şi în raport cu vătămările fizice  suferite de partea civilă, reţinând totodată că acţiunile inculpatului nu-şi pot găsi justificarea în conduita anterioară a părţii civile, văzând şi gravitatea urmărilor suportate de partea civilă în urma agresării sale de către inculpat, instanţa consideră că suma de 10.000 lei pretinsă de partea civilă cu titlu de daune morale este suficientă pentru a compensa suferinţa morală cauzată acesteia şi nu tinde către o îmbogăţire fără just temei.

 În ceea ce priveşte pretenţiile de natură patrimonială ale părţii civile, în cuantum de 20.000 lei, instanţa reţine că înţelesul noţiunii de prejudiciu material constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut patrimonial. Sumele care pot fi acordate în condiţiile art. 1387 Cod civil ar trebui să acopere prejudiciul material suferit de victimă în urma vătămării integrităţii corporale sau a sănătăţii şi care cuprinde câştigul din muncă nerealizat de cel păgubit, cheltuielile cu îngrijirile medicale, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă, precum şi orice alte prejudicii materiale suferite de cel păgubit.

Solicitarea acestuia cu privire la acordarea sumei de 20.000 lei titlu de daune materiale nu a fost însă însoţită de înscrisuri doveditoare. Totodată, martorii propuşi de partea civilă şi audiaţi în cauză, respectiv ... şi ..., nu au relevat aspecte concrete care să poată conduce la reţinerea vreunui  prejudiciu material suferit de partea civilă.  Drept urmare, solicitarea acestuia cu privire la acordarea de daune materiale nefiind dovedită va fi respinsă ca nefondată.

Pentru aceste motive, în baza art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, art. 19 alin. (1) Cod procedură penală şi art. 25 alin. (1) Cod procedură penală, coroborat cu art. 1357 Cod civil, art. 1359 Cod civil şi art. 1381 Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă formulată de către partea civilă ...  şi, în consecinţă, va obliga pe inculpatul ... să plătească părţii civile suma de 10.000 de lei, cu titlu de daune morale.

Va respinge cererea părţii civile ..., prin care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 de lei cu titlu de daune materiale.

▪ Raportat la soluția de condamnare ce va fi dispusă în cauză, în temeiul art. 274 alin. (1) Cod procedură penală va obliga pe inculpatul ... la plata sumei de 946 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (246 lei pentru faza de urmărire penală şi 700 lei pentru faza de cameră preliminară şi judecată).

 În temeiul art. 274 alin. (1) teza a II-a Cod procedurã penalã, suma de 1.495 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat în procedura de cameră preliminară şi pentru judecată (cf. delegaţiei nr. 4167/2021 – f. nr. 10 ds. inst.), precum şi suma de 470 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoana vătămată în cursul judecăţii (cf. delegaţiei nr. 779/2022 – f. nr. 38 ds. inst.) vor rămâne în sarcina statului şi se vor achita Baroului Mureş din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

I. În temeiul prevederilor art. 396 alin. (1), alin. (2) şi alin. (10) Cod de procedură penală condamnă pe inculpatul ..., fiul lui... și ..., născut la data de ..., în mun. ...jud. ..., domiciliat în mun. ... str. .. nr. ... jud. ..., CNP .., .., stagiu militar ..., studii-..., ocupație ... fără antecedente penale, în prezent aflat în stare de arest preventiv, fiind în custodia Penitenciarului Târgu Mureş, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, faptă prev. și ped. de art. 32 alin. (1)  Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

În baza art. 188 alin. (1) teza finală Cod penal, raportat la art. 67 alin. (2) Cod penal, aplică inculpatului ca pedeapsă complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a), b) şi d) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a alege, pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă care se va executa potrivit prevederilor art. 68 alin. (1) lit. c) Cod penal, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În temeiul art. 65 alin. (1) Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat şi dreptul de a alege, pedeapsă care se va executa de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) Cod procedurã penalã rap. la art. 72 alin. (1) Cod penal, deduce din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului ..., durata reţinerii şi a arestului preventiv, din  10.10.2021 până la zi.

