Prin cererea înregistrată sub nr.X/104/2020, reclamanta Societatea de SHH SA reprezentată legal prin administrator judiciar C Filiala Bucuresti SPRL în contradictoriu cu pârâta SC CAO SA a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună: comunicarea Certificatul de recepţie finala si/sau efectuarea recepţiei finale, plata sumei de 1.212.696,49 lei reprezentând 50% din reţineri scadente la data recepţiei finale , la care se, var adaugă penalităţi/majorări de întârziere de la data 18.05.2017 (emiterea notificării de reziliere) sau in subsidiar începând cu 25.03.2018 (data maxima scadenta conforma clauzei 11.9) pana la data depunerii cererii de chemare in judecata si în continuare pana la data plăţii efective, respectiv plata dobânzii legale si penalizatoare conform OUG 13/2011, obligarea autorităţii contractante la confirmarea Aplicaţiei de plata nr.12 si Situaţiei de lucrări efectuate si plata sumei de 853.204,40 lei (cu TVA inclus) cu titlu de lucrări efectuate la care se vor adaugă penalităţi/ majorări de întârziere de la data scadenta 11.01.2018 ( 28 de zile de la data emiterii facturii de lucrări) pana la data depunerii cererii de chemare in judecata şi în continuare pana la data plăţii efective, respectiv solicita plata dobânzii legale si penalizatoare, respectiv nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României plus opţ puncte procentuale, iar tot în subsidiar solicita, plata conform sub-clauzei 14.8, rata de scont publicată de banca centrala la care se vor adăuga trei puncte procentuale şi plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, în data de 28.10.2009 intre parată in calitate de autoritate contractanta si SC H S SA in calitate de antreprenor si lider al asocierii SC H S SA - SC A SA -SC E C SA-SC S SA, a fost încheiat Contractul de achiziţie publica nr.X „CL3 - Staţii de epurare pentru oraşele P O, D O si P".
Contactul menţionat este un contract de tip „FIDIC" GALBEN, iar conform Acordului contractual fac parte din contract:
- Condiţiile generale contractuale (pagina 116 din documentaţie)
- Condiţiile speciale obligatorii (pagina 77 din documentaţie)
- Condiţiile speciale suplimentare (pagina 86 din documentaţie)
-Anexa la Oferta {pagina 207 din documentaţie)
• Partite contractante au consimţit o serie de modificări, concretizate in următoarele acte adiţionale relevante cauzei:
- Actul adiţional nr, 4 înregistrat cu nr. X/16.08.2011 prin care s-a majorat durata de execuţie a contractului cu 9 luni, respectiv pana la 28.08.2012;
- Actul adiţional nr. 5 înregistrat cu nr. X/23.08.2012 prin care s-a diminuat valoarea contractului cu suma de 69.868 lei exclusiv TVA, aceasta devenind 25,332.400 lei exclusiv TVA;
• SC H S S.A a fost radiată la data de 05.08.2013 ca efect al finalizării procesului de fuziune fiind înfiinţată SC H S S.A. iar ia data de 08.10.2014, denumirea Societăţii H S SA a fost schimbata in Societatea de SHH SA, aceste modificări fiind descrise in actele adiţionale la contractul de lucrări menţionat.
• Lucrările au fost finalizate de subscrisa in calitate de succesor in drepturi a societăţii radiate, in decembrie 2015 iar prin adresa nr. X/13.11.2015, reluata prin adresele nr, X/24.12.2015 si X/30.12.2015 subscrisa a solicitat convocarea comisiei de recepţie, însă pârâta a dat curs acestora cu întârziere, in fine, a fost emis Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. X/29.02.2016, iar consultantul de supervizare EPTISA a emis în baza acestuia Certificatul de Recepţie la Terminarea Lucrărilor din 25.03.2016, ulterior fiind emis si Certificatul de anulare a obiecţiunilor nr. X/29.07.2016.
• Intre timp, Scrisoarea de garanţie bancara emisa conform clauzei nr. 4,2, in cuantum de 2.533.240 lei a expirat la data de 31.12.2015,
• La data de 10.10,2016 Tribunalul Bucureşti (dosar nr. X/3/2016) a dispus deschiderea procedurii de insolventa importiva S.S.H H S.A fiind desemnat C-Filiala Bucureşti SPRL, in calitate de administratorul judiciar.
• începând cu luna ianuarie 2016, inclusiv in perioada emiterii Procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, cat si după data deschiderii procedurii de insloivenţă pârâta nu si-a onorat obligaţiile contractuale privind plata sumelor restante respectiv 50% din reţinerile de 10% scadent la emiterea certificatului de recepţie la terminarea lucrărilor (25.03.2016) (n.n. ulterior a fost obligata de instanţa sa achite aceste sume).
• Iniţial, dupa deschiderea procedurii de insolventa 10.30.201.6, SSH H SA a emis mai multe notificări (cu nr. X/12.04 2017 etc) prin care a solicitat, plata acestor sume.
• Pârâta nu a dat curs solicitării de plata a restantelor contractuale, însă a emis notificarea de reziliere a contractului nr. X/130/18.05.2017 motivând făptul ca subscrisa nu a prelungit Scrisoarea de Garanţie Bancara de buna Execuţie.
Anterior notificării de reziliere subscrisa a invocat excepţia de neexecutare, in sensul ca nu poate prelungi, SCBE întrucât pe de o parte parata se afla in culpa ca urmare a refuzului de plata a sumelor restante respectiv 50% din reţinerile de 10% scadente la emiterea certificatului de receptie la terminarea lucrărilor (25.03.2016) iar pe de alta parte SC CAO SA nu şi-a valorificat creanţa in cadrul procedurii speciale
• Subscrisa a formulat cerere de chemare in judecata (dosar nr X/104/2017) prin care a solicitat anularea notificării de reziliere, plata tuturor restantelor contractuale dar si daune- interese compensatorii.
Prin sentinţa defintiva pronunţata in dosarul nr. X/104/2017 instanţa de judecata:
- A obligat parata sa achite suma de 1.212.696,50 lei (petitui lll.l.A) reprezentând prima jumătate din reţinerile de 10%, exigibile anterior rezilierii in baza Certificatului de recepţie la terminarea lucrărilor din 25.03.2016, la care au fost adăugate penalităţi (dobânda penalizatoare) începând cu luna august 2016 ceea ce denota faptul ca la data rezilierii (18.05.2017) opera excepţia de neexecutare a contractului în favoarea subscrisei, motiv pentru care SSH H SA avea posibilitatea în baza notificărilor transmise înainte de reziliere sa suspende executarea propriei obligaţii (inclusiv prelungirea SCGE) aferenta contractului,
- A respins capătul de cerere (nr. 1 si nr. II) care avea ca obiect anularea notificării de reziliere, însă, în raport de propria motivare, instanţa de judecata nu a analizat excepţia de neexecutare mai sus menţionată. Nu au fost analizate nici argumentele subscrisei respectiv principiul potrivit căruia legea specială derogă de la legea generala (parata nu a depus cerere de creanţă), nu a fost analizat nici faptul ca toate lucrările erau finalizate si perfect funcţionale, sau că pârâta si-a invocat grav culpa întrucât potrivit clauzei 4.2 avea posibilitatea sa execute SCBE cu 28 de zile anterior expirării. Iar mai mult între părţi a fost încheiata o convenţie (Minuta din 08.10.2015) prin care parata putea executa SCBE etc. etc. Insă, instanţa de judecata a reţinut, cu putere de lucru judecat, doar prevederile contractului de tip FIDIC GALBEN, în sensul că potrivit clauzei 15.2 parata poate rezilia contractul.
- Inştanţa de judecata a respins celelalte, restante fără să judece fondul cauzei, ci doar motive de procedura (prematuritate/ tardivitate a introducerii acţiunii, neexigibilitate la data depunerii actiunii etc — vom detalia mai jos) ceea ce nu exclude depunerea unei noi acţiuni.
• Prin notificarea prealabila cu nr. X/05.03.2020 a solicitat paratei plata sumelor de bani care formează obiectul prezenţei acţiuni si a susţinut ca nu exista autoritate de lucru judecat întrucât in cazul cauzei cu nr. X/104/2017 instanţa de judecata a reţinut doar elemente de prematuritate/ tardivitate fara a judeca cauza pe fond.
• Prin adresa cu nr. X//10.03.2020 emisa de parata prin reprezentant convenţional (înregistrata la subscrisa cu nr. X/11.03.2020) pârâta refuză sa achite sumele de bani solicitate.
Pe fond:
I) Solicita obligarea autorităţii contractante sa comunice Certificatul de recepţie finala si/sau sa efectueze recepţia finala.
Arată ca potrivit sub-clauzei nr.10.1 si urm. din contractul de lucrări a fost emis Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. X/29.02.2016, iar consultantul de supervizare EPTISA a emis în baza acestuia Certificatul de Recepţie la Terminarea Lucrărilor din 25.03.2016, ulterior fiind emis si Certificatul de anulare a obiecţiunilor nr. X/29.07.2016.
Arată ca la data de 25.03.2016 3 fost emis Certificatul de recepţie la terminarea lucrărilor, dar la data de 18.05.2017 a fost emisa notificarea de reziliere a contractului.
Potrivit prevederilor contractului FIDIC (transpus in legislaţia internă prin HG nr 1405/2010 M. Oficial nr 51/20.01.2011):
Potrivit Sub-clauzei 11.3. Prelungirea Perioadei de Notificare a Defecţiunilor
„Beneficiarul va fi îndreptăţit, conform prevederilor Sub-clauzei 2.5 (Revendicările beneficiarului) la o prelungire a Perioadei de Notificare a Defecţiunilor pentru Lucrări sau Sectoare de lucrări, dacă şi în măsura în care lucrările, Sectoarele de lucrări sau o componentă importantă a Echipamentelor (in funcţie de caz şi ulterior de recepţiei), nu pot fi utilizate în scopul pentru care acestea au fost destinate, din cauza unor defecţiuni sau urmare a degradări. Perioada de Notificare a Defecţiunilor nu va putea fi prelungită cu mai mult de doi ani"
Nota: Prin Condiţiile Speciale Suplimentare {C5S), clauza 11.3 a fost completata/ precizata in partea finala mentionandu-se foarte clar ca „ Totuşi Perioada de Notificare a Defecţiunilor nu va putea fi prelungită cu mai mult de doi ani".
Potrivit Sub-clauzei 11.9. Procesul Verbal de Recepţie Finală „îndeplinirea obligaţiilor Antreprenorului nu se considera a fi încheiata până când inginerul nu a ernts Antreprenorului Procesul Verbal de Recepţie Finală, precizând data la care Antreprenorul şi-a încheiat obligaţiile prevăzute in Contract.
