Plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc

Decizie 1318 din 15.06.2018


Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2018:165.001318

Dosar nr. 22295/215/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

 Decizia civilă Nr. 1318/2018

Şedinţa publică de la 15 Iunie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE I.G.Ş.

Judecător A.B.

Grefier C.D.S.

Pe rol judecarea  apelului formulat de apelanţii-petenţi Ş.D.F., B.M., D.A.C.împotriva sentinţei civile nr. 219 pronunţată la data de 17.01.2018 de Judecătoria Craiova în dosarul nr.  22295/215/2017 în contradictoriu cu  intimaţii Ş.G., Ş.D., având ca obiect plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  se prezintă intimatul Ş.G., personal şi asistat de avocat G.F.care este reprezentanta şi a intimatei Ş.D., lipsă fiind apelanţii-petenţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul a fost declarat în termen, motivat, nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanţa procedează la  identificarea intimatului Ş.G. acesta fiind legitimat cu carte de identitate cu datele consemnate în caietul grefierului de şedinţă.

Instanţa, în raport de dispoziţiile art. 482 Cod procedură civilă raportat la dispoziţiile art. 131 Cod procedură civilă, pune în discuţie competenţa instanţei de judecată.

Avocat G.F., pentru intimaţi, având cuvântul, învederează că Tribunalul Dolj este competent în soluţionarea prezentului apel.

Instanţa, verificându-şi competenţa, în raport de dispoziţiile art. 95 pct.2 şi art. 466 C.pr.civ., constată că este competentă, general, material şi teritorial în soluţionarea prezentului apel,  va estima durata necesară cercetării cauzei după discutarea probatoriului.

Avocat G.F., pentru intimaţi, depune  chitanţa nr. 81/14.06.2018 privind plata onorariului de avocat, sentinţa civilă nr. 11813/02.11.2017 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 18204/215/2017,  încheierea nr. 5249/25.04.2017 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 12440/215/2017 pentru a face dovada că a început executarea şi s-a  făcut contestaţie la executare, învederează că este vorba despre acelaşi titlu.

Instanţa decade intimata din proba cu  înscrisuri,  conform art. 208 alin. 2  C.P.C., constatând că nu a depus întâmpinare.

Instanţa estimează durata cauzei la un termen de judecată şi acordă cuvântul asupra apelului.

Avocat G.F., pentru intimaţi, solicită instanţei respingerea apelului, menţinerea sentinţei civile apelate, cu cheltuieli de judecată,  arată că apelul este nefondat. Învederează că executorul judecătoresc nu are calitate procesuala. Arată că se critică faptul că s-a refuzat punerea în executare a deciziei nr. 4 pronunţată de Curtea de Apel Craiova din data de 27.04.2017 prin care s-a dispus respingerea cererii de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 22 din 19.01.2017 pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. 9384/215/2012* şi cea de lămurire dipozitiv ca nefondate şi a rămas irevocabil titlul executoriu dat anterior. Prin decizia nr. 22/2017 s-a dispus nulitatea absolută a Convenţiei sub semnătură privată încheiată la data de 08.05.2009 şi nulitatea  absolută a  contractului de vânzare-cumpărare nr. 1235 din 01.06.2010 cu consecinţa punerii părţilor în situaţia anterioară. Executorul judecătoresc nu putea să pună în executare o decizie respinsă, refuzul acestuia a fost justificat.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă  219/17.01.2018, pronunţată de Judecătoria Craivoa, în dosarul nr. 22295/215/2017, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de petenţii Ş.D.F., B.M. şi D.A.C., în contradictoriu cu intimaţii Ş.G. şi Ş.D., având ca obiect plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc.

Au fost obligaţi petenţii la plata către intimaţii Ş.G. şi Ş.D. a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că la data de 31.07.2017, contestatorii Ş.D.F., B.M. şi D.A.C.au formulat cerere de executare silită a titlului executoriu constând în decizia nr. 22/19.01.2017 şi decizia nr. 4/27.04.2017 pronunţate de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.9384/215/2012* (fila 72).

Prin încheierea din 31.07.2017, Bej Balaci Titi a înregistrat cererea petenţilor sub dosar nr. 158/E/2017 şi a respins pe fond cererea privind deschiderea procedurii de executare din cadrul dosarului nr. 158/E/2017.

Observând titlul executoriu constând în decizia nr. 22/19.01.2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.9384/215/2012* (filele 80-89), dar şi în decizia nr. 4/27.04.2017 (de completare dispozitiv), se constată că prin acesta, a fost admisă cererea intimaţilor-creditori Ş.G.şi Ş.D. în contradictoriu cu debitorii-contestatari Ş.D.F., B.M. şi D.A.C., a fost constatată nulitatea absolută a convenţiei sub semnătură privată încheiată la data de 8.05.2009 între părţi privind imobilul din Craiova, ... jud. Dolj, a fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1235/01.06.2010 şi s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară. De asemenea, au fost obligaţi debitorii-petenţi la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru. Prin decizia nr. 4/27.04.2017 (filele 91-92), a fost respinsă ca lipsită de obiect cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 22/19.01.2017 şi respinsă ca nefondată cererea de lămurire a aceluiaşi dispozitiv, cereri formulate de petenţii-debitori.

