Acţiune în anulare a hotărârii aga

Dosar nr. ..../95/2020

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA Nr. 16/2021

Şedinţa din Camera de Consiliu de la 18 Februarie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE ....

Grefier ....

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 09.02.2021, privind judecarea cererii formulată de reclamantul C.O., în contradictoriu cu pârâta L. SA, intervenienți A.G., M.V., B.M. (S.M.),  G.M., având ca obiect acţiune în anulare a hotărârii AGA.

Procedura de citare completă din ziua dezbaterilor –09.02.2021.

Dezbaterile asupra fondului cauzei şi susținerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 09.02.2021 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată – care face parte integrantă din prezenta hotărâre -  când instanţa, la solicitarea pârâtei L. SA prin avocat C.P. și totodată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 18.02.2021.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea  înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj- Secţia a II-a Civilă la data de 27.02.2020, sub nr. ..../95/2020, reclamantul C.O. a solicit instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea absolută, sau după caz, să dispună anularea Hotărârilor ... din data de 14.12.2019 (“Hotărârile AGOA” - Anexa 1), şi pe cale de consecință anularea actelor subsecvente emise/încheiate în baza acestor Hotărâri şi radierea de la ORC a mențiunilor privind Hotărârile AGOA din data de 14.12.2019, pentru următoarele:

S-a învederat că, potrivit art. 132 LS hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv sunt supuse cenzurii instanţei urmând a fi anulate sau, după caz, constatate ca fiind nule.

1.Împiedicarea exercitării dreptului la vot, pentru întreg pachetul de acțiuni pe care îl deține

A arătat că reclamantul având calitatea de acționar al societății L. SA, deținând un număr de 124.762 acțiuni, dreptul a fost recunoscut de către Societate, sens în care a fost înscris în Registrul Acționarilor la poziția 15.

 Analizând registrul acționarilor, la care se face trimitere în convocator, se poate observa că figurează pe această listă, cu doar 13.080 acțiuni din cele 124.762 acțiuni din motive pe care nu le cunoaște.

A solicitat a se observa că Hotărârea AGA a fost luată pe baza unui alt registru, respectiv registrul Acționarilor ce a fost comunicat prin adresa de 10.12.2019. Acest registru a fost (aparent) întocmit la data de 15.11.2018, în care figurează cu un număr greșit si mult redus de acțiuni.

În concluzie, pentru ședința AGA din 14.12.2019, i s-a negat dreptul la vot pentru întreg pachetul de acțiuni pe care îl deține, drept esențial conferit de calitatea de acționar.

2. AGA a fost prezidată de persoane care nu mai dețineau calitatea de membri în consiliul de administrație al L. SA

În susținerea acestor afirmatii menționează că prin Hotărârea Adunării Generale Ordinate a Actionarilor Societății L. SA nr. 1 din 1212.2019, in mod legal și statutar actionarii L. SA au decis revocarea d-nei B.C., a d-nei B.O. si a d-nei D.E. din functia de membri ai consiliului de administratie al L. SA, fiind aleși in calitate de membri Consiliul de Administrație al L. SA d-nul F.A., d-nul D.C.E. d-na I.N..

Astfel, raportat la dispozițiile art. 2030 și 2031 din Codul Civil aplicabil, revocarea mandatului produce efecte între părți de îndată, fără nicio altă formalitate.

Luând în considerare că Procesul-verbal și Hotărârea Adunării Generale e Actionarilor nr. 2 din 13 decembrie 2019 semnate da către Președintele de sedință (d. F.A.)  de către secretarul (d-na C.D.N.) propus de către Președinte și ales cu majoritate de voturi de către acționari au făcut obiectul cererii depuse la Registrul Comerțului și inregistrate sub nr. ..... din 13.12.2019, este evident că dosarul înregistrat sub nr. 41905 din 20.12.2019 contine documente care nu au fost încheiate in conformitate cu prevederile legale.

Potrivit art. 131 din Legea Societăților, procesul-verbal întocmit cu ocazia tinerii unei adunări generale trebuie semnat de către președinte și de către secretar, aceasta reprezentând o condiție imperativă a legii. În cazul lor, la ședința prezidată de F.A. au fost intocmite Procesul-verbal și Hotărârea AGOA care au semnate de F.A., in calitate de președinte, d-na C.D.N., in calitate de secretar. Orice alte documente semnate de alte persoane sunt incheiate cu încălcarea flagrantă a dispozitiilor legale imperative si sunt lovite de nulitate. De asemenea aceste documente incheiate cu încălcarea legii afectează dreptul la vot al subsemnatului inscris în registrul acționarilor din data de 05.02.2018.

3. Procedura de vot s-a raportat la un număr de acțiuni cu drept de vot greșit. Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.

Astfel consideră ca procedura deliberării și numărării voturilor a fost viciată întrucât s-a bazat pe un registru al actionarilor nereal și întocmit cu încălcarea legii asa cum s-a pronunțat definitiv si Curtea de Apel Craiova în dosar nr. ...../95/2019.

Consiliu de administratie al Societătii condus prin președinte B.C. a aplicat in mod greșit prevederile Legii societătilor nr. 31/1990, anume art. 9 alin. (2) lit. a) și b, art. 21 alin. (1) și art. 100 a decis, cu incălcarea acestor prevederi, la data de 12.10.2018, refacerea registrului actionarilor, considerând in mod nelegal că o parte din capitalul social al Societătii nu a fost vărsat. Din acest motiv, refacerea înregistrărilor în registrul acționarilor de către consiliul de administrație urmare a deciziei din data de 12.10.2018 încalcă prevederile legale în vigoare mai sus menționate și nu pot fi luate în considerare.

S-a mai arătat că Registrul acționarilor refăcut conform Deciziei Consiliului de Administrație din 12.10.2018, este un registru refăcut cu încălcarea legii, așa cum a constatat și Curtea de Apel Craiova în motivarea Deciziei nr.994/2019.

În acest sens, invocă autoritatea de lucru judecat a acestei a Decizii nr.994/2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova cu privire la nelegalitatea Registrului Acționarilor refăcut conform Deciziei Consiliului de Administrație din 12.10.2018.