Inginerul va emite Procesul Verbal de Recepţie Finală în termen de 28 de zile după ultima dată de expirare a Perioadei de Notificare a Defecţiunilor, sau cât mai curând posibil după ce Antreprenorul a furnizat toate Documentele Antreprenorului, a terminat toate Lucrările, o efectuat testele pentru toate Lucrările şi a remediat defecţiunile. Un exemplar al Procesului Verbal de Recepţie Finală va fi predat Beneficiarului. Procesul Verbal de Recepţie Finală va fi singurul document considerat a certifica recepţia Lucrărilor''
Nota: Prin Condiţiile Speciale Obligatorii, clauza 11.9 a fost modificata, astfel denumirea de „Proces de Recepţie Finala" a fost înlocuită cu „Certificat de Recepţie Finala" . De asemenea se precizează ca „ O copie a Certificatului de recepţie Finala va fi trimisa Beneficiarului"
Arată ca subscrisa a respectat obligaţiile menţionate la clauza 11.9 respectiv a terminal toate Lucrările, a efectuat testele pentru toate Lucrările şi a remediat defecţiunile.
Aşadar ulterior a fost emis Certificatul de anulare a obiecţiurtilor nr. X/29.07.2016, iar in cadrul dosarului nr X/104/2017 a demonstrat prin cele doua rapoarte de expertiza tehnica (parata nu a depus obiecţiuni) ca au fost efectuate toate lucrările, au fost remediate toate defecţiunile iar si mai mult staţiile de epurare funcţionează la parametri mai buni decât cei ofertaţi in caietul de sarcini.
Menţionam ca in Anexa la contract (parte integranta din contract) porţile au stabilit ca Perioada de notificare a defecţiunilor este de 365 de zile.
Prin adresa nr. X/130/24.03/2017 emisa la aproximativ 1 an de la data emiterii Certificatului de recepţie si anterior emiterii notificării de reziliere a contractului 18.05.2017 parata înţelege ca in temeiul sub-clauzei 11.3 sa prelungească perioada, de notificare a defecţiunilor pana la termenul maxim de 3 ani, respectiv data de 25.03.2018.
Aşadar este foarte clar, ca termenul la care trebuia sa fie emis Certificatul de Recepţie Finala este de 2 ani, termen calculat de la data Certificatului de recepţie la terminarea lucrărilor din 25.03.2016, însă aceasta „data este ulterioara emiterii notificării de reziliere din data de 18.05.2017, motiv pentru care parata nu a mai emis/comunicat subscrisei acest document.
In concluzie, chiar daca contractul a fost reziliat la data de 18.05.2017, solicitam ca parata sa fie obligata sa efectueze recepţia finala la terminarea lucrărilor cu data de 25.03.2018 sau, in ipoteza în care a fost efectuata recepţia finala, sa comunice o copie de pe Certificatul de recepţie finala.
II) Referitor ia plata sumei de 1.212.696.49 lei reprezentând 50% din reţineri scadente
ia data recepţiei finale, fa care se vor adaugă penalităţi/majorări de întârziere de ia data de 18.05.2017 (emiterea notificării de reziliere) sau in subsidiar 25.03.2018 (data maxima scadenta conforma clauzei 11.9) pana Io data depunerii cererii de chemare in judecata si în continuare pana iu data plaţii efective, respectiv plata dobânzii legale si penalizatoare conform OUG 13/1011.
Solicita admiterea acestui petit in temeiul îmbogăţirii fără, justă cauza iar in subsidiar in temeiul răspunderii contractuale.
Potrivit normelor contractuale, respectiv clauza 14.9 si anexa la oferta, parata a reţinut 10% dim facturile emise, respectiv suma de totala de 2.425.392,98 lei.
Potrivit clauzei 14.9 parata avea obligaţia de a elibera 50% din aceasta suma după emiterea Certificatului de Recepţie la terminarea lucrărilor si 50% ia emiterea Certificatului de recepţie finala întrucât la data rezilierii contractului parata nu a achitat aceste restante prin acţiunea aferenta dosarului nr X/104/2017 subscrisa a solicitat plata sumei de 2.425.392,98 lei. Instanţa de judecata (dosar nr. X/104/2017) a obligat parata sa achite suma de 1.212.696,49 lei si dobânda penalizatoare reprezentând prima jumătate scadenta la data Recepţiei la terminarea lucrărilor in raport de faptul ca parata a emis Certificatul de Recepţie la Terminarea lucrărilor anterior rezilierii si nu exista nici un motiv de refuz al plăţilor restante.
Referitor la obiectui, acestei acţiuni, respectiv suma de 1.212.696,49 lei si dobânda penalizatoare reprezentând a doua jumătate din sumele reţinute, instanţa a reţinut ca cererea a fost depusa prematur, respectiv ia data depuneri acţiunii nu era împlinit termenul dc plata calculat în funcţie de perioada de notificare a defecţiunilor.
Aşadar in cadrul dosarului nr X/104/2017 instanţa de fond a reţinut ca: „In condiţiile in care notificarea de reintre X/130/18.05.2017 a devenit efectivă la 02.06.2017 iar acţiunea o fost introdusa dupa aceasta dată, la 06.06.2017 si nu au fost identificate motive de anulare a notificării, contractul a încetat prin reziliere. In aceste condiţii reclamanta nu mai putea invoca cu succes restituirea celuilalt procent din sumele reţinute, clauzele contractuale prevăd plata acestuia după ultimul termen al perioadei de notificare a defecţiunilor, termen care era de 365 de zile de la data recepţiei lucrărilor si care nu era împlinit la intervenţia rezilierii contractului"
Nota; Subscrisa a fost de buna credinţă si a informat instanţa ca la data rezilierii nu era îndeplinita perioada de notificare a defecţiunilor iar recepţia finala nu era efectuata la data reziliere aspecte reţinute inclusiv de către instanţa de recurs la fila 22.
Întrucât instanţa nu s-a pronunţat pe fondul cauzei pentru această suma si a reţinut ca aceasta suma nu era exigibila la data rezilierii contractului si la data depuneri acţiunii subscrisei nu-i poate fi îngrădit dreptul de a depune o noua acţiune după data împlinirii termenului.
Arată ca deşi a întemeiat acţiunea pe răspundere contractuala, instanţa de judecata nu a analizat sub nici o forma prevederile contractuale (respectiv clauza 15.2. si 15.3 care prevăd obligaţia paratei sa achite toate sumele de bani restante in cazul in care va rezilia unilateral contractul conform clauzei 15.2).
Cu privire la termenul care nu era împlinit la data rezilierii si inclusiv la data depunerii acţiunii (X/104/2017), in raport si de faptul ca prin adresa nr. X/Y/24 03/2017 parata a prelungit perioada de notificare a defecţiunilor pana la termenul de, maxim 2 ani, susţine ca data scadentă a acestei sume este 25.03.2018.
Arată ca prin adresa nr. X/Y/24-03/2017 emisa la aproximativ 1 an de la data emiterii certificatului de recepţie si anterior emiterii notificării de reziliere a contracţului 18.05.2017 si depunerii actiunii cu nr. X/104/2017, parata, in temeiul sub-clauzei 11.3 a prelungit Perioada de Notificare a defecţiunilor pana la termenul maxim de 2 ani calculat de la Certificatul de Recepţie la terminarea lucrărilor din 25.03.2016. Aşadar acest termen de 2 ani este in concordanta cu regula generala (HG nr 273/1999 privind recepţia lucrărilor ) potrivit căreia recepţia finala se efectuează in termen de 2 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor.
In drept
Susţine ca sunt îndeplinite condiţiile îmbogăţirii fără justa cauza:
a) este îndeplinita condiţia prevăzuta de art. 1348 Cod civil întrucât subscrisa nu mai are la dispoziţie alta acţiune de recuperare respectiv nu poate invoca răspunderea contractuală.
Çu putere de lucru judecat în cauza nr X/104/2017 acţiune întemeiata exclusiv pe răspundere contractuala. Instanţa de judecata a reţinut ca o asemenea acţiune (răspundere contractuala) ar fi putut sa fie primită doar în termen de maxim 14 zile de la data razilierii ci nu depăşirea acestui termen asa cum a reţinut instanţa de judecata ca a procedat subscrisa. Aşadar în, raport de motivarea instanţei de judecata rezultă ca răspunderea contractuala nu poate opera in cazul unui contract reziliat. Cu alte, cuvinte subscrisa poate formula acţiune şi dupa trecerea a 14 zile de la data rezilierii şi până la, împlinirea termenului general de prescripţie de trei ani, însă pe un alt temei de drept.
Aşa cum a detaliat mai sus, instanţa, a mai reţinut ca la data depunerii acţiunii nu era împlinit termenul de plata, respectiv nu era împlinit termenul aferent Perioadei de Notificare a Defecţiunilor PND.
Întrucât termenul de plata (scadenţa), este împlinit in termen de 2 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor respectiv 25.03.2018, data până la care era_valabilă şi Perioada de Noţificare_a Defecţiunilor este mai mult decât evident ca subscrisa nu poate sa depună o acţiune in răspundere contractuala care sa îndeplinească cele doua condiţii cumulative reţinute cu putere de lucru, judecat, respectiv:
Acţiunea in răspundere contractuala sa fie depusa in termen de maxim 14 zile de la data rezilierii, respectiv pana la data de 02.06.2017 asa cum a reţinut instanţa.
Acţiunea in răspundere contractuala sa fie depusa după împlinirea termenului menţionat în Perioada de Notificare a Defecţiunilor, termen care aşa cum a constatat instanţa nu era împlinit la
data rezilierii sau data ele punerii acţiunii reţinuta de instanţa (06.02.2017) ci de fapt acest termen aste 25.03.2018. Cu alte cuvinte chiar daca instanţa ar fi reţinut ca acţiunea ar fi fost depusa in termen de 14 zile de la data rezilierii, acţiunea nu putea fi primita întrucât, cu putere de lucru judecat, instanţa a reţinut suplimentarea termenul scadent pentru aceasta suma nu era împlinit.
In subsidiar, în căzul în care se consideră ca această condiţie nu este îndeplinita solicită a fi analizată acţiunea in temeiul răspunderii contractuale.
b) Exista o îmbogăţire a pârâtei întrucât a beneficiat de contravaloarea unor sume de bani si in mod total nejustificat si nelegal nu achita contravaloarea integrala a acestora.
Este îndeplinita şi condiţia existentei relei credinte a pârâtei întrucât nu exista motive justificate sa reţină aceste sume de bani.
Odată ce lucrările au fost finalizate şi remediate defecţiunile iar instalaţiile funcţionează conform caietului de sarcini (a dovedit în cadrul dosarului nr, X/104/2017) refuzul de plata a unor sume de bani reţinute din facturi este total neiustificata ceea ce denotă rea credinţă.
Foarte important este faptul ca in contractul de lucrări nu_exista nici un fel de clauza care sa i permită paratei sa nu deblocheze aceste sume de bani, inclusiv in situaţia actuala (reziliere contract).