Instanţa a reţinut că  acest titlu executoriu a făcut obiectul executării silite efectuate de BEJ Josceanu Claudiu în dosarul nr. 83/2017 la cererea creditorilor intimaţi Ş.G.şi S. D. (filele 73-75).

În aceste condiţii, s-a constatat că în mod legal, BEJ BALACI TITI a respins cererea debitorilor petenţi Ş.D.F., B.M. şi D.A.C.de declanşare a executării silite a titlului executoriu constând în decizia civilă nr. 22/19.01.2017.

Potrivit dispoziţiilor art. 664 alin. 1 C.proc.civ., „executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel”, iar, în cauză, creditori sunt doar intimaţii S. G. şi S. D.

Debitorii-petenţi nu au posibilitatea legală de a solicita punerea în executare silită a deciziei civile nr. 22/19.01.2017, aceştia neavând un titlu executoriu împotriva creditorilor. Şi, chiar dacă prin acesta s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară, debitorii nu au o creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva creditorilor. Dacă debitorii apreciază că, prin repunerea părţilor în situaţia anterioară, trebuie să li se restituie o sumă de bani, această obligaţie trebuie să facă obiectul unei convenţii între părţi sau, în caz contrar, unui demers judiciar prin care să se stabilească obligaţia de plată şi cuantumul creanţei.

În speţă, debitorii nu pot să ceară direct executarea silită, aceasta fiind o etapă subsecventă judecăţii sau a convenţiei bilaterale.

Pentru aceste considerente, cu respectarea dispoziţiilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 188/2000, instanţa a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenţi împotriva încheierii emise de BEJ BALACI TITI în data de 31.07.2017 în dosarul nr. 158/E/2017.

În temeiul art. 453 C.pr.civ., a obligat petenţii la plata către intimaţii Ş.G. şi Ş.D. a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător (fila 37).

Împotriva sentinţei civile nr. 219/17.01.2017 au declarat apel reclamanţii Ş.D.F., B.M. şi D.A.C., prin care au arătat că au formulat plângere împotriva executorului judecătoresc Balaci Titi, iar nu împotriva pârâţilor-intimaţi Ş.G. şi Ş.D..

Au solicitat eliminarea din dosar a acestora ca nefiind părţi în litigiu, considerând că B.E.J. Titi Balaci trebuia citat şi chemat la interogatoriu.

Apelul nu a fost întemeiat în drept.

Apelul a fost timbrat cu  20 lei, conform chitanţei  seria 69900/2018 nr.0168843/10.04.2018, aflată la  20 dosar apel.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare în cauză.

Deliberând asupra apelului, Tribunalul reţine următoarele:

Iniţial, prima instanţă a fost învestită cu o acţiune intitulată "plângere" împotriva încheierii emise de BEJ Balaci Titi în dosarul nr. 158/R/2017, formulată de petenţii – apelanţi Ş.D.F., B.M. şi D.A.C.în contradictoriu cu intimaţii Ş.G. şi Ş.D., prin care contestau decizia executorului judecătoresc de respingere a cererii de deschidere a procedurii de executare silită.

Demersul juridic a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 56 coroborat cu art. 7 din Legea nr. 188/2000.

La data de 24.10.2017 apelanţii – petenţi depun note scrise prin care invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor, considerând că pârât în cauză ar trebui să fie executorul judecătoresc Balaci Titi (fila 59).

La data de 03.01.2018 apelanţii-petenţi înaintează în scris la dosar dovada achitării taxei de timbru şi totodată învederează instanţei că nu înţeleg să se judece cu intimaţii Ş.G. şi D., ci cu executorul judecătoresc Balaci Titi (fila 97).

Deşi adusă în atenţia instanţei necesitatea clarificării cadrului procesual din perspectiva lipsei calităţii procesual pasive a intimaţilor Ş.G. şi Ş.D. şi a calităţii procesual pasive a executorului judecătoresc Balaci Titi, aspectele invocate de apelanţii-petenţi, în mod succesiv prin notele scrise depuse la dosarul de fond conturând această intenţie,  în cauză nu s-a pus în discuţie o atare chestiune, sentinţa fiind pronunţată în raport de părţile iniţiale din plângerea formulată.

În mod normal, prima instanţă ar fi trebuit să se preocupe de fixarea cadrului procesual corespunzător şi calificarea corectă a obiectului acţiunii, ştiut fiind că în doctrină se face diferenţa între plângerea împotriva refuzului executorului judecătoresc de a îndeplini actele prevăzute în cuprinsul art. 7 lit. b)-i) din Legea nr. 188/2000 şi contestaţia împotriva refuzului organului de executare de a începe executarea silită ori de a îndeplini un act de executare, întemeiată pe dispoziţiile art. 712 alin.1 teza a II-a Noul Cod de Procedură Civilă.