Că, autoritatea de lucru judecat ca efect pozitiv presupune că partea care a câştigat procesul se poate prevala de dreptul câştigat fără ca partea adversă să mai poată relua discuţiile asupra existenţei dreptului.

În acest sens, s-a reţinut în doctrină  că: “În ceea ce priveşte efectele lucrului judecat, art. 431 C.proc. civ. prevede că nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, precum şi că oricare dintre oărti poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.”

De asemenea, s-a reţinut doctrinar  că: “Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat consacrat de art. 431 alin (2) N. Cod Proc. Civ. presupune în termenii acestui text, că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă. Aceasta înseamnă că nu trebuie întrunită tripla identitate de elemente ale raportului juridic transpus pe plan procesual [...] ci trebuie să existe o strânsă legătură cu lucrul judecat anterior care să se impună noii judecăţi (în sensul de a nu se nesocoti ceea ce o instanţă a statuat deja jurisdicţional). Dată fiind relativitatea efectelor lucrului judecat este nevoie de identitatea de părţi, pentru că ceea ce s-a stabilit jurisdicţional anterior să se impună cu putere de lucru judecat într-un nou proces”.

Aşadar, doctrinarii au concluzionat unanim că “pentru a se putea pretinde contradicţia dintre considerente şi nesocotirea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat este nevoie însă ca hotărârile să se fi pronunţat între aceleaşi părţi având în vedere principiul relativităţii efectelor lucrului judecat”  interpretare firească şi prin raportare la prevederile art. 435 (2) N. Cod Proc. Civ.

Prin urmare, din interpretarea art. 413 (2) N. Cod Proc. Civ. raportat la art. 435 (2) N. Cod Proc. Civ. se desprind primele condiţii  ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a opera efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, anume identitatea de părţi şi identitatea de chestiune litigioasă (care nu se confundă şi nu presupune identitate de obiect şi/sau de cauză).

Potrivit art. 430 (2) N. Cod Proc. Civ. în privinţa considerentelor care intră în autoritatea de lucru judecat, se precizează că este vorba despre acele considerente pe care se sprijină soluţia din dispozitiv.

Un alt aspect care se impune a fi analizat este acela al efectelor generate de autoritatea de lucru judecat invocată ca efect pozitiv. S-a apreciat cu valoare de regulă că autoritatea de lucru judecat invocată pe cale de excepţie, opreşte o nouă judecată (are caracter exclusiv făcând imposibilă o nouă judecată între aceleaşi părţi având acelaşi obiect şi cauză), în timp ce efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat impune consecvenţă pentru a se evita contradicţiile (are caracter obligatoriu). Astfel, în timp ce în cazul excepţiei judecătorul nu mai poate efectua o nouă judecată, în cazul efectului pozitiv judecătorul va soluţiona cauza pe fond, însă va ţine seama de dezlegarea dată problemei de drept.

Reclamantul a mai învederat că,  în acest sens, s-a reţinut în doctrină că: “în ipoteza în care se valorifică instituţia efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, într-un litigiu ulterior celui în care s-a pronunţat hotărârea definitivă pe care acesta se întemeiază, instanţa va soluţiona cauza pe fond, iar nu în temeiul excepţiei autorităţii de lucru judecat. Soluţionând cauza pe fond, însă, această instanţă ulterioară este ţinută - strict în ceea ce priveşte identitatea de chestiune litigioasă - de cele statuate în hotărârea anterioară, ca de un dat juridic (lucru judecat) pe care nu-l mai poate pune în discuţie şi nu-l mai poate tranşa diferit, ci acesta va fi punctul de pornire de la care îşi va dezvolta în continuare raţionamentul juridic, în funcţie de circumstanţele concrete ale noii pricini deduse judecăţii”.

A mai arătat că registrul acționarilor trebuie să cuprindă întregul istoric al unei societăți, de la înființare până la momentul actualizării, cu privire la structura acționariatului. Or, în speță, registrul acționarilor invocat de membrii revocați ai Consiliului de Administrație este un registru nou, adoptat nelegal, care prezintă  o situație completă și veridică a structurii acționariatului societății L. SA.

De asemenea, așa cum a arătat, Registrul actionarilor din 05.02.2018 anexat la dosar, registru în care subsemnatul este înscris cu numărul corect de actiuni de 124.762 este registrul predat de către fostul director economic al L. SA, dna. I.N., spre păstrare, sub semnătură, numitei B.C. și lui M.O.F., înainte ca acestia să îi desfacă contractul de muncă si conform Deciziei din dosar ...../95/2019 acesta este Registrul de la care M.O.F. și Consiliul de administrație erau obligați să actualizeze registrul, când au preluat conducerea firmei, în caz de transferuri și nicidecum să dispună în mod nelegal refacerea structurii acționariatului.

 Prin urmare, solicită a se constata că rezultatul votului reflectat prin Hotărârile A.G.O.A. din 14.12.2019, conform actelor întocmite si/sau semnate de B.C. și D.A. se bazează pe un registru al actionarilor care contine o structură a capitalului social ce nu este conformă cu realitatea respectivele înregistrări sunt rezultatul unei aplicări abuzive a prerogativelor conferite de lege consiliului de administrație, acesta din urmă intervenind fără vreo justificare, cu rea-credință pentru urmărirea unor interese personale, în dreptul de proprietate al actionarilor cu privire la actiunile detinute în capitalul social al Societătii si prin urmare sunt atinse de nulitate absolută.

4. Procedura de vot s-a raportat la un registru al actionarilor care nu corespunde realității

A menționat că procedura de vot în cadrul AGA din 14.12.2019 s-a efectuat potrivit unui alt registru al actionarilor decât cel mentionat în convocator. Astfel, procedura de vot nu a fost efectuată nici măcar prin raportare la registrul acționarilor menționat in convocator.

A considerat că procedura deliberării și numărării voturilor a fost viciată întrucât s-a bazat pe un registru al acționarilor nereal și întocmit cu încălcarea legii.

5.Listele de prezență nu prevăd toţi acţionarii societăţii.