Arată ca parata a fost obligata sa achite prima jumătate din sumele reţinute precum si dobânda penalizatoare calculată din anul 2016 si pana in anul 2020.
Parata cu rea credinţă refuză sa achite cealaltă jumătate a reţinerilor de 10% din facturi, suma scadenta ulterior depunerii acţiunii aferente cauzei nr X/104/2017. Soluţia din aceasta cauza nu reprezintă autoritate de lucru judecat, întrucât creanţa nu a fost respinsa pe fond ci ca prematur introdusa, creanţa nefiind_exigibilă la data depunerii acţiunii.
Există, o însărăcire a subscrisei întrucât a prestat servicii, a efectuat cheltuieli cu forte umane si materiale (contravaloare materiale, carburanţi etc.) si nu a beneficiat de contravaloarea integrala a acestor servicii, respectiv nu a beneficiat de a doua jumătate din reţinerile de 10% din facturile emise si achitate de parata.
Prestarea serviciilor si inclusiv cuantumul pentru cele doua jumătăţi din reţinerile de 10%, a fost dovedita in cadrul dosarului nr X/104/2017 prin raport de expertiza contabila in baza căruia a fost acordata doar plata primei jumătăţi din reţinerile de 10 % intrucat doar pentru aceasta prima jumătate era indeplinita condiţia de exigibilitate.
Subscrisa a acţionat cu buna credinţă întrucât chiar daca parata nu şi-a respectat obligaţiile de plata pentru sumele scadente si a fost necesara o hotărâre judecătoreasca prin care a beneficiat efectiv de sume scadente in 2016 tocmai in anul 2020 (conform deciziei din dosarul nr X/304/2017), a remediat in perioada 2016 - 2017 defecţiunile aferente lucrărilor. Cu alte cuvinte, chiar daca a fost deschisa procedura de insolventa împotriva subscrisei la data de 10.10.2016 subscrisa şi-a respectat obligaţiile de remediere a lucrărilor, si nu a invocat excepţia de neexecutare pe motiv ca parata nu a achitat prima jumătate din reţinerile de 10% reţinute din facturi.
Exista o legătura directă între condiţia îmbogăţirii paratei si cea a în sărăcirii subscrisei.
Susţine ca însărăcirea subscrisei este cauzată exclusiv de reaua credinţa a paratei care refuză nejustificat sa achite sume de bani scadente ulterior rezilierii contractului.
Cererea de plata a contravalorii lucrărilor efectuate, ci nu a restituirii in natura, respecta prevederile art 1.640. Cod Civil (l) Dacă restituirea nu poate avea loc în natură din cauza imposibilităţii sau a unui impediment serios ori dacă restituirea priveşte prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent"
În subsidiar in ipoteza in care instanţa de judecata considera ca nu sunt îndeplinite prevederile art. 1348 Cod CiviI, apreciază că sunt indeplinite condiţiile răspunderii contractuale, respectiv:
a) exista o forma contractuală, respectiv contract de tip FIDIC GALBEN cu nr.X/2009 care a fost reziliat la data de 18.05,2017. Acest tip de contract a fost transpus în legislaţia Interna integral prin Ordinul nr. 915/465/415/2008, Ordinul nr. 306/1059/555/2009 şi HG nr. 1405/28.12.2010. Potrivit art. 969 din Vechiul Cod Civil „Convenţiile legal făcute au putere de lege intre părţile contractante"
b) există o culpa contractuala (fapta ilicita culpabilă) săvârşita cu vinovăţie, în sensul rezilierii unilaterale coroborat cu refuzului de plata (neexecutarea obligaţiei) la data scadenta,
Exista norme contractuale imperative potrivit cărora, de urgenta după data rezilierii contractului conform clauzei 15.2, beneficiarul este obligat sa achite toate restantele contractuale astfel:
- Sub-clauza 15.3. Evaluarea la data rezilierii „De indata ce este practic posibil, după ce o instintare de reziliere potrivit prevederilor Sub clauzei 15.2 o intrat in vigoare, inginenul va acţiona in conformitate cu prevederile Sub Clauzei 3.5 pentru a conveni sau stabili valoarea lucrărilor, bunurilor sau documentelor antreprenorului şi alte sume datorate Antreprenorului pentru lucrările executate in conformitate cu prevederile contractului.
- Sub-clauza 15,4. (c) teza finala - Plata după reziliere de către beneficiar „ ... După acoperirea acestor pierderi, daune si costuri suplimentare Beneficiarul va plati Antreprenorului diferenţa"
Aşadar susţine ca parata este vinovata de pe o parte de lipsa Inginerului (întrucât din anul 2016 si pana in prezent inclusiv la data rezilierii nu a mai încheiat un contract cu un Inginer independent care sa duca la îndeplinire prevederile clauzei 15,3) iar pe de alta parte pârâta este vinovată de faptul ca nu a efectuat o evaluare si plata urgenta a restantelor contractuale, mai ales ca subscrisa o finalizat si remediat lucrările motiv pentru care parata nici nu ar fi avut vreun motiv întemeiat să refuze plata sau sa procedeze la acoperirea unor eventuale pagube.
Faptul ca parata a reziliat contractul, în mod evident subscrisa nu ar mai fi avut posibilitatea sa constituie GBE chiar şi în ipoteza în care nu se mai afla in cazul fortuit de neexecutare.
Aşadar, după reziliere produc efecte depline doar sub, clauzele nr, 15.3 şi 15.4 respectiv clauzele care nu au fost respectate şi care obliga parata sa achite restantele contractuale si orice alte sume de bani.
Având in vedere ca de la data rezilierii si pana in prezent (mai mult de doi ani) parata nu a identificat nici un fel de paguba si nu a invocat nici un fel de motiv/pretenţie (cu excepţia sumelor menţionate in cererea reconvenţionaia aferenta dosarului nr X/104/2017 si care au fost respinse definitiv) care sa justifice neplata restanţelor contractuale, rezultă ca parata se afla in culpa contractuala. Fapta este săvârşită cu vinovăţie întrucât ulterior rezilierii nu a procedat de urgenta la plata tuturor restantelor contractuale.
c) exista un prejudiciu care poate fi determinat cu certitudine (nn. expertiza contabilă) sub forma unui prejudiciu actual /pierdere suferita . Arată că debitele principale au fost confirmate prin expertiza contabila depusa la dosarul X/104/2017.
In baza acestui raport instanţa a obligat definitiv parata sa achite prima jumătate din reţinerile de 10 % respectiv suma de 1,212.696,49 lei reţinând ca era îndeplinita condiţia iar pentru cealaltă jumătate (obiectul acestei acţiuni), a reţjnut, ca nu era îndeplinit termenul. (
d) existenţa unui raport de cauzalitate in sensul că prejudiciul este culpabil pârâtei care a refuzat/ refuză respectarea obligaţiei de plată, prejudiciul fiind consecinţa directa si necesară a neexecutării obligaţiei de evaluare la data rezilieri (scadentei) si de plata a tuturor restantelor contractuale si orice alte sume datorate,
C) Referitor la cererea accesorie de plata a penalităţilor aferente debitului calculate de la data emiterii notificării de reziliere 18.05.2017 sau in subsidiar începând cu 25.03.2018 (data maxima scadenta conforma clauzei 11.9) până la data redactării acţiunii si a plăţii efective, menţiona:
In contractul FIDIC conform sub-clauzei 8,7 coroborat cu anexa la oferta părţile au convenit o clauza penala respectiv procentul de 0,10% pe zi, însă acest procent nu este aplicabil pentru nedeblocarea sumelor reţinute din facturi.
Din acest motiv, in lipsa unei clauze penale, solicita dobânda legala si penalizatoare, respectiv nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României plus opt puncte procentuale, regimentare prevăzută de art. 3 alin. (2*1) din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie si penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, cu modificările si completările ulterioare (articol introdus de art. 20 din Legea nr. 72 din 28 martie 2013);
Menţiona că si in cauza X/104/2017 instanţa de judecata a obligat parata sa achite dobânda penalizatoare aferenta pentru prima jumătate a sumelor de 10% reţinute din facturi.
III. Referitor ia obligarea autorităţii contractante la confirmarea Aplicaţiei de plata nr.12 si Situaţiei de lucrări efectuate si plata sumei de 853.204,40 lei (cu TVA inclus) cu titlu de lucrări efectuate, la care se vor adaugă penalităţi/majorari de întârziem de la data scadentă 25.03.2016 (emiterea cerificatufui de recepţiei la terminarea lucrărilor) pana la data depunerii cererii de chemare in judecata si în continuare pana la data plăţii efective, in cuantum de 0,10%/ zi din suma restanta conform sub-clauzei 8.7 coroborat cu anexa la oferta, in subsidiar, solicita plata dobânzii legale si penalizatoare, respectiv nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României plus opt puncte procentuale, iar tot in subsidiar solicita, plata conform sub-clauzei 14.8, rata de scont publicată de banca centrală la care se vor adăuga trei puncte procentuale.
In fapt, valoarea contractului a fost de 25.332.400 lei iar subscrisei i-a fost decontată facturi doar pentru suma de 24.253.929,9 lei, rezultând o diferenţa de contract de 1.078.470.10 lei fără TVA (1.283.379,42 lei cu TVA). Asta nu înseamnă ca subscrisa nu a finalizat lucrările, dovada fiind PV sau Certificatul de recepţie la terminarea lucrărilor. In realitate in lipsa Inginerului şi motivul invocat in mod nejustificat de pârâtă începând cu data expirării SGB 31.12.2015 nu a fost primita/ confirmată si onorată la plată ultima, factura, (certificat, final de plată) pentru lucrările efectuate.
In perioada in care a fost depusa cererea de chemare in judecata, imediat dupa rezilierea contractului, subscrisa a emis si comunicat autorităţii contractante adresa nr. X/26.05.2017 (înregistrata la parata cu nr, X/29.05.2017) care avea anexate Aplicaţia de plata nr. 12 la terminarea lucrărilor si inclusiv Situaţia de lucrări (detalierea tuturor lucrărilor) din care rezulta lucrări executate în cuantum de 716.978,49 lei fara TVA. Mai mult a fost emisă şi notificarea nr. X/06,07.2017 prin care la punciul 1, a notificat parata sa achite suma de 716.978,49 lei fara TVA (n.n. 853.204,40 lei cu TVA.) aferenta ultimei aplicaţii in judecată de plata, însă parata nu a dat curs.