Este de necontestat că şi într-un caz şi în altul, executorul judecătoresc are legitimare procesuală pasivă chiar dacă legiuitorul nu stabileşte în mod expres. Aceasta rezultă cu prisosinţă din împrejurarea că raportat la obiectul cauzei precum şi la efectele hotărârii pronunţate, prezenţa în proces a executorului se justifică, soluţia instanţei fiind obligatorie şi producând efecte directe.

Părţi într-un demers juridic ce priveşte un mecanism de sancţionare a conduitei executorului judecătoresc în legătură cu competenţele funcţionale ce-i revin nu pot fi decât petentul (creditorul, debitorul sau altă persoană interesată în efectuarea sau contestarea unui act de executare silită) şi intimatul, respectiv organul de executare care refuză îndeplinirea unui act sau a unei alte activităţi care interesează executarea silită.

Prin decizia nr. 162/22.04.2003 pronunţată de Curtea Constituţională, legat de calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, având de soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 399 Cod proc. civ. , decizie care rămâne actuală şi neinfirmată în raport cu noua reglementare din Noul Cod de Procedură Civilă, s-a statuat că problema unei asemenea calităţi a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art. 399 alin.1 ultima teză din Cod proc. civ., atunci când se face contestaţie la executare pentru motivul că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege. Prin urmare, executorul judecătoresc poate dobândi calitate procesuală doar atunci când refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare, partea interesată având la îndemână fie calea contestaţiei la executare, fie calea plângerii, după caz.

Raportând aceste considerente de ordin teoretic la datele de fapt ale speţei, este evident că prima instanţă a pronunţat o soluţie într-un cadru procesual incomplet, cu atât mai mult cu cât apelanţii-petenţi nu formulaseră o pretenţie concretă împotriva intimaţilor.

Se poate vorbi despre o sentinţă dată cu aplicarea greşită a legii şi prin care nu s-a intrat în cercetarea fondului dar soluţia anulării şi trimiterii spre rejudecare primei instanţe nu a fost solicitată prin cererea de apel ori prin întâmpinare, conform art. 480 alin.3 Noul Cod de Procedură Civilă.

Extinderea cadrului procesual sub aspectul componentei sale subiective direct în faza procesuală a apelului ar fi fost posibilă numai dacă Tribunalul constata că este însuşi competent să judece cauza în fond, conform art. 480 alin.5 Noul Cod de Procedură Civilă.

Altminteri, în ipoteza anulării hotărârii atacate şi reţinerii cauzei spre a fi judecată pe fond de instanţa de control judiciar, nu există posibilitatea modificării cadrului procesual sub aspectul părţilor participante la proces, acesta fiind în speţă, singurul motiv de apel cu care a fost învestit Tribunalul. Regula imutabilităţii litigiului în apel sub aspectul părţilor stabilite în faţa primei instanţe, consacrată de art. 478 alin.1 şi alin.3 Noul Cod de Procedură Civilă, se aplică, sub rezerva excepţiilor expres prevăzute de lege (de ex. cererea de intervenţie voluntară principală care poate fi formulată în apel, cu acordul expres al părţilor din apel – art. 62 alin.3 Noul Cod de Procedură Civilă sau cererea de intervenţie accesorie – art. 63 alin.2 Noul Cod de Procedură Civilă ) şi în ipoteza anulării în apel a hotărârii primei instanţe, cu urmarea rejudecării cauzei în fond întrucât în acest caz, rejudecarea fondului are loc tot în calea de atac a apelului.

Având în vedere aceste considerente, Tribunalul, în baza art. 480 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă, va respinge apelul ca nefondat.

Dreptul la un proces echitabil include în conţinutul său o lichidare corespunzătoare a cheltuielilor de judecată, astfel încât în conformitate cu dispoziţiile art.453 NCPC., potrivit cărora, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, va obliga apelanţii-petenţi la plata către intimaţi a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocaţial, achitat prin chitanţa nr. 81/14.06.2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul  declarat de apelanţi-petenţi Ş.D.F., CNP ..., B.M., CNP ..., ambii cu domiciliul în Craiova, ..., jud. Dolj şi D.A.C., CNP  ..., cu domiciliul în Craiova, ..., jud. Dolj, împotriva sentinţei civile nr.219/17.01.2017, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr.22295/215/2017,  în contradictoriu cu intimaţii Ş.G., CNP .... şi Ş.D., CNP ...,  ambii cu domiciliul în Craiova, ... jud. Dolj,ca nefondat.

 Obligă apelanţii-petenţi la plata către intimaţi a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Iunie 2018.

Preşedinte,

I.G.Ş.Judecător,

A.B.

Grefier,

C.D.S.

Red.jud.I.G.Şapcă

22.06.2018

Tehnored.S.V./7 ex.

Jud.fond.N.P.