S-a arătat că, vicierea procedurii de vot prin raportare la un alt registru decât cel mentionat în convocator atrage cu sine si faptul că implicit listele de prezență nu corespund realității. Astfel, listele de prezență nu includ nici măcar toți acționarii din Registrul acționarilor la care se pretinde că s-au raportat.

În consecință, așa cum a arătat că lista de prezență depusă este incompletă nu reflectă realitatea, cuprinzând un număr mai mic de acționari.

6. Abuzul de majoritate și conflictul de interese

Dispozitiile art. 127 sunt imperative si nu facultative și obligă acționarul care se află în conflict de interese  de la interesul social fiind prioritar interesului individual al acționarului. Raportat la prevederile alin. (2) al aceluiași text, se deduce ca in principiu, sancțiunea încălcării obligației de abținere este obligarea acționarului respectiv la despăgubi. Cu toate acestea, apreciază că față de dispozițiile art.136 nu se exclude sancțiunea anulării Hotărârii AGOA adoptată cu încălcarea  art. 127 (1) dacă votul a fost rezultatul unui abuz de majoritate.

Principiul abținerii de la vot în situație de conflict de interese se analizează și interpretează în interdependeță cu principiul bunei credințe în exercitarea prerogativelor actionarilor, ambele principii constituind fundamentale conduita acționarilor.

Potrivit listelor de prezență utilizate pentru ședința AGOA  din 09.12.2019, au participat la vot acționarii însumând 56.732 acțiuni, din total de 80.691 acțiuni(total stabilit în mod arbitrar și nelegal).

Prin interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 5 și art. 970 Cod Civil, raportat și la prevederile art. 57 din Constituție și finalmente la art. 136 LS, se poate concluziona că principiul exercitării cu buna credintă a drepturilor civile impune actionarilor anumite obligatii privind conduita adoptată, dar  și limite privind exercitarea drepturilor, in sensul că vor respecta prevalenta intereselor economice ale Societătii, nu vor aduce atingere intereselor drepturilor celorlalti acționari, se vor abtine de la vor in cazurile de contrarietate de interese. Astfel, se va considera că se află in prezenta unei exercitări abuzive a drepturilor in toate cazurile in care acționarii își exercită prerogativele cu de depășirea limitelor legale, contrar finalității acestora sau cu lezarea intereselor Societății.

7.Vicierea procedurii de convocare. Lipsa informațiilor esențiale. Încălcarea dreptului la informare al acționarilor

Art. 117 Legea societăților prevede în mod imperativ elementele care trebuie conținute de convocatorul AGA, sub sancțiunea nulității. În speță, consideră că AGA stabilită pentru data de 13/14.12.2019 și prezidată de către dna. Bărăgan a fost convocată cu încălcarea art. 117 (6).

Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării...

Dreptul la informare, aşa cum reiese din economia art. 117 coroborat cu art. 1172 Legea societăţilor, permite accesul acţionarilor la informaţiile cuprinse în documentele care vor fi prezentate în adunarea generală, contribuind astfel la o informare completă, promptă şi adecvată cu privire la situaţia Societăţii. De asemenea, dreptul la informare este corelativ obligaţiei administratorilor de a furniza informaţii apte să contureze decizia acţionarilor.

Prevederile legale antecitate au drept scop asigurarea unei informări corecte şi complete a acţionarilor, astfel încât aceştia să îşi poată exprima votul în cunoştinţă de cauză. În speţă, nu numai că prin convocator nu se indică persoanele propuse ca administratori, dar consiliul de administrație a refuzat în mod neechivoc să furnizeze detaliile necesare.

De altfel, simpla menţionare a faptului că “documentele aferente ordinii de zi vor fi puse la dispoziţia acţionarilor la sediul Societăţii”, în contextul concret al speţei (i.e. refuzul efectiv al furnizării informaţiilor) eludează însuşi scopul legii. Dreptul la informare al acţionarilor este grefat pe dreptul de vot care este ataşat dreptului de proprietate asupra acţiunilor. Prin urmare, se poate aprecia că prin încălcarea dreptului la informare s-a adus atingere chiar dreptului de proprietate al subsemnatului, prin aceea că m-am aflat în imposibilitatea exercitării acestuia.

S-a atras atenţia că problema care se ridică în speţă nu este incompleta informare, ci chiar lipsa absolută a mențiunilor obligatorii potrivit art.117 (6) și lipsa totală a informării acționarilor potrivit art.117², reflectate prin-un refuz expres care reprezintă o încălcare a unei prevederi legale imperative sancţionabilă cu nulitatea absolută a hotărârii AGA.

În concluzie, faţă de argumentele expuse prin cele ce preced, s-a  solicitat admiterea acţiunii, constatarea nulităţii absolute a Hotărârilor A.G.O.A. din data de 14.12.2019, conform actelor întocmite și/sau semnate de B.C. și D.A. și pe cale de consecinţă anularea actelor subsecvente emise/încheiate în baza acestor Hotărâri şi radierea de la ORC a menţiunilor privind Hotărârile A.G.O.A. din data de 14.12.2019, cu cheltuieli de judecată.

În drept,  şi-a întemeiat prezenta pe dispoziţiile art.194 Cod Procedura Civilă, art. 117, art 117¹ , art. 117², art. 127, art. 129, art. 131, art. 132 Legea Societăţilor, art. 1235 şi urm. Cod Civ. precum şi toate prevederile legale invocate în cuprinsul prezentei.

În probaţiune, a solicitat  încuviinţarea următoarelor mijloace de probă:

-proba cu înscrisuri constând în documentele deja aflate la dosarul cauzei precum şi actele anexate prezentei;

În temeiul art. 293 Cod Proc Civ., a solicitat instanţei să pună în vedere L. să depună la dosar următoarele documente:

-Procesul verbal al şedinţei AGOA din data de 14.12.2019 (prima convocare) cu dovada înregistrării în registrul de evidenţă;

-Listele de prezenţă privind acţionarii participanţi la AGOA din 14.12.2019;

-Registrul Adunărilor Generale în copie certificată pentru anul 2019 şi cu prezentare în înstanţă a documetului în original;

-Buletinele de vot aferente sedinței din 14.12.2019;

-Registrul Acţionarilor în forma luată în considerare pentru şedinţa AGOA din

14.12.2019;

-Actul Constitutiv actualizat - forma în vigoare la data de 14.12.2019, precum şi dovada înregistrării acestuia la ORC (pentru a se proba faptul că este ultima versiune a actului constitutiv);

 S-a solicitat încuviinţarea probei testimonială cu următorii martori D.A., B.C., B.O., D.E., urmând ca prin administrarea acestui mijloc de probă să demonstreze incidenţa unui conflict de interese şi scopul urmărit prin adoptarea hotărârilor atacate (cauza ilicită).

S-a  solicitat citarea acestora astfel: M.V. - .............., Jud. Gorj; B.O. - ......... Jud.Gorj: D.R. și D.A. - la sediul pârâtei L. SA şi totodată, s-a solicitat ca instanța  să pună în  vedere pârâtei să comunice adresa martorului (având în vedere că în Registrul Acţionarilor nu sunt indicate datele de contact ale acţionarilor, contrar prevederilor LS);B.C.-.......

S-a mai solicitat interogatoriul pârâtei L. – s-a anexat forma preliminară a interogatoriului pentru a răspunde rigorilor art. 194 Cod Proc. Civ., urmând să completeze interogatoriul (dacă va fi cazul) cu întrebări suplimentare în funcţie de apărările pârâtei, precum şi orice alte mijloace de probă se vor dovedi utile soluţionării cauzei.

Cererea a fost timbrată conform chitanței nr. seria77812/2020 nr.0028727/04.03.2020 (fila 111 dosar).

La data de 09.04.2020, s-a depus la dosar  întâmpinare din partea  pârâtei  L.  SA  prin care s-a solicitat, respingerea cererii privind constatarea nulității absolute a hotărârii AGOA din 14.12.2019 ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, având în vedere următoarele argumente:

S-a arătat că,  în fapt, la data de 14.12.2019 a avut loc, la a doua convocare, Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor convocată de Consiliul de Administrație al L. S.A. format din B.C., D.E. și B.O., în temeiul art. 117 și urm. din Legea nr. 31/1990 și publicată în Monitorul Oficial – Partea a IV-a nr. 4643/06.11.2019 și în ziarul local „Impact de Gorj” din data de 06.11.2019.

Adunarea generală s-a întrunit la a doua convocare, fiind îndeplinite condițiile de cvorum prevăzute de lege, constatându-se că sunt prezenți acționari ce deţin  56.732 acţiuni cu drept de vot din totalul de 80.691 acţiuni cu drept de vot, respectiv 70,31% prezenţă din capitalul social total cu drept de vot.

Așa cum s-a precizat expres în convocator, la dezbateri sunt îndreptăţiţi să participe şi să voteze toţi acţionarii înscrişi la data de 02.12.2019 în Registrul Acţionarilor ținut prin grija Consiliului de Administrație în conformitate cu prevederile art. 177 din Legea nr. 31/1990, data de 02.12.2019 fiind stabilită ca fiind dată de referinţă, conform art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

Lucrările de ședință au fost conduse de Președintele Consiliulului de Administrație, B.C., conform art. 129 alin. 1 din Legea nr. 31/1990.

În cadrul acestei adunări generale ordinare s-au adoptat următoarele hotărâri:

a. S-a aprobat prin vot secret revocarea membrilor Consiliului de Administraţie, B.C., B.O. și D.E., și revocarea persoanelor pretins alese în funcția de administrator la data de 12.12.2019, D.E.C., F.A. și I.N..

b. S-a aprobat prin vot secret alegerea membrilor Consiliului de Administraţie, B.C., B.O. și D.E. pentru un mandat de 4 ani.

c. S-a respins rediscutarea punctelor 2-6 de pe ordinea de zi, puncte asupra cărora au fost deja adoptate hotărâri de adunarea generală la data de 19.09.2019.

d. S-a aprobat prin vot deschis împuternicirea dnei M.V. să îndeplinească actele și formalitățile de înregistrare în Registrul Comerțului a hotărârii adoptate de adunarea generala ordinară a acționarilor L. S.A.

A mai arătat că toate hotărârile din cadrul adunării generale ordinare din data de 14.12.2019 au fost adoptate cu îndeplinirea condițiilor de majoritate prevăzute atât de lege - art. 112 din Legea nr. 31/1990, cât și de Actul constitutiv.

A precizat în acest context, faptul că hotararea AGOA din 14.12.2019 a fost înregistrată în evidențele registrului comerțului ca urmare a respingerii cererii de intervenție formulată de C.O. împotriva cererii de înregistrare a acestei hotărâri AGA.

A arătat că prin sentința civilă nr. 23/25.02.2020 pronunțată în dosarul nr. 3490/95/2019, Tribunalul Gorj a respins cererea de intervenţie formulată de intervenientul C.O. împotriva cererii nr. 41905/20.12.2019 privind înregistrarea în Registrul Comerţului a hotărârii AGOA din 14.12.2019 și a admis cererea de înregistrare menţiuni, dispunând înregistrarea acestei hotărâri AGEA  în registrul comerţului.

În drept, a arătat:

1.Inexistența încălcării dreptului la vot

Reclamantul a criticat legalitatea hotărârii AGA din 14.12.2019, arătând că i s-ar fi încălcat dreptul la vot, întrucât în registrul acționarilor la data de referință 02.12.2019 figurează cu doar 13.080 acțiuni, în loc de 124.762 acțiuni, pe care pretinde că le-ar deține la L. S.A. Această susținere este total nefondată.

Așa cum s-a precizat expres în convocator, la dezbateri au fost îndreptăţiţi să participe şi să voteze toţi acţionarii înscrişi la data de 02.12.2019 în Registrul Acţionarilor,  conform art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

Or, potrivit registrului acționarilor ținut la sediul societății prin grija Consiliului de Administrație, conform art. 177 din Legea nr. 31/1990 reclamantul deține la data de referință, 02.12.2019, un număr de 13.080 acțiuni.

Conform art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, „Acționarii îndreptățiți să exercite orice alte drepturi sunt cei înscriși în evidențele societății”.