În cadrul unui control efectuat de către Curtea de Conturi la societate, dupa data rezilierii s-a constatat ca exista un prejudiciu aferent Aplicaţiei de plaţa CIP 12 (obiectul acestui capăt de cerere), întrucât pârâta nu a achitat lucrările efectuate de subscrisa. Tot Curtea de Conturi a mai constatat un prejudiciu în cuantum de aproximativ 2 milioane lei ca urmare a atitudinii culpabile a paratei care a refuzat sa contracteze lucrări suplimentare întrucât staţiile de epurare erau la o distanta de aproximativ 200 de metri fata de proiectul iniţial, motiv pentru care au fost întârziate lucrările si au fost efectuate cheltuieli suplimentare nerecuperate de subscrisa (n.n. subscrisa nu a formulat acţiune împotriva paratei si exista un litigiu in contradictoriu cu asociatul SC S SRL)
Aşadar Curtea de Conturi constata ca exista abatere (neîntocmire factura) în cazul lucrărilor aferente ultimei situaţii de lucrări CIP 12, respectiv acest capăt de cerere.
Având in vedere decizia executorie si care se bucura de prezumţia de legalitate a Curţii de Conturi cu nr. X/2017 (punctul (e) pagina 9 emisă conform punct nr, 3.1.13.2 pagina 46-49 din Raportul de control din 30-10.2017) subscrisa a emis Factura cu nr. X/13.12.2017 si a comunicat-o autorităţii contractante prin adresa nr. X/12.01.2018 (nr. X/16.01.2018).
Însă, prin răspunsul nr. X/Y/26,01.2018, pârâta refuză primirea documentelor invocând aceleaşi motive total neîntemeiate respectiv lipsa SGBE (deşi contractul este în prezent reziliat iar mai mult in caz de reziliere autoritatea contractanta era obligata să restituie SGBE).
Referitor la lucrările aferente CIP 12 în cuantum de 853.204,40 lei (cu TVA), menţiona că acestea nu au fost confirmate si achitate de pârâtă ca urmare a lipsei SGBE ci nu a faptului că nu au fost efectuate (dovada: adresa nr. X/Y/14.01.2016, dar şi faptul ca a fost emis Certificat/PV de recepţie la terminarea lucrărilor). Lipsa SGBE era invocata de pârâta doar când ar fi trebuit sa achite sume restante, însă in alte situaţii (recepţie lucrare) nu s-a opus. Însă ulterior rezilierii contractului autoritatea contractanta, nu mai poate invoca lipsa SGBE si are obligaţia contractuala (clauza 1S.4) sa efectueze toate plăţile restante inclusiv contravaloarea lucrărilor efectuate. Lucrările aferente CIP 12 sunt efectuate anterior datei de 31.12.2015 si 28.02.2016 (recepţia lucrărilor) si reprezintă în mare măsura Teste de punere in funcţiune o echipamentelor /instalaţiilor, necesare la recepţia lucrărilor care a avut toc in luna februarie 2016.
Arată că autoritatea contractantă in mod culpabil nu a efectuat/ convocat recepţia în anul 2015 conform Notificări nr. X/13.11.2015 reluată prin adresele nr. X/24.12.2015 si X/30.12.2015. Astfel tot din culpa pârâtei ultima situaţie de lucrări CIP 12 nu a fost emisa pana la data de 31.12.2015 data la care era valabilă SGBE si altfel parata nu mai putea invoca sub-clauza 14.6;
Lucrările au fost finalizate, instalaţiile sunt exploatate de către pârâtă, dovada fiind cele două rapoarte de expertiza tehnica (depuse la dosarul X/104/2017), dar si faptul ca a fost încheiata recepţia la terminarea lucrărilor si au fost stinse obiectiunile.
Nota: in cadrul dosarului nr. X/104/2017 instanţa de judecata nu a analizat sub nici o forma condiţiile răspunderii contractuale, respectiv clauzele 15.3 si 15.4 care obliga parata sa achite restantele contractuale si orice alta sume restante in cazul in care emite notificare de reziliere conform clauzei 15.3.
Arată ca instanţa a reţinut (pag 13 al 1 teza finala si alineatul 2) (n.n. Instanţa de recurs a confirmat acest raţionament) ca: „In condiţiile in care notificarea de reziliere X/130/18.05.2017 a devenit efectiva la 02.06.2017 iar acţiunea a fost introdusa dupa aceasta dată la_06.06.20l7 si nu au fost identificate motive de anulare a notificării, contractul a încetat prin reziliere .
A mai constantat Instanţa (pag 13 alin.3) ca, in perioada contractuala, parata putea sa refuze plata conform clauzei 14.6 pentru motivul ca subscrisa se afla in culpa intrucat nu a prelungit valabilitatea Scrisorii Bancare de Buna Execuţie) Aşadar, instanţa a constatat ca;
- o acţiune in răspundere contractuala putea fi depusa doar in termen de 14 zile de la data rezilierii, motiv pentru care nu a mai analizat condiţiile răspunderii contractuale. Mai mult învedera si faptul ca factura a fost emisa la data de 13.12.2017 ulterior rezilierii Contractului (18.0S.2017) si ulterior depunerii actiunii aferente dosarului nr. X/104/2017;
- Parata avea dreptul conform clauzei 14.6 sa refuze plata inclusiv pana la data rezilierii contractului, întrucât contractul a fost reziliat, subscrisa are la dispoziţie fie sa formuleze o acţiune întemeiata pe condiţiile îmbogăţirii fara justa cauza (care nu a fost exercitata in dosarul X/104/2017), fie pe răspundere contractuala care sa vizeze in mod exclusiv obligaţiile pârâtilor ulterioare.
In concluzie susţine ca parata cu rea credinţă refuza plata lucrărilor de care a beneficiat si sunt îndeplinite condiţiile in principal condiţiile îmbogăţirii fără justa cauza, iar in subsidiar condiţiile răspunderii contractuale.
A) Apreciază că sunt îndeplinte condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză întrucât:
a) este îndeplinita condiţia prevăzuta de art. 1348 Cod civil. întrucât subscrisa nu mai are la dispoziţie, o alta acţiune de recuperare a prestaţiilor, respectiv nu poate invoca răspunderea contractuală.
Cu putere de lucru judecat in cauza nr X/104/2017 acţiune întemeiata exclusiv pe răspundere contractuala, Instanţa de judecata a reţinut ca o asemenea acţiune ar fi putut să fie primita doar in termen de maxim 14 zile de la data rezilierii iar subscrisa ar fi depăşit acest termen in raport de aceasta motivare instanţa de judecata nu a analizat cauza pe fond, respectiv nu a mai analizat condiţiile răspunderij contractuale,
Aşadar, în_raport de motivarea instanţei de judecata rezulta ca răspunderea conţractuală nu poate opera în cazul unui contract reziliat. Cu alte cuvinte subscrisa poate formula acţiune civila si după trecerea_celor 14 zile_de la_data rezilierii si pană la împlinirea termenului general de prescripţie de trei ani, însă pe un alt temei de drept.
Mai mult parata nu a acceptat situaţia de lucrări anterior rezilierii, nici in perioada de 14 zile de la data rezilierii (perioada in care in mod evident nu mai opera intedicţia de plată prevăzuta la sub-clauza 14.6).
Aşadar subscrisa nu a putut sa emită factura in termen de 14 zile_de la data rezilierii. In fine factura a fost emisa la data de, 13.12.2017 după data depunerii acţiunii în dosarul nr. X/104/2017 si după controlul efectuat de către Curtea de Conturi:
In concluzie considera ca data scadenta a facturii este 11.01.2018 respectiv 28 de zile (conform sub-clauzei 14.13) de la data emiterii Facturii cu nr. X/13.12.2017;
In subsidiar în cazul în care această condiţie nu este îndeplinită solicită a se analiza acţiunea in temeiul răspunderii contractuale.
b) exista o îmbogăţire a paratei întrucât a beneficiat de contravaloarea unor lucrări efectuate şi în mod total nejustificat si nelegal nu a achitat contravaloarea acestora.
Este îndeplinită si condiţia existentei relei credinţe a pârâtei întrucât nu exista motive justificate prin care sa refuze plata. Dupa data rezilierii contractului nu avea niciun motiv temeinic de refuz pentru a onora la plată contravaloare lucrărilor de care a beneficiat. Odată ce lucrările au fost executate iar contractul a fost finalizat si remediate defecţiunile iar instalaţiile fucţionează conform caietului de sarcini, refuzul de plata al ultimei facturi (situaţii de lucrări) este total nejustificata ceea ce denotă rea credinţă.
Foarte important este faptul ca in contractul de lucrări nu exista nici un fel de clauza care sa-i permită paratei sa refuze plata acestor lucrări, mai ales in contextul in care contractul a fost rezjliat_unilateral conform sub-clauzei 15.2 iar conform clauzelor 15.3 şi 15.4 parata era obligată să achite toate sumele restante.
c) Exista şi o însărăcire a subscrisei întrucât a prestat servicii, a efectuat cheltuieli cu forte umane si materiale (contravaloare materiale, echipamente, carburanţi etc.) si nu a beneficiat de contravaloarea prestaţiilor.
Prestarea serviciilor a fost dovedita in cadrul dosarului nr X/104/2017 (prin raport de expertiza tehnica si contabila.
Subscrisa a actionat_cu buna credinţă întrucât chiar daca parata, nu si a respectat obligaţiile de plata pentru sumele scadente, a remediat în perioada 2016-2017 defecţiunile aferente lucrărilor. Cu alte cuvinte, chiar daca a fost deschisa procedura de in solventa împotriva subscrisei la data de 10.10.2016 subscrisa si-a respectat obligaţiile de remediere a lucrărilor, si nu a invocat excepţia de neexecutare pe motiv ca parata nu a achitat prima jumătate din reţinerile de 10% reţinute din facturi şi contravaloarea ultimei facturi.
d) Există o legătura directă între condiţia îmbogăţirii paratei şi cea a însărăcirii subscrisei. Susţine ca însărăcirea subscrisei este cauzată exclusiv de reau credinţa a paratei care refuză nejustificat sa achite contravaloarea unor lucrări de care a beneficiat si le exploatează de mai mult timp in bune condiţii.
e) Cererea de plata a contravalorii lucrărilor efectuate, ci nu a restituirii in natura, respecta prevederile art. 1.640. Cod Civil (l)Dacă restituirea nu poate face in natura din cauza imposibilităţii sau a unui impediment serios ori daca restituirea priveşte prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent"
B) In subsidiar, in ipoteza in care Instanţa considera ca nu este îndeplinita condiţia prevăzuta de art. 1348 Cod civil susţine că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii contractuale întrucât;
a) exista un contract de tip FIDIC GALBEN in cadrul căruia au fost efectuate lucrările contractate, care au fost indirect recunoscute prin emiterea Certificatului/ Procesului verbal de recepţie Şub-Clauzele Contractului de tip FIDIC GALBEN, au fost transpuse integral in legislaţia interna, respectiv: Ordinul nr. 915/465/415/2003, Ordinul nr. 306/1059/555/2009 si HG nr. 1405/25.32,2010.