În baza art. 399 alin. (1) Cod de procedură penală menţine măsura arestului preventiv  față de inculpatul ....

În temeiul art. 7 alin. (1), raportat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 şi la punctul 1din Anexa la Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea, de la inculpatul ..., a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, îl informează pe inculpat cu privire la faptul că  probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

În baza art. 162 alin. (1) şi (3) Cod procedură penală, obiectele transmise împreună cu dosarul de urmărire penală, respectiv:

- colet nr. 1 – topor cu lamă și mâner metalic, aflat pe sol în fața ușii de acces în stână, pe al cărui mâner se observă pete de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge;

-colet nr.2 – fragment material lemnos, aflat pe sol, în apropierea stânei, care are un capăt ascuțit și unde se observă pete de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge;

- colet nr.3 – substanță de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge relevată cu bețigaș prevăzut cu tampon steril de pe sol;

- colet nr.4 - substanță de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge relevată cu bețigaș prevăzut cu tampon steril de pe sol;

- colet nr.5 - substanță de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge relevată cu bețigaș prevăzut cu tampon steril de pe dosul palmei mâinii drepte a numitului ...;

- colet nr.6 – articole de îmbrăcăminte (o bluză, o pereche de pantaloni și o pereche de cizme de cauciuc, purtate și puse la dispoziție de către numitul ...),

 având regimul mijloacelor materiale de probă, păstrate în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureş, fiind înregistrate la poziţia nr. 9/2021 în Registrul de corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 27.10.2021, urmează traseul dosarului de fond.

II. 1. În temeiul art. 397 Cod de procedură penală, art. 19 alin. (1) Cod procedură penală, art. 25 alin. (1)  Cod procedură penală şi art. 23 alin. (3) Cod procedură penală, coroborate cu art. 1357 Cod civil, art. 1349 Cod Civil şi art. 320 alin. (1)  din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGU MUREŞ, cu sediul în municipiul Târgu Mureş, strada Gheorghe Marinescu nr. 50, jud. Mureş  şi obligă pe inculpatul ... la plata sumei de 8017,54 lei  reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată ..., din care suma de 1122,69 lei cheltuieli servicii medicale în UPU SMURD din data de 09.10.2021 şi 6894,85 lei cheltuieli servicii medicale în Secţia Neurochirurgie în perioada 09.10.2021-14.10.2021, precum şi la plata dobânzilor legale aferente acestui debit, de la data de 14.10.2021 (data externării persoanei vătămate) până la data plăţii efective.

2. În baza art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, art. 19 alin. (1) Cod procedură penală şi art. 25 alin. (1) Cod procedură penală, coroborat cu art. 1357 Cod civil, art. 1359 Cod civil şi art. 1381 Cod civil, admite în parte acţiunea civilă formulată de către partea civilă ..., cu domiciliul în mun. .... .., nr. .., jud....  şi, în consecinţă, obligă pe inculpatul ... să plătească părţii civile suma de 10.000 de lei, cu titlu de daune morale.

Respinge cererea părţii civile ..., prin care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 de lei cu titlu de daune materiale.

 III. În temeiul art. 274 alin. (1) Cod procedură penală obligă pe inculpatul ... la plata sumei de 946 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (246 lei pentru faza de urmărire penală şi 700 lei pentru faza de cameră preliminară şi judecată).

 În temeiul art. 274 alin. (1) teza a II-a Cod procedurã penalã, suma de 1.495 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat în procedura de cameră preliminară şi pentru judecată (cf. delegaţiei nr. 4167/2021 – f. nr. 10 ds. inst.), precum şi suma de 470 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoana vătămată în cursul judecăţii (cf. delegaţiei nr. 779/2022 – f. nr. 38 ds. inst.) vor rămâne în sarcina statului şi se vor achita Baroului Mureş din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția inculpatului, părţii civile şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, la data de 17.03.2022.

PREŞEDINTE,GREFIER,

... ...

Red./Tehnored. ..../17.03.2022

6 ex./4 com./17.03.2022

Domenii speta

Spete similare