Exceptie de nulitate recurs

Decizie 63 din 29.09.2020


Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea nr. X/22.06.2020 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. X/184/2020, a fost anulată cererea formulată de reclamanta N S CNP , domiciliată în B, str. judeţul O.

Pentru a pronunţa această încheiere, instanţa de fond a reţinut că prin acţiunea înregistrată la data de 23.03.2020 pe rolul Judecătoriei Balş sub nr.X/184/2020,  reclamanta N S a chemat în judecată pe pârâţii C M şi Spitalul Orăşenesc B  solicitând instanţei  să i se restituie diferanţa banilor, să fie anchetate penal pârâtele,  obligarea la daune morale de 300 miliarde euro  şi să  revină la postul lăsat în urma, forţată de împrejurări. Prin rezoluţia din data de 20.05.2020, în temeiul art. 200 alin. 2 C.proc.civ. instanţa i-a pus în vedere reclamantei  să indice adresa pârâtelor, în termen de 10 zile de la primirea comunicării.

Adresa emisă în baza rezoluţiei menţionate a fost primită de la data de 25.05.2020  astfel că termenul de 10 zile stabilit pentru acoperirea lipsurilor s-a împlinit în data de 4.06.2020

La data de 27.05.2020 reclamanta a indicat doar adresa pârâtei Spitalul Orăşenesc B, fără a indica şi adresa pârâtei C M.

În conformitate cu dispoziţiile art. 200 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă „completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194 – 197” şi „când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.” În baza art. 200 alin. 3 din Codul de procedură civilă „dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. 2, prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii”.

Instanţa a observat că, în conformitate cu dispoziţiile art.194 lit. a din Codul de procedură civilă, reclamantei îi revenea obligaţia de a indica adresa sau reşedinţa părţilor, iar pentru persoane juridice sediul acestora.

Observând că în termen de 10 zile de la data primirii comunicării, termen ce s-a împlinit în data de 4.06.2020, reclamanta  nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite de instanţă, în baza art. 200 alin. 3 din Codul de procedură civilă, instanţa a anulat cererea de chemare în judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta N S, învederând faptul că prin acţiunea înregistrată la data de 23.03.2020 pe rolul Judecătoriei Balş sub nr. X/184/2020,  reclamanta N S a chemat în judecată pe pârâţii C M şi Spitalul Orăşenesc B  solicitând instanţei  să i se restituie diferanţa banilor, să fie anchetate penal pârâtele,  obligarea la daune morale de 300 miliarde euro  şi să  revină la postul lăsat în urma, forţată de împrejurări.

La termenul de judecată din data de 29.09.2020, instanţa a invocat din oficiu excepţia de nulitate a recursului.

Analizând excepţia de nulitate a recursului, instanţa o va admite pentru următoarele motive:

Potrivit art. 490 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul reţine că legiuitorul a prevăzut expres că recursul şi, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii.

Similar, art. 457 alin.1 C.proc.civ. dispune în sensul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.  Principiul legalităţii căilor de atac, astfel reglementat, semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.

Este de precizat că dispoziţiile legale menţionate nu aduc atingere accesului liber la justiţie sau dreptului la apărare în condiţiile în care, pe de o parte, printre menţiunile obligatorii pe care trebuie să le conţină hotărârea se regăseşte şi cea referitoare la arătarea instanţei la care trebuie depusă cererea pentru exercitarea apelului sau recursului, conform art. 425 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, iar, pe de altă parte, legiuitorul are posibilitatea să impună anumite condiţii ţinând de natura şi de exigenţele administrării justiţiei, a căror finalitate este aceea de a disciplina comportamentul procesual al părţilor.

Incidente sunt în cauză  şi dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, care prevede că  „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”.

Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţia României, precum şi exigenţelor determinate prin art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual civilă  a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Aşadar, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual civile, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Aplicând aceste consideraţii teoretice la speţa de faţă, tribunalul constată că prezentul recurs, formulat împotriva unei încheieri pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. X/184/2020,  a fost depus direct la Tribunalul Olt, cu încălcarea dispoziţiilor exprese ale art. 490 alin. 1 C.proc.civ., fapt de natură să atragă sancțiunea nulităţii.

Pe cale de consecinţă, pentru considerentele de fapt şi de drept expuse in supra, în baza dispoziţiilor art. 496 alin.1 C.proc.civ., tribunalul va admite excepţia de nulitate a recursului, invocată din oficiu de instanţă şi va constata nul prezentul recurs.

Data publicarii pe porta: 09.11.2020