Potrivit art. 969 din Vechiul Cod Civil „Convenţiile legal făcute au putere de lege intre părţile contractante"
b) exista o culpă contractuală săvârşită cu_vinovăţie, în sensul rezilierii unilaterale din culpă si a refuzului de plată (neexecutarea obligaţiei) a restantelor contractuale anterior rezilierii contractului de la data scadenta, dar in mod special ulterior rezilierii contractului conform sub-clauzelor: 15.4 c) teza finală - Plata după reziliere de către beneficiat si Sub-clauza 15,3. Evaluarea la data rezilierii (clauze aplicabile In cazul rezilierii contractului de către beneficiar) şi /sau sub-clauza 15.4 Plata dupa reziliere de către Antreprenor coroborat cu Sub-clauza 19. 6 -Rezilierea opţionala, lichidare (clauze aplicabile In cazul rezilierii contractului de către antreprenor).
Susţine ca neasigurarea garanţiei de buna execuţie, ar fi putut constitui un motiv de refuz al plaţii certificatelor interimare de plata conform clauzei 14.6 din contract însă numai pana la data rezilierii. Dupa data doar clauzele 15.3. si 154.4 produc efecte iar aceste norme imperative sunt extrem de clare in sensul obligării autorităţii contractante la plata acestor restante in ipoteza in care denunţă unilateral contractul conform sub-clauzei 15.2.
Referitor la normele contractuale nerespectate de parata învederează:
- Sub-clauza 15.4 c teza finală - Plata după reziliere de către beneficiar si Sub-clauza 15,3 Evaluarea Ia data rezilierii si/sau sub-clauza 16.4 Plata dupa reziliere de către Antreprenor coroborat cu Sub-clauza 19.6 Rezilierea opţionala, lichidare .
Potrivit Sub-clauzei 15.3 Evaluarea la data rezilierii „De îndată ce este practic posibil după înştiinţarea de reziliere potrivit prevederilor sub-clauzei 15.2 a intrat în vigoare, inginerul va acţiona în conformitate cu prevederile Sub Clauzei 3.5 pentru a conveni sau stabili valoarea lucrurilor, bunurilor sau documentelor antreprenorului, şi alte sume datorate antreprenorului pentru lucrările executate in conformitate cu prevederile contractului"
Nota; Obiectul acestui capăt de cerere este in mod evident încadrat la „Sume datorate Antreprenorului pentru lucrări executate” întrucât a solicitat contravaloarea unor lucrări prestate anterior rezilierii contractului – 18.05.2017 dar si anterior emiterii Certificatului de recepţie la terminarea lucrărilor- 25.03.2016.
Susţine ca nici pana in prezent nu a fost efectuata o evaluare la data rezilierii de către Inginer.
Potrivit subclauzei 15.4 c teza finala - Plata dupa reziliere de către beneficiar „ .....Dupa acoperirea acestor pierderi, daune si costuri suplimentare beneficiarul va plăti antreprenorului diferenţa"
Susţine ca parata este vinovata de lipsa Inginerului dar si de faptul ca nu a efectuat o evaluare si plata urgenta a restantelor contractuale, mai ales ca subscrisa a finalizat si remediat lucrările (dovada rapoartele de expertiza) motiv pentru care parata nu ar fi avut vreun motiv întemeiat sa refuze plata sau sa procedeze la acoperirea unor eventuale pagube;
Faptul ca parata a reziliat contractul, in mod evident subscrisa nu ar mai fi avut posibilitatea sa constituie GBE chiar si in ipoteza in care nu se mai afla in cazul fortuit de neexecutare.
Aşadar, după reziliere produc_efecţe depline doar sub clauzele nr 15-3 si 15.4.
C) Referitor la cererea accesorie de plata a penalităţilor aferente debitului principal in cuantum de 853,204,40 lei (cu TVA inclus) calculate de la data scadenta 11.01.2013 respectiv de 28 de zile de la data emiterii Facturii cu nr. X/13.12.2017 conform sub-clauzei 14.13, până la data redactării acţiunii si a plăţii efective, menţiona;
In contractul FIDIC conform sub-clauzei 8.7 coroborat cu anexa la oferta părţile au convenit o clauza penala respectiv procentul de 0,10% pe zi, însă acest procent nu este aplicabil pentru nedeblocarea sumelor reţinute din facturi.
Din acest motiv, in lipsa unei clauze penale, solicita dobânda legala si penalizatoare in cuantum mai mic, respectiv doar nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României plus opt puncte procentuale, reglementare prevăzută de art. 3 alin. (2.l) din OG. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie si penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, cu modificările si completările ulterioare (articol introdus de art. 20 din Legea nr, 72 din 28 martie 2013);
Pentru motivele invocate mai sus solicită admiterea acţiunii asa cum a fost formulată ca fiind temeinică şi legală .
În drept, îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile, art, 286 si urm. din OUG 34/2006 (completat cu art. 53 si urm. Legea nr. 101/2016), art. 297 din OUG nr. 34/2006 coroborat cu dispoziţiile Codului Civil privind îmbogăţirea fara justa cauză (art, 1345 - 1348, art, 1640 Cod Civil) iar in subsidiar dispoziţiile Vechiului Cod Civil privind răspunderea contractula art.969 şi urm. art. 453 CPC, Legea nr. 85/2014
Probe. Solicită admiterea următoarelor probe:
a) înscrisuri (Anexăm la prezenta înscrisurile menţionate in acţiune/ OPIS);
Solicita ca pârâta să depună la dosar - extras contract sau orice alt document din care să rezulte data la care a încetat activitatea inginerului/consultantului de supervizare.
b) interogatoriu (anexat la prezenta)
c) expertiza contabilă cu obiective de identificare a: valorii contractului, totalul facturilor emise
pana la dota rezilierii (18.05.2017), restul de decontat procentul de 10% reţineri din fiecare factura conform sub-clauzei 14.9 si anexei la oferta si sa precizeze cuantumul de 50% din aceasta valoare, precum si Identificarea cuantumului ultimei facturi OP 12 cu nr, X/13-12.2017 emisă după reziliere
d) expertiză tehnică in specialitatea „Construcţii"cu obiective:
Identificarea lucrărilor efectuate dar nefacturate pana la data rezilierii (ultimul certificat de plata CIP12), conform ultimei situaţii de lucrări care nu a fost primita/ acceptată/ decontata de pârâta.
Să menţioneze dacă H o efectuat lucrări de remediere a defecţiunilor după emiterea certificatului de recepţie ta terminarea lucrărilor sau dacă a refuzat efectuarea acestora Referitor la obiectivele pentru expertize, le va completa prin note de şedinţă/răspuns la întâmpinare.
Orice altă probă care rezultă din dezbateri.
În temeiul art. 223 Cod proc. civ., în caz de neprezentare, solicită judecarea cauzei în lipsă.
Pârâta SC CAO SA Prin a formulat întâmpinare prin care a solicitat:
1. Admiterea excepţiei lipsei de obiect a primului capăt de cerere, respectiv obligarea subscrisei la comunicarea certificatului de recepţie finala si/sau efectuarea recepţiei finale si, pe cale de consecinţa, respingerea acestui capăt de cerere lipsita de obiect.
2. Admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. X/10.07.2019, pronunţata de Tribunalul Olt - Secţia a ll-a civila, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. X/107/2017, in raport de cauza dedusa judecaţii, in ce priveşte capetele II si III de cerere si, pe cale de consecinţa, respingerea capetelor de cerere indicate anterior pentru autoritate de lucru judecat;
3.Respingerea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanta ca neîntemeiata;
4. Obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata generate de prezenta cauza.
In ce priveşte excepţia lipsei de obiect a primului capăt de cerere, preciza ca, prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul Tribunalului Bucureşti-Secţia a ll-a civila, de contencios administrativ sub nr. X/104/2017, reclamanta Societatea de SHH SA a solicitat, intre altele, sa se constate nulitatea absoluta a Notificării nr. X/130/18.05.2017 (nr. 12712/18.05.2017) privind rezilierea Contractului de proiectare si execuţie nr.X/28.10.2009 -„Staţii de Epurare pentru oraşele P, Draganesti Olt si P O-CL3, considerata ca fiind emisa de către subscrisa cu încălcarea normelor legale/contractuale incidente si cu rea-credinta.
Prin sentinţa civila nr. X/10.07.2019 pronunţata in cauza, Tribunalul Olt insa a statuat ca, in ceea ce priveşte cererea de constatare a nulităţii notificării de reziliere a contractului, este necontestat faptul ca reclamanta nu si-a executat obligaţia de a obţine o garanţie de buna execuţie pentru realizarea corespunzătoare a lucrărilor, asa cum isi asumase prin clauza 4.2 din contract, fila 59, vol. I. In aceste condiţii, arata instanţa, cata vreme asigurarea garanţiei a fost prevăzuta ca o condiţie a insasi asigurării plaţilor de către beneficiar, conform clauzei 14.6 din contract din contract, nu se poate retine ca este vorba de o neexecutare minora a obligaţiilor contractuale, care ar putea excepţia aplicării sancţiunii rezilierii contractului. Ca atare, instanţa a reţinut legalitatea notificării de reziliere si implicit culpa reclamantei Societatea de SHH SA pentru încetarea in acest mod a contractului, reţinând in acest sens si ca, potrivit clauzei 15.2 din Condiţiile speciale suplimentare la contract, nerespectarea oricăreia dintre clauzele 15.2 paragraful 1 reprezintă o încălcare a unei obligaţii esenţiale. O asemenea încălcare este, potrivit contractului, sancţionată cu rezilierea de drept a contractului la expirarea notificării de 14 zile adresata de beneficiar.
Ulterior, hotărârea de prima instanţa a rămas definitiva, prin respingerea recursului formulat de reclamanta (decizia nr. X/09.12.2019, pronunţata de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ si fiscal).
Or, având in vedere ca in mod definitiv s-a stabilit ca notificarea de reziliere a contractului a fost legal emisa, iar contractul este, de la momentul transmiterii notificării, reziliat de drept, cererea reclamantei din prezenta cauza privind obligarea subscrisei la comunicarea certificatului de recepţie finala si/sau recepţiei finale, este lipsita de obiect. Aceasta întrucât efectuarea recepţiei finale a contractului ar presupune de plano un contract ce este valabil la acest moment, neafectat de vreo cauza de ineficacitate, in cauza insa, nu se mai poate pune problema efectuării recepţiei finale a lucrărilor, atâta timp cat contractul a incetat din culpa reclamantei.
Pe cale de consecinţa, va solicitam respingerea cererii privind obligarea subscrisei la comunicarea certificatului de recepţie finala si/sau efectuarea recepţie finala, ca lipsita de obiect.
Excepţia autorităţii de lucru judecat
Înţelegem sa invocam excepţia autorităţii de lucru judecat pe care sentinţa civila nr. X/10.07.2019, pronunţata de Tribunalul Olt - Secţia a ll-a civila, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. X/107/2017 (definitiva), o are in raport de cauza dedusa judecaţii, cu privire la capetele II si III de cerere.
Astfel, arătam ca prin cererea introductiva, reclamanta a solicitat obligarea subscrisei la:
II) plata sumei de 1.212.696,49 lei reprezentând 50% din reţineri scadente la data recepţiei finale, la care se vor adaugă penalitati/majorari de întârziere de la data de 18.05.2017 (emiterea notificării de reziliere) sau in subsidiar începând cu 25.03.2018 (data maxima scadenta conform clauzei 11.9) pana la data depunerii cererii de chemare in judecata si in continuare pana la data plaţii efective, respectiv plata dobânzii legale si penalizatoare conform OUG13/2011.
III) obligarea autorităţii contractante la confirmarea Aplicaţiei de plata nr. 12 si Situaţiei de lucrări efectuate si plata sumei de 853.204,40 lei (cu TVA inclus) cu titlu de lucrări efectutate, la care se vor adaugă penalitati/majorari de 'întârziere de la data scadenta 11.01.2018 (28 de zile de la data emiterii facturii de lucrări) pana la data depunerii cererii de chemare in judecata si in continuare nivelul ratei dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României plus opt puncte procentuale, iar tot subsidiar solicitam plata conform sub-clauzei 14.8, rata de scont publicata de banca centrala la care se vor adaugă trei puncte procentuale.
Or, din aceasta perspectiva, arată ca aceste pretenţii au fost deduse judecaţii prin cererea de chemare in judecata ce a făcut obiectul dosarului nr. X/104/2017 al Tribunalului Olt - Secţia a ll-a civila, de contencios administrativ si fiscal, suma de la punctul II fiind solicitata prin cererea introductiva, in timp ce suma de la punctul III) a fost solicitata prin cererea completatoare formulata in cauza respectiva. Prin sentinţa civila nr. X/10.07.2019, instanţa a admis in parte cererea reclamantei, obligând pe subscrisa la restituirea sumei de 1.212.696,50 lei, reprezentând 50% din valoarea reţinuta din facturile emise si achitate, conform certificatelor intermediare de plata de la nr. 1 si pana la nr. 11, suma actualizata cu dobânda legala de la data de 12.08.2016 si pana la data plaţii efective.
Cu privire la sumele indicate mai sus, ce sunt solicitate de către reclamanta si in prezentul litigiu, instanţa a reţinut ca ele nu sunt datorate, aratandu-se ca, in ce priveşte celalalt procentaj de 50% solicitat (in speţa, suma de 1.212.696,49 lei), acesta nu mai poate fi solicitat a fi restituit, cata vreme clauzele contractuale prevăd plata acestuia dupa ultimul termen al perioadei de notificare, termen care era de 365 de zile de la recepţia lucrărilor si care nu era împlinit la momentul la care a intervenit rezilierea contractului.
Pe de alta parte, in ce priveşte capătul de cerere privind obligarea subscrisei la plata contravalorii certificatului interimar de plata nr. 12, instanţa a apreciat ca acesta este neintemeiat, in condiţiile care reclamanta nu a constituit garanţia de buna execuţie a lucrărilor, iar neasigurarea garanţiei constituie un motiv de refuz al plaţii certificatelor interimare de plata conform clauzei 14.6 din contract.
Aşadar, dat fiind faptul ca s-a stabilit in mod definitiv ca sumele in discuţie sunt nedatorate, la acest moment nu mai este posibila pronunţarea in prezentul litigiu a unei hotărâri prin care instanţa sa dispună asupra acestor sume, intrucat în caz contrar ar fi încălcata autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. X/10.07.2019. pronunţata de Tribunalul Olt-Secţia a ll-a civila, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. X/104/2017.
Potrivit art. 430 Cod procedura civila, „(1) Hotărârea judecătoreasca ce soluţionează, in tot sau in parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşata", iar „(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum si considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa".
Autoritatea lucrului judecat prevăzuta de art. 430 Cod procedura civila are la baza regula potrivit căreia o acţiune nu poate fi judecata decât o singura data si ca o constatare făcuta prin hotărârea judecătoreasca definitiva nu trebuie contrazisa printr-o alta hotărâre.
Principiul lucrului judecat impiedtca deci nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauza si fiind purtat intre aceleaşi parti, ci si contrazicerile dintre doua hotărâri judecătoreşti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parti sau constatările făcute printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotărâre judecătoreasca data intr-un alt proces.
Plecând de la aceste considerente, sentinţa civila amintita se bucura fara indoiala de autoritate de lucru judecat, ea tranşând in mod definitiv cauza in ce priveşte situaţia juridica dintre parti in ce priveşte Contractul de proiectare si execuţie nr.X/28.10.2009.
In concluzie, constatând autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. X/10.07.2019 fata de prezenta cauza, solicitam admiterea pentru acest motiva excepţiei invocate.
Pe fondul cauzei, arătam ca la data de 28.10.2009, intre subscrisa in calitate de autoritate contractanta-beneficiar si H S SA in calitate de antreprenor si lider al asocierii H S SA - A SA - E C SA - S SA, a fost încheiat Contractul de achiziţie publica nr.X „CL3 - Staţii de epurare pentru Oraşele P O, D O si P", având ca obiect proiectarea sî execuţia celor trei obiective.
Potrivit Formularului de oferta si Acordului Contractual, valoarea totala a Contractului (preţul contractului acceptat) era de 21.550.666 lei, iar durata de execuţie a lucrărilor era de 22 de luni.
Urmare a procedurii judiciare de fuziune prin contopire a celor filiale H, toate drepturile si obligaţiile rezultate din contract au fost preluate de către Societatea de Servicii Hidroenergetice H SA, entitate cu personalitate juridica si statut de filiala a H.
Dupa încheierea contractului, părţile au adus o serie de modificări, concretizate in următoarele acte adiţionale relevante cauzei: actul adiţional nr. 4 înregistrat cu nr. X/16.08.2011, prin care s-a majorat durata de execuţie a contractului de la 03.10.2011 pana la 28.08.2012; actul adiţional nr. 5 înregistrat cu nr. 6534/23.08.2012 prin care s-a diminuat valoarea contractului cu suma de 69.868 exclusiv TVA, la suma totala de 25.332.400 lei fara TVA.
Dupa terminarea lucrărilor, a fost emis Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. X/29.02.2016, iar consultantul de supervizare-inginerul EPT1SA a emis Certificatul de Recepţie la Terminarea Lucrărilor din 25.03.2015, ulterior fiind emis si Certificatul de anulare a obiectiunilor inregistat la subscrisa cu nr. X/29.07.2016.
Scrisoarea de garanţie bancara emisa conform clauzei 4.2, in cuantum de 2.533.240 lei, a expirat la data de 31.12.2015, iar intre parti a existat un litigiu in legătura cu acest aspect, înregistrat pe rolul Tribunalului Olt sub nr. X/104/2016. Prin sentinţa pronunţata in acest dosar, nr. X/22.09.2016, rămasa definitiva, a fost admisa cererea formulata de subscrisa, reclamanta H SA fiind obligata sa obtina si sa transmită o noua scrisoare de garanţie bancara pentru suma de 2.533.240 lei, valabila pana la expirarea perioadei de notificare a obiectelor (perioada de garanţie), conform Contractului de achiziţie publica nr. X/28.10.2009 „Staţii de epurare pentru oraşele P-O, D O si P".
La data de 10.10.2016, Tribunalul Bucureşti a dispus in cadrul dosarului nr. X/3/2016 deschiderea procedurii generale a insolventei fata de Societatea de SHH SA, fiind desemnata in calitate de administrator judiciar C Fililala Bucureşti SPRL.
Prin adresa nr. X/130/24.03.2017, subscrisa am solicitat executarea sentinţei nr. X/22.09.2016 din dosarul nr. X/104/2016, privind transmiterea unei noi scrisori de garanţie bancara valabila pana la expirarea perioadei de notificare a defectelor, in termen de 14 zile, potrivit clauzei 15.2 din Condiţii Generale de Contract, arătând ca, potrivit sub-clauzei 4.2 - garanţia de buna execuţie - aceasta reprezintă o incalcare a unei obligaţii esenţiale a antreprenorului, care poate duce la rezilierea contractului.
Reclamanta, prin adresa nr. X/12.04.2017, a refuzat acest lucru, considerând ca subscrisa aveam obligaţia de a depune declaraţie de creanţa in dosarul de insolventa sau sa executam scrisoarea de garanţie bancara pana la data de 31.12.2015, cand era valabila, aratandu-se ca prin
intrarea in insolventa a reclamantei, clauzele care prevedeau constituirea scrisorii de garanţie bancara nu mai pot produce efecte juridice. Pe de alta parte, reclamanta a arătat ca societatea nu mai îndeplinea condiţiile de bonitate financiara necesare.
Subscrisa am emis în aceste condiţii notificarea de reziliere nr. X/130/18.05.2017, invocând drept temei clauza 15.2 din Contract (rezilierea contractului de beneficiar), sub-clauza 15.2 (a) -nerespectarea prevederilor sub-clauzei 4.2 (garanţia de buna execuţie), sub-clauza 15.2 (b) -antreprenorul abandonează lucrările sau demonstrează in alt fel intenţia de a nu continua indeplinirea obligaţiilor din cadrul Contractului si sub-clauza 15.2 (c) (îi) Antreprenorul nu reuşeşte fara, justificări rezonabile [...] sa soluţioneze cerinţele unei înştiinţări, emisa potrivit sub-clauzei 7.5 sau sub-clauzei 7.6, in termen de 28 de zile de la primirea acesteia.
Asa cum s-a reţinut cu autoritate de lucru judecat prin sentinţa civila nr. X/10.07.2019, reclamanta nu si-a executat obligaţia de a obţine o garanţie de buna execuţie pentru realizarea corespunzătoare a lucrărilor, asa cum isi asumase prin contract, respectiv de 10% din suma contractuala acceptata (conform sub-clauzei 4.2 din Contract). Acest fapt a făcut ca in speţa sa fie aplicabile dispoziţiile clauzei 15.2 din Contract, potrivit cu care beneficiarul este in drept sa solicite rezilierea contractului atunci cand antreprenorul nu reuşeşte sa respecte prevederile sub-clauzei 4.2 (obţinerea garanţiei de buna execuţie).
In acelaşi sens, se impun a fi avute in vedere dispoziţiile art. 969 Cod civil 1864, potrivit cu care convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. De asemenea, in temeiul art. 1020-1021 Cod civil 1864, in situaţia in care o parte nu isi îndeplineşte obligaţiile contractuale cealaltă parte este îndreptăţită sa solicite rezilierea contractului.
Asa fiind, de vreme ce contractul încheiat intre parti a fost reziliat ca urmare a neexecutarii de către reclamanta a obligaţiilor asumate, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin sentinţa civila nr. X/10.07.2019 s-a reţinut in mod definitiv ca notificarea de reziliere este legala, la acest moment Contractul de proiectare si execuţie nr.X/28.10.2009, nu mai poate produce niciun efect. Aceasta presupune ca orice solicitare făcuta la acest moment din partea reclamantei in temeiul contractului, nu doar ca este lipsita de fundament juridic, dar denota in mod cert si rea-credinta.
Contrar susţinerilor reclamantei din cererea de chemare in judecata, subscrisa nu putem fi obligaţi la executarea unei prestaţii, cata vreme nu mai exista contractul - deci, izorul obligaţiei – in virtutea căruia se poate cere in mod valabil pârtii ca aceasta sa aiba o anumita conduita, respectiv sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
Întrucât contractul a incetat ca urmare a rezilierii sale, solicitarea reclamantei este fara îndoiala neîntemeiata.
In ce priveşte obligarea subscrisei la plata sumei de 1.212.696,49 lei, reprezentând 50% din reţineri scadente la data recepţiei finale, cat si a penalităţilor de întârzierea aferente, precizam ca, potrivit clauzei 15.2 dtn Condiţiile speciale suplimentare la contract, nerespectarea oricăreia dintre clauzele 15.2 paragraful 1 reprezintă o Încălcare a unei obligaţii esenţiale, fiind sancţionată cu rezilierea de drept a contractului la expirarea notificării de 14 zile adresata de beneficiar. In condiţiile in care notificarea de reziliere nr. X/130/18.05.2017 a devenit efectiva la 02.06.2017, iar in litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. X/104/2017 nu au fost identificate motive de anulare a notificării, contractul a incetat prin reziliere.
Ca atare, asa cum a statuat si instanţa in dosarul menţionat anterior, reclamanta nu mai poate solicita cu succes restituirea sumei de 1.212.696,49 lei, reprezentând 50% din reţinerile scadente la data recepţiei finale, de vreme ce clauzele contractuale prevăd plata acestuia dupa ultimul termen al perioadei de notificare a defecţiunilor - care era de 365 de zile de la recepţia lucrărilor si care nu era împlinit la intervenţia rezilierii contractului.
Interpretarea data acestui din urma aspect de către reclamanta, potrivit căreia instanţa a reţinut ca solicitarea sumei de 1.212.696,49 lei a fost prematura la momentul solicitării, nu poate fi primita, întrucât:
- potrivit sub-clauzei 14.6 din Contract, nicio plata nu poate fi efectuata în lipsa Garanţiei de Buna execuţie.
- in ceea ce priveşte sumele reţinute potrivit sub-clauzei 14.3. litera (c) si Anexei la oferta, in afara garanţiei de buna execuţie constituita conform clauzei 4.2. din Contract, exista si o „Suma Reţinuta" al cărui procent a fost stabilit la 10% din fiecare Certificat Interimar de Plata. Potrivit subclauzei 14.9 din Condiţiile generale, aceasta suma urma a fi restituita respectiv 50% la semnarea Procesului Verbal la Terminarea Lucrărilor, iar 50% la semnarea Procesului Verbal de Recepţie Finala. Or, pentru procentajul de 50% care, potrivit Contractului, se elibera la semnarea Procesului Verbal de Recepţie Finala, condiţia suspensiva nu s-a îndeplinit si nici nu se mai poate îndeplini, având in vedere rezilierea contractului din culpa reclamantei. Subliniem faptul ca. in ceea ce priveşte caracterul de „plata sub condiţie" a plaţii Sumelor Reţinute, invocam si puterea de lucru judecat a sentinţei civile nr. X/22.09.2016, in considerentele căreia se retine faptul ca Sumele Reţinute nu se confunda cu garanţia, având caracterul unor plaţi condiţionate.
Referitor la capătul de cerere ce vizează obligarea subscrisei la confirmarea Aplicaţiei de plata nr. 12 si a situaţiei de lucrări efectuate, respectiv la plata sumei de 853.204,40 lei (inclusiv TVA), cu titlu de lucrări efectuate. Asa cum am arătat anterior, prin sentinţa civila nr. 367/2019 s-a arătat ca subscrisa nu putem fi obligaţi la plata către reclamanta a contravalorii certificatului interimar de plata 12, deoarece aceasta nu a constituit garanţia de buna execuţie a lucrărilor, neasigurarea garanţiei constituind un motiv de refuz al plaţii certificatelor interimare de plata, conform clauzei 14.6 din Contract.
Aceeaşi instanţa a arătat ca, intr-adevar, chiar daca nu a reuşit sa respecte termenele de execuţie, acest lucru a fost acceptat de către beneficiar (subscrisa) - in condiţiile in care reclamanta era obligata sa asigure garanţia de buna execuţie pana la execuţia si terminarea lucrărilor, respectiv remedierea oricăror defecţiuni - insa sancţiunea neasigurarii garanţiei a fost prevăzuta in favoarea beneficiarului. Subscrisa nu puteam oricum executa garanţia cata vreme aceasta a fost valabila, in speţa pana la 31.12.2015, deoarece nu erau îndeplinite condiţiile de revendicare a sa, lucrarea nu era recepţionată si nici nu trecuse perioada de notificare a defecţiunilor.
In orice caz, apreciem, conform instanţei, ca dispoziţiile contractuale indicate mai sus sunt extrem de clare, astfel ca neasigurarea garanţiei constituie un motiv suficient de refuz al plaţii certificatelor interimare de plata de către parata.
In sfârşit, solicitam instanţei sa observe ca reclamanta isi intemeiaza acţiunea pe îmbogăţirea fara justa cauza, ce este justificata, in opinia sa, de următoarele argumente:
- Instanţa a constatat ca o acţiune in răspundere contractuala putea fi depusa de reclamanta doar in termen de 14 zile de data rezilierii, motiv pentru care nu a mai analizat condiţiile răspunderii contractuale;
- întrucât contractul a fost reziliat, reclamanta ar putea avea la dispoziţie fie sa formuleze o acţiune întemeiata pe îmbogăţirea fara justa cauza (care nu a fost exercitata in dosarul nr. X/104/2017), fie pe răspunderea contractuala, care sa vizeze in mod exclusiv obligaţiile pârtilor ulterioare rezilierii.
Aceste argumentele sunt insa in mod vădit lipsite de orice fundament juridic si faptic, in condiţiile in care instanţa nu a reţinut - si nici nu putea sa retina - ca reclamanta avea la dispoziţie
doar 14 zile de la data rezilierii contractului sa formuleze-o acţiune in pretenţii. In speţa, instanţa doar a constatat data la care reclamanta a formulat acţiunea in dosarul nr. X/104/2017, acţiune care fara indoîala are ca obiect pretenţii contractuale.
De altfel. Tribunalul a si reţinut ca pretenţiile reclamantei sunt in parte întemeiate, motiv pentru care a obligat pe subscrisa la restituirea sumei de 1.212.696,50 lei, reprezentând 50% din valoarea reţinuta din facturile emise si achitate, conform certificatelor intermediare de plata de la nr. 1 si pana la nr. 11, suma actualizata cu dobânda legala calculata de la data de 12.08.2016 si pana la data plaţii efective. Pentru celelalte capete de cerere insa - analizate si în cuprinsul prezentei cauze - instanţa in mod corespunzător a făcut o analiza pe fond a pretenţiilor cuprinse in acestea, stabilind ca sunt neintemeiate. Ulterior, soluţia primei instanţe a fost menţinută si de instanţa de apel, prin decizia civila nr. X/09.12.2019, pronunţata in recurs.
Apoi, in contextul in care pretenţiile reclamantei din prezenta cauza se intemeiaza exclusiv pe contractul incheiat intre parti, aceasta nu se poate folosi de o acţiune in restituire pentru valorificarea lor pe cale judiciara. In acest sens, precizam ca atat in jurisprudenta instanţelor de judecata, cat si in doctrina de specialitate, s-a arătat ca, pentru a fi in prezenta îmbogăţirii fara justa cauza care sa dea naştere raportului juridic de obligaţii si creditorul sa aiba dreptul la acţiunea in restituire {actio de in rem verso), care sa fie admisibila, trebuie îndeplinite cumulativ anumite condiţii, inclusiv aceea reclamantul (creditorul) sa nu aiba la dispoziţie o alta dispoziţie pentru realizarea dreptului sau de creanţa.
Pentru aceste considerente, va solicitam sa respingeţi cererea de chemare in judecata ca neîntemeiata. De asemenea, solicitam obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata generate de acest litigiu.
In drept: dispoziţiile art. 205 Cod procedura civila si celelalte dispoziţii legale evocate in cuprinsul intampinarii.
In dovedirea celor susţinute, solicitam proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
Reclamanta Societatea de SHH SA reprezentată legal prin administrator judiciar C Filiala Bucuresti SPRL în contradictoriu cu pârâta SC CAO SA a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună: comunicarea Certificatul de recepţie finala si/sau efectuarea recepţiei finale, plata sumei de 1.212.696,49 lei reprezentând 50% din reţineri scadente la data recepţiei finale , la care se, vor adaugă penalităţi/majorări de întârziere de la data 18.05.2017 (emiterea notificării de reziliere) sau in subsidiar începând cu 25.03.2018 (data maxima scadenta conforma clauzei 11.9) pana la data depunerii cererii de chemare in judecata si în continuare pana la data plăţii efective, respectiv plata dobânzii legale si penalizatoare conform OUG 13/2011, obligarea autorităţii contractante la confirmarea Aplicaţiei de plata nr.12 si Situaţiei de lucrări efectuate si plata sumei de 853.204,40 lei (cu TVA inclus) cu titlu de lucrări efectuate la care se vor adaugă penalităţi/ majorări de întârziere de la data scadenta 11.01.2018 ( 28 de zile de la data emiterii facturii de lucrări) pana la data depunerii cererii de chemare in judecata şi în continuare pana la data plăţii efective, respectiv solicita plata dobânzii legale si penalizatoare, respectiv nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României plus opţ puncte procentuale, iar tot în subsidiar solicita, plata conform sub-clauzei 14.8, rata de scont publicată de banca centrala la care se vor adăuga trei puncte procentuale şi plata cheltuielilor de judecata.
Asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii, raportat la temiul juridic invocat de reclamantă, respectiv îmbogăţire fără justă cauză, instanţa reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 1345 cod civil stabilesc că Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogăţit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ţinut dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri.
Prevederile art. 1.346 din NCC, reglementează situaţiile în care îmbogaţirea unei persoane (ca
fapt juridic licit), poate fi justificată atunci când rezultă:
- din executarea unei obligaţii valabile;
- din neexercitarea de către cel pagubit a unui drept contra celui îmbogaţit;
- dintr-un act îndeplinit de cel pagubit: în interesul sau personal şi exclusiv, pe riscul sau ori,
cu intenţia de a gratifica;
În alte situaţii decât cele stabilite de textul amintit, orice persoană care s-a îmbogaţit fără justă cauză în detrimentul alteia, va fi obligată la restituire.
Pe lângă condiţiile materiale necesar a fi îndeplinite pentru admisibilitatea unei acţiuni întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză, se impune a fi îndeplinite şi condiţii juridice constând în absenţa unei cauze legitime a măririi patrimoniului unei persoane în detrimentul alteia(această cauză, corespunde întotdeauna asupra existenţei unui titlu juridic care să justifice deplasarea valorii respective (precum: o dispoziţie a legii, un act juridic sau o hotărâre judecătorească), preucm şi absenţa oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea, de către cel care şi-a micşorat patrimoniul, a pierderii suferite. Subsidiaritatea acţiunii actio in rem verso semnifică faptul că aceasta nu poate fi promovată pentru a suplini o altă acţiune născută spre exemplu, dintr-un contract, un delict, o altă faptă licită sau din lege ( art. 1.348 NCC), doar în cazul în care pe aceasta din urmă, un obstacol de drept o împiedică să fie exercitată (de exemplu, a intevenit prescripţia excinctivă);
Având în vedere că prin sentinţa civila nr. X/10.07.2019, pronunţata de Tribunalul Olt - Secţia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. X/107/2017, definitivă, s-a admis în parte cererea formulată de SOCIETATEA DE SHH SA reprezentată legal prin C FILIALA BUCURESTI SPRL in calitate de administrator judiciar, în contradictoriu cu pârâta SC CAO SA şi a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 1.212.696, 50 de lei, reprezentând 50% din valoarea reţinută din facturile emise şi achitate, conform certificatelor intermediare de plată de la nr.1 şi până la nr. 11, sumă ce va fi actualizată cu dobânda legală, calculată de la data de 12.08.2016 şi până la data plății efective şi, totodată, au fost respinse celelalte capete de cerere, precum şi cererea reconvenţională formulată de pârâtă, instanța constată că reclamanta a avut la îndemână şi a utilizat cererea în realizarea dreptului, împrejurare în care o nouă cerere având acelaşi obiect, întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză nu mai poate fi promovată.
Faţă de aceste considerente, instanţa urmează să admită excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtă şi pe cale de consecinţă va respinge cererea de chemare în judecată întemeiată pe îmbogăţire fără justă cauză, ca inadmisibilă.
Asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat privind petitele nr. 2 şi 3 ale cererii de chemare în judecată, instanţa reţine următoarele:
De lege lata, Codul de procedură civilă, reglementează, în mod firesc, autoritatea de lucru judecat ca efect al hotărârii judecătorești, menținând însă și instituția excepției autorității de lucru judecat, consacrată expres de art. 432 C. pr. civ. Relevante sunt și dispozițiile art. 430 alin. (1) C. pr. civ., conform cărora hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
Dispozițiile art. 431 C. pr. civ., sub denumirea marginală „Efectele lucrului judecat” prevăd că: „(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”.
Astfel, autoritatea de lucru judecat prezintă două aspecte: un aspect pozitiv și unul negativ. Există, deci, un aspect pozitiv pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că aceasta se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea rămasă definitivă într-o nouă judecată, fără ca partea adversă sau instanța să mai poată lua în discuție existența dreptului, dar și un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, întrucât nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt proces.
Aspectul negativ va intra în funcțiune dacă într-un al doilea proces, între aceleași părți, se încearcă valorificarea aceleiași pretenții, invocându-se același temei juridic [art. 431 alin. (1) C. pr. civ.], extinzând astfel autoritatea de lucru judecat a hotărârii inițiale asupra sorții unui viitor litigiu, în sensul de a institui o interdicție a unei noi judecăți cu privire la aceeași chestiune litigioasă, între aceleași părți.
În prezenta cauză instanţa reţine existenţa autorităţii de lucru judecat, respectiv existenţa identităţii de obiect, cauză şi părţi. Astfel, obiectul prezentei cauze este identic cu cel al dosarului nr. X/104/2017, interesând nu doar „dreptul material”, ci şi „dreptul subiectiv” care poartă asupra acelui obiect , inclusiv scopul final urmărit prin ambele acţiuni, respectiv faptul că în ambele acţiuni reclamanta a urmăreşte plata sumei de 1.212.696,49 lei reprezentând 50% din reţineri scadente la data recepţiei finale , la care se, vor adaugă penalităţi/majorări de întârziere de la data 18.05.2017 (emiterea notificării de reziliere) sau in subsidiar începând cu 25.03.2018 (data maxima scadenta conforma clauzei 11.9) pana la data depunerii cererii de chemare in judecata si în continuare pana la data plăţii efective, respectiv plata dobânzii legale si penalizatoare conform OUG 13/2011, obligarea autorităţii contractante la confirmarea Aplicaţiei de plata nr.12 si Situaţiei de lucrări efectuate si plata sumei de 853.204,40 lei (cu TVA inclus) cu titlu de lucrări efectuate la care se vor adaugă penalităţi/ majorări de întârziere de la data scadenta 11.01.2018 ( 28 de zile de la data emiterii facturii de lucrări) pana la data depunerii cererii de chemare in judecata şi în continuare pana la data plăţii efective, respectiv solicita plata dobânzii legale si penalizatoare, respectiv nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României plus opţ puncte procentuale, iar tot în subsidiar solicita, plata conform sub-clauzei 14.8, rata de scont publicată de banca centrala la care se vor adăuga trei puncte procentuale şi plata cheltuielilor de judecata.
În cauză sunt de asemenea întrunite şi cerinţele privind identitatea de cauză, înţelegând prin cauză faptul material sau juridic care constituie temeiul legal sau fundamentul direct şi imediat al dreptului sau al beneficiului legal pe care una din părţi îl prevalează şi de părţi.
Ori, prin sentinţa mai sus indicată, instanţa a analizat în mod definitiv toate aspectele invocate de reclamantă, reţinând că „În ceea ce priveşte celălalt procent de 50 % solicitat de reclamantă, potrivit clauzei 15.2 din Condițiile speciale suplimentare la contract, fila 48 verso, vol. I, nerespectarea oricăreia dintre clauzele 15.2 paragraful 1 reprezintă o încălcare a unei obligaţii esenţiale, fiind sancţionată cu rezilierea de drept a contractului la expirarea notificării de 14 zile adresată de beneficiar . În condiţiile în care notificarea de reziliere X/130/18.05.2017 a devenit efectiva la 02.06.2017 iar acţiunea e introdusă după aceasta dată, la 06.06.2017 şi nu au fost identificate motive de anulare a notificării, contractul a încetat prin reziliere .
În aceste condiţii reclamanta nu mai poate invoca cu succes restituirea celuilalt procent din sumele reţinute, clauzele contractuale prevăzând plata acestuia după ultimul termen al perioadei de notificare a defecţiunilor, termen care era de 365 de zile de la recepţia lucrărilor şi care nu era împlinit la intervenţia rezilierii contractului .”, astfel încât aceste aspecte nu mai pot face obiectul analizei ulterioare a instanței , opunându-se efectul negativ al autorităţii de lucru judecat.
În ceea ce priveşte capătul de cerere nr. 3, instanţa a reţinut că reclamanta îşi invocă propria culpă, rezultând din neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, respectiv neasigurarea garanţiei de bună execuţie, pentru a obţine angajarea răspunderii contractuale a pârâtei, lucru inadmisibil. Sub acest aspect clauza contractuală este extrem de clară, neasigurarea garanţiei constituind un motiv suficient de refuz al plăţii certificatelor interimare de plată de către pârâtă, considerente ce au intrat în autoritatea de lucru judecat, nemaiputând fi puse în discuţie.
Pe cale de consecinţă, instanţa va admite excepţia autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă şi va respinge petitele nr. 2 şi 3 ale cererii de chemare în judecată pentru autoritate de lucru judecat.
În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect comunicarea certificatului de recepţie finală şi/sau efectuarea recepției finale, instanţa constată că acesta este ca neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 166 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, "(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a emite documente constatatoare care conţin informaţii referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant/contractant asociat şi, dacă este cazul, la eventualele prejudicii, după cum urmează: a) pentru contractele de furnizare atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen de 14 zile de la data finalizării livrării produselor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la data expirării perioadei de garanţie tehnică a produselor în cauză;", iar la alin. (4) al aceluiaşi act normativ se arată că "(4) Documentele constatatoare emise de către autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (3) pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
În speţă, după terminarea lucrărilor a fost emis Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. X/29.02.2016, fila 123, iar consultantul de supervizare-inginerul EPTISA a emis Certificatul de Recepţie la Terminarea Lucrărilor din 25.03.2016, ulterior fiind emis si Certificatul de anulare a obiecţiunilor înregistrat la pârâta CA O cu nr. X/29.07.2016.
Pârâta a emis notificarea de reziliere X/130/18.05.2017 invocând drept temei clauza 15.2 (rezilierea contractului de beneficiar), subclauza 15.2 (a) - reclamanta nu reuseste să respecte prevederile subclauzei 4.2. (Garantia de buna executie), subclauza 15.2 (b) – abandonează lucrările sau demonstrează in alt fel intenţia de a nu continua indeplinirea obligatiilor din cadrul Contractului şi subclauza 15.2 (c) (ii) – să solutioneze cerintele unei instiintari, emisă potrivit prevederilor sub-clauzei 7.5 sau sub-clauza 7.6, notificare constatată ca fiind legală prin sentinţa civilă nr. X/10.07.2019, pronunţata de Tribunalul Olt - Secţia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. X/107/2017, reţinându-se implicit culpa reclamantei pentru încetarea în acest mod a contractului.
Astfel, în condițiile în care a intervenit rezilierea contractului pentru culpa reclamantei, aceasta s-a aflat în imposibilitatea de a-şi îndeplini în integralitatea lor obligaţiile contractuale, împrejurare în care nu este posibilă comunicarea/efectuarea recepţiei finale.
Faţă de aceste considerente, instanța va respinge capătul de cerere având ca obiect comunicarea certificatului de recepţie finală şi/sau efectuarea recepției finale, ca neîntemeiat.
Data publicarii pe portal: 29.12.2020
Judecătoria Târgu Bujor
Rezoluţiune contract întreţinere
Tribunalul Teleorman
CERERE DE VALOARE REDUSA
Judecătoria Brăila
Revendicare imobiliară şi anulare contract autentic de vânzare – cumpărare
Tribunalul Dolj
Constatare caracter abuziv al clauzelor
Judecătoria Caracal
Nulitate absolută contract de donaţie. Donarea bunului aflat în proprietatea altei persoane.