În doctrină s-a reținut că „O funcţie specială o îndeplineşte, în economia  LSC, registrul acţionarilor şi cel al obligaţiunilor (dacă este cazul), pe care trebuie să le ţină societăţile pe acţiuni, în mod nemijlocit sau prin societăţi specializate numite societăţi de registru independent. Astfel de registre îndeplinesc nu numai funcţii de evidenţă a deţinătorilor de acţiuni sau obligaţiuni, dar şi pe aceea de publicitate legală a unora din operaţiunile juridice care se pot efectua de către titularii respectivelor valori negociabile” (Schiau Ioan, Prescure Titus, Legea Societăților Comerciale, 2009, Editura Hamangiu).

S-a arătat că dovada calității de acționar și a numărului de acțiuni deținute se putea face numai prin mențiunile înscrise în registrul acționarilor valabil la data de referință pentru adunarea generală.

Astfel, având în vedere că singurul registru al acționarilor valabil este registrul ținut de Consiliul de Administrație al L. S.A., la sediul societății, în conformitate cu art. 177 și art. 123 din Legea nr. 31/1990, iar potrivit acestui registru reclamantul figurează cu 13.080 acțiuni, rezultă evident că dreptul acestuia de vot nu poate fi exercitat decât corespunzător acestui număr de acțiuni.

S-a  precizat faptul că, contrar susținerilor reclamantului, dreptul acestuia asupra unui număr de 124.762 acțiuni NU a fost recunoscut de societate, registrul acționarilor depus de acesta (având o dată de 05.02.2018, deci diferită față de data de referință) nepurtând nicio semnătură a unui membru al Consiliului de administrație, cu excepția propriei semnături a reclamantului, care vizează însă pretinsa conformitate a înscrisului cu originalul, nicidecum însușirea conținutului înscrisului.

Pe de altă parte, reclamantul a recunoscut faptul că registrul acționarilor la data de referință 02.12.2019 i-a fost comunicat acestuia prin executor judecătoresc, în contextul în care acesta fusese autorizat de instanță să prezideze altă adunare generală, la data de 12.12.2019.

Or, rațiunea instituirii unei date de referință pentru fiecare adunare generală este tocmai stabilirea acționarilor și a voturilor deținute de aceștia în cadrul adunării generale respective, fiind absurdă susținerea reclamantului că, în cadrul adunării generale din 14.12.2019, a fost încălcat „dreptul de vot al subsemnatului înscris în registrul acționarilor din data de 05.02.2018”.

2. Legalitatea prezidării A.G.O.A. din 14.12.2019

 Reclamantul a criticat legalitatea ședinței AGOA din 14.12.2019 prin prisma faptului că prin hotărârea AGA nr. ...... ar fi fost revocat Consiliul de Administrație format din B.C., B.O. și D.E., și totodată, ar fi fost ales un nou Consiliu de Administrație, format din F.A., Drăgoescu Cătălin și I.N..

Așa-zisa hotarâre AGA nr. ......., dincolo de faptul ca este nelegală, nu este înregistrată în registrul comerțului, fiind evident că nu se poate contesta calitatea de Președinte al Cosiliului de Administrație a dnei B.C..

Conform art. 151 alin. 4 NCPC, „Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor depune in copie, un extras din registrul public in care este mentionata imputernicirea lor”.

Din acest text legal rezultă expres că dovada calității de reprezentant a unei societăți comerciale cu un extras din registrul comerțului în care este menționată împuternicirea dată reprezentantului respectiv.

Or, potrivit mentiunilor existente în certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Gorj, rezultă expres că funcția de Președinte a Consiliului de Administrație este deținută de B.C., aceasta fiind singura persoană care poate justifica această calitate.

Faptul că se susține că printr-o pretinsă hotărâre din 12.12.2019 ar fi fost revocați membrii consiliului de administrație este nerelevant, având în vedere că această hotărâre nu a trecut de verificarea formală pentru înregistrarea sa în registrul comerțului, făcând obiectul dosarelor nr..../95/2019 și nr. ..../95/2019 pe rolul Tribunalului Gorj.

3. Respectarea condițiilor de cvorum prin raportare la structura reală a acționariatului precum și la numărul corect de acțiuni cu drept de vot

a. Reclamantul a aratat că procedura convocării ar fi fost viciată, aducând critici care vizează exclusiv pretinsa nelegalitate a registrului acționarilor L. S.A., ceea ce este inadmisibil în cadrul unei acțiuni în anulare a hotărârii AGA, întemeiate pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.

A arătat că, într-adevăr, registrul acționarilor este un act juridic unilateral distinct de hotărârile AGA, iar analiza legalității acestuia excede limitelor învestirii instanței atât în raport de art. 22 alin. 6 NCPC, cât și de art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Registrul acționarilor deținut de L. S.A., în conformitate cu prevederile art. 177 și art. 123 din Legea nr. 31/1990 este singurul registru valabil care reflectă realitatea structurii acționariatului atât în ceea ce privește acționarii, cât și numărul de acțiuni deținut de fiecare dintre aceștia la data de referință.

La adunarea generală ordinară din data de 14.12.2019 au avut dreptul de a participa și de a vota toţi acţionarii înscrişi la data de 02.12.2019 în Registrul Acţionarilor deținut de L. S.A. prin grija administratorilor, conform art. 177 din Legea nr. 31/1990, data de 02.12.2019 fiind stabilită ca fiind dată de referinţă, conform art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

Conform art. 123 din Legea nr. 31/1990, „Acționarii îndreptățiți să încaseze dividend sau să exercite orice alte drepturi sunt cei înscriși în evidențele societății (...), corespunzătoare datei de referință”.

Așadar, ceea ce instanța trebuie să analizeze în prezenta cauză pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de cvorum și majoritate este existența concordanței între acționarii care sunt înscriși în registrul acționarilor actual și acționarii care au fost prezenți/reprezentați și au votat în AGA.

De vreme ce registrul acționarilor L. S.A. este valabil, fiind emis și asumat de administratorii societății, nu se poate pune problema pretinsei nelegalități a hotărârii AGA din 02.12.2019.

În jurisprudență s-a stabilit expres că „În cadrul controlului de legalitate a hotărârii AGA instanța verifică, așadar, doar dacă la adoptarea hotărârilor au participat persoanele prevăzute la art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 nefiind îndreptățită să analizeze existența sau nu a dreptului de proprietate asupra acțiunilor a acționarilor înscriși în registrul acționarilor” (Curtea de Apel București – Decizia nr. 258/14.02.2019).

De asemenea, referitor la același aspect, într-o speță similară, Curtea de Apel București a reținut prin hotărâre definitivă că:

„Prin urmare, legea [n.n. art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990] prevede – în mod expres – criteriul în funcție de care este stabilită calitatea de acționar îndreptățit să participe la adunarea generală (ordinară sau extraordinară), identitatea acestuia fiind stabilită prin raportare la mențiunile din registrul acționarilor la data de referință” (...).

Curtea a apreciat că recunoașterea drepturilor acționarilor neînscriși în registrul acționarilor apelantei, nu poate fi obținută în cadrul prezentei acțiuni deduse judecății, întemeiată pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990, întrucât însăși legea, prin art. 123 alin. 3 limitează controlul legalității hotărârii sub acest aspect” (dec. civ. nr. 494/20.03.2019).

În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că „în mod legal, instanţa de apel a reţinut că, pentru AGOA a societăţii pârâte din 29 aprilie 2008 nu puteau fi convocaţi, potrivit art. 117 alin. (4) din LSC, decât acţionarii care figurau la acea dată în registrul acţionarilor, or, la data convocării în registrul acţionarilor figura, cu o cotă de 33,33% din capitalul social, reclamantul O.A.

De asemenea, acest lucru rezultă şi din dispoziţiile art. 123 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 republicată, conform cărora acţionarii îndreptăţiţi să exercite dreptul de a fi convocaţi şi de a vota în cadrul unei adunări generale, sunt cei înscrişi în evidenţele societăţii” (ÎCCJ, s. a II-a civ., dec. nr. 1269/08.03.2012).

Într-o opinie doctrinară, se arată „Data de referinţă este, la societăţile pe acţiuni, data stabilită de consiliul de administraţie, respectiv directorat, la care cei care au calitatea de acţionar, conform evidenţelor acţionariale (registrul acţionarilor, respectiv depozitarul pieţei pe care se tranzacţionează acţiunile emitentului), sunt îndreptăţiţi să exercite anumite drepturile societare, patrimoniale sau nepatrimoniale (dreptul de a participa şi de a vota în adunarea generală sau dreptul la dividende” (BODU Sebastian, Legea societăților comentata si adnotata din 01-sep-2016, Rosetti).

O altă opinie doctrinară susține că „Data de referinţă reglementată la alin. (2) al art. 123 este cea în funcţie de care se stabileşte dreptul unei persoane de a exercita dreptul societar de a participa la adunarea generală a acţionarilor unei societăţi ce a emis acţiuni nominative şi, implicit, de a exercita dreptul de vot, în respectiva adunare, cu privire la acţiunile deţinute. (…) Pentru exercitarea dreptului de participare şi vot în adunările generale, data de referinţă unică menţionată în convocator trebuie să fie ulterioară publicării convocatorului, dar anterioară datei anunţate pentru ţinerea (primei) adunări, dar nu cu mai mult 60 de zile, la societăţile de tip închis (art. 123 alin. (2) din Legea societăţilor), respectiv 30 de zile la cele admise la tranzacţionare”.

Așa cum a arătat, în prezenta cauză, instanța trebuie să analizeze numai existența concordanței între acționarii care sunt înscriși în registrul acționarilor actual și acționarii care au fost prezenți/reprezentați și au votat în AGA.

Această obligație, privind verificarea cvorumului și majorității în cadrul adunărilor generale, rezultă expres din art. 123 din Legea nr. 31/1990.

Acționarii eventual nemulțumiți de modul în care Consiliul de Administrație ține registrul acționarilor au la dispoziție alte căi, acțiunea în constatarea nulității hotărârii adunării generale având ca obiect doar verificarea condițiilor de adoptare a hotărârii atacate, prin raportare la data de referință și la registrul acționarilor.

Într-adevăr, spre deosebire de hotărârea adunării generale, registrul acționarilor reprezintă un act juridic separat, care produce el însuși efecte diferite de efectele produse prin hotărârea adoptată.

Legea stabilește că registrul acționarilor produce efecte, în sensul că identifică persoanele îndreptățite să exercite anumite drepturi.

Având în vedere natura acțiunilor, rezultă că Registrul acționarilor este un instrument viu, supus modificărilor de fiecare dată când se modifică unul dintre elementele obligatorii, precum titularul acțiunii sau deținerile din capitalul societății.

Obligația actualizării Registrului acționarilor revine evident Consiliului de administrație, care răspunde pentru datele înscrise în registru.

În aceste condiții, raportul juridic decurgând din aplicarea art. 177 și art. 123 din Legea nr. 31/1990 este evident diferit de raportul juridic dintre acționar și societate, decurgând din adoptarea unei hotărâri AGA și din dreptul prevăzut de art. 132 din Legea nr. 31/1990 de a ataca hotărârea AGA.

Prin urmare, în cadrul acțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 31/1990, instanța nu poate analiza decât respectarea dispozițiilor art. 123 din Legea nr. 31/1990, nicidecum modalitatea de îndeplinire a obligației Consiliului de administrație de a ține un registru al acționarilor, în care să arate vărsămintele.

Pentru aceste motive, a solicitat înlăturarea ca inadmisibile argumentele reclamantului prin care se tinde la verificarea, în această procedură, a legalității registrului acționarilor la data de referință.

Pe de altă parte, a arătat că registrul acționarilor – în aceeași formă cu acela valabil la data de referință 02.12.2019 este înregistrat la registrul comerțului. Conform sentinței civile nr. 25/25.02.2020, pronunțate de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 3371/95/2019, „procedura de înregistrare în registrul comerțului este o procedură care presupune verificarea doar a formalității actelor a căror înregistrare se solicită, scopul fiind asigurarea opozabilității acestora prin asigurarea formalităților de publicitate, orice persoană interesată având dreptul de a pune în discuție, în procedura de drept comun, valabilitatea actului în temeiul căruia s-a efectuat înregistrarea în registrul comerțului”.

De asemenea, prin sentința civilă nr. 127/14.11.2019 pronunțată în dosarul nr. .../95/2019, Tribunalul Gorj – Secția a II-a Civilă a respins acțiunea în constatarea nulității absolute a hotărârii AGA din 10.12.2018, și implicit acest motiv de pretinsă nelegalitate, reținând expres următoarele:

„Totodată, Tribunalul apreciază că nu reprezintă un motiv care să conducă la nelegalitatea hotărârii adoptate faptul că cvorumul prezenței la ședințe s-a raportat la numărul acțiunii calculate ca urmare a refacerii Registrului Acționarilor. Tribunalul consideră că, în măsura în care în registrul acționarilor de la data convocării și desfășurării ședinței din 10.12.2018 erau menționate un număr de acțiuni, raportarea la acestea este legală atât timp cât nu s-a constatat nelegalitatea mențiunilor din registrul acționarilor”.

Oricum, registrul acționarilor este valabil și reflectă realitatea cu privire la persoanele care dețin calitatea de acționari, precum și numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar, conform vărsămintelor efectuate, astfel încât orice critică privind pretinsa neconcordanță în ceea ce privește numărul de acțiuni pretins deținut de reclamant și numărul de acțiuni înscris în registrul acționarilor vizează modul de îndeplinire a obligației legale a administratorilor privind ținerea registrului acționarilor și nicidecum de legalitatea hotărârii AGOA din 14.12.2019.

Registrul acționarilor face dovada pe deplin a calității de acționar,  precum și a participației la capitalul social, respectiv a numărului de acțiuni deținute, față de dispozițiile art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

În acest sens, în jurisprudență s-a stabilit expres că „În cadrul controlului de legalitate a hotărârii AGA instanța verifică, așadar, doar dacă la adoptarea hotărârilor au participat persoanele prevăzute la art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 nefiind îndreptățită să analizeze existența sau nu a dreptului de proprietate asupra acțiunilor a acționarilor înscriși în registrul acționarilor” (Curtea de Apel București – Decizia nr. 258/14.02.2019).

b. După cum se poate constata, în cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 14.12.2019 se arată într-adevăr că numărul de acțiuni cu drept de vot este 80.691 acțiuni, însă acest lucru nu contravine mențiunilor din registrul comerțului, de vreme ce acestea vizează doar numărul de acțiuni cu drept de vot.

S-a învederat că în evidențele oficiului registrului comerțului figurează numărul total al acțiunilor care formează capitalul L. S.A., respectiv 269.508 acțiuni, acesta cuprinzând atât acțiunile cu drept de vot, cât și acțiunile fără drept de vot.

Așa cum rezultă și din registrul acționarilor la data de referință stabilită pentru AGOA din 14.12.2019, respectiv 02.12.2019, numărul total al acțiunilor cu drept de vot deținute de toți acționarii, respectiv 80.691 acțiuni, adunat cu numărul acțiunilor deținute de societate (fără drept de vot), este egal cu 269.508 acțiuni, așa cum figurează înscris în registrul comerțului.

S-a arătat că în procesul-verbal din data de 14.12.2019 este menționat doar numărul de acțiuni cu drept de vot, respectiv 80.691 acțiuni, și nu numărul total al acțiunilor, respectiv 269.508 acțiuni, deoarece stabilirea condițiilor de cvorum și majoritate se face prin raportare la numărul total de acțiuni cu drept de vot, și nu la numărul total de acțiuni care formează capitalul social.

Totodată, a arătat că, urmare a aprobării divizării societății prin hotărârea AGEA din 09.09.2019, în temeiul art. 134 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 31/1990 o parte dintre acționari s-au retras din societate, astfel încât, ulterior ultimei actualizări, la data de referință, numărul total al acțiunilor cu drept de vot este 80.691 acțiuni din numărul total de 269.508 acțiuni care formează capitalul social.

c. În ceea ce privește decizia nr. 994/2019 pronunțată în dosarul nr. ...../95/2019, a arătat că aceasta nu prezintă nicio relevanță, întrucât instanța nu era învestită în acea cauză cu cercetarea legalității/nelegalității Deciziei C.A. din 12.10.2018, obiectul cererii vizând exclusiv anularea hotărârii AGA din 30.01.2019.

Într-adevăr, dosarul nr. ...../95/2019 a avut ca obiect constatarea nulității absolute a hotărârii AGA din 30.01.2019, astfel încât instanța nu avea cum să constate nelegalitatea Deciziei CA din 12.10.2018. Oricum, instanța nu a făcut nicio referire la pretinsa nelegalitate a registrului la data de referință 02.12.2019, care este registru în funcție de care au fost stabilite drepturile acționarilor în cadrul AGA din 14.12.2019.

Atâta vreme cât nu există o hotărâre judecătorească prin care să se constate expres nelegalitatea registrului acționarilor deținut de L. S.A., conform art. 177 și art. 123 din Legea nr. 31/1990, rezultă că acesta beneficiază de prezumția de legalitate și trebuie să fie avut în vedere la orice adunare generală a acționarilor L. S.A.

A arătat, decizia nr. 994/2019 nu este relevantă și nu poate fi opusă cu putere de lucru judecat, deoarece aceasta privește o altă adunare generală fără nicio legătură cu prezenta adunare generală, instanța având astfel obligația de a stabili dreptul actionarilor de a participa și de a vota în cadrul AGA în mod separat pentru fiecare adunare generală în parte, hotărârile adoptate în cadrul acestor adunări generale fiind acte independente emanând de la societate.

Un aspect esențial este acela că data de referință stabilită pentru AGOA din 14.12.2019 ce face obiectul prezentei cauze, respectiv 02.12.2019 este diferită de data de referință pentru AGA din 30.01.2019 anulată prin decizia nr. 994/2019 invocată de instanță, respectiv 27.12.2018.

Așadar, pentru a putea invoca autoritatea de lucru judecat a considerentelor deciziei nr. 994/2019 în privința pretinsei nelegalități a registrului acționarilor la o anumită dată de referință, este absolut necesar să subziste aceeași situație de fapt căreia să îi corespundă aceeași situație de drept, adică să fie vorba despre același registru al acționarilor la aceeași dată de referință cu cel avut în vedere în cadrul analizei din dosarul nr. ...../95/2019.

Or, acest lucru este exclus, având în vedere că ne aflăm în prezența a două situații de fapt diferite, mai precis a două înscrisuri diferite: registrul acționarilor la data de referință 27.12.2018 și registrul acționarilor la data de referință 02.12.2019, fiecare atestând o situație proprie a acționariatului la datele respective.

Totodată, a arătat că, în lipsa unei hotărâri judecătorești care să constate cu autoritate de lucru judecat nelegalitatea registrului acționarilor L. S.A., instanțele trebuie să analizeze fiecare situație în parte pe baza propriului raționament, neputând fi ținute de considerentele unei decizii care reflectă o situație particulară, diferită, și care oricum nu reprezintă decât o opinie izolată din practica judiciară în materie.

4. Listele de prezență prevăd toți acționarii societății

Un alt motiv de pretinsă nelegalitate a hotărârii AGOA din 14.12.2019 vizează faptul că listele de prezență la adunarea generală din 14.12.2019 nu ar cuprinde toți acționarii societății, ceea ce este necorespunzător realității.

A opiniat faptul că, reclamantul a omis faptul că, la data de 07.10.2019, o parte dintre acționari au depus cereri de retragere din calitatea de acționari ai societății, iar prin decizia Consiliului de administrație din 07.10.2019 s-a luat act de retragerea acestora din societate și de dobândirea calității de creditori, deținând împotriva societății creanțe reprezentând contravaloarea acțiunilor deținute anterior conform prevederilor legale.

Astfel, în raport de art. 2 din HG nr. 885/1995 potrivit cărora „actualizarea registrului acționarilor se efectuează ori de câte ori este convocată o adunare generală ordinară și/sau extraordinară, dar cel puțin o dată pe an, înaintea adunării generale ordinare de discutare a bilanțului”, registrul acționarilor a fost actualizat la data de referință a AGOA din 14.12.2019, respectiv la data de 02.12.2019.

5. Inexistența conflictului de interese și abuzului de majoritate

Reclamantul a invocat pretinsa nulitate a hotărârii AGOA din 14.12.2019, prin prisma pretinsei existențe a unui conflict de interese între anumiți acționari pe de o parte (M.V. și D.A.) și societate pe de altă parte, precum și pretinsa încălcare a art. 136 1 din Legea nr. 31/1990.

Aceste argumente sunt nefondate.

Sub un prim aspect, din punct de vedere procedural, jurisprudența și doctrina sunt unanime, în sensul că nici pretinsa încălcare a art. 127 care reglementează conflictul de interese și nici pretinsa încălcare a art. 1361 care reglementează principiul bunei-credințe NU atrag nulitatea hotărârii AGA, ci doar eventuala răspundere patrimonială a acționarului care a încălcat aceste dispoziții legale și numai în măsura dovedirii îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1.349 NCC.

Această concluzie este confirmată de numeroasele soluții jurisprudențiale pronuntate în materie, astfel cum urmează:

- „Este de netăgăduit că textul de lege menţionat, respectiv art. 127 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 nu prevede sancţiunea nulităţii hotărârii adunării generale, în situaţia în care nu sunt respectate dispoziţiile art. 127 alin. (1) al aceluiaşi act normativ, astfel că instanţa de apel a aplicat corect textul de lege invocat”. (ÎCCJ, s. a II-a civ., dec. nr. 2209 din 2 mai 2012)

- „Cu privire la art. 127 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, sancţiunea pentru nerespectarea acestuia este expres prevăzută de legea comercială, situaţie în care orice speculaţie teoretică este superfluă.

Prin urmare, instanţele constatând că sancţiunea pe care textul de lege o prevede este răspunderea patrimonială a acţionarului în culpă, iar nu sancţiunea nulităţii actului, a hotărârii AGA adoptată în aceste condiţii, au făcut o corectă aplicare a legii, respectiv a prevederilor art. 127 din Legea nr. 31/1990”. (ÎCCJ, s. com., dec. nr. 2625 din 13 septembrie 2011)

- „Instanţa de apel a considerat, răspunzând criticilor apelantei, că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 se referă în mod expres la atragerea răspunderii pentru daune produse societăţii asupra acţionarului cu interese contrare celor ale societăţii şi nicidecum la sancţiunea anulării; că adoptarea unei hotărâri A.G.E.A. în condiţii nelegale de cvorum şi consecinţa nulităţii hotărârii pentru acest motiv, nu constituie obiectul de reglementare al dispoziţiilor art. 127 din Legea nr. 31/1990 şi că reclamanta apelantă nu a dovedit existenţa unui interes contrar societăţii din partea acţionarului majoritar, nejustificând cererea de anulare a hotărârii A.G.E.A. în litigiu”. (ÎCCJ, s. a II-a civ., dec. nr. 700 din 16 februarie 2011)

- „Sancţiunea pentru eventuala încălcare a prevederilor art. 127 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 nu este nulitatea hotărârii astfel adoptate ci obligarea la despăgubiri a celui care nu s-a abţinut de la vot şi care poate fi nu numai un acţionar majoritar ci şi unul minoritar dacă fără votul lui nu s-ar fi obţinut majoritatea legală”. (ÎCCJ, s.com., dec. nr. 4234 din 7 decembrie 2010).

Așadar, nerespectarea interdicţiei instituite de art. 127 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 nu atrage nulitatea hotărârii AGA luate cu votul acţionarului aflat în conflict de interese, ci doar obligarea acestuia la despăgubiri dacă prin votul său s-a format majoritatea necesară şi societatea a fost prejudiciată

Sub un al doilea aspect, în cauza lor este exclusă ipoteza existenței vreunui conflict de interese între M.V., D.A. și D.R. pe de o parte,  și societate, pe de altă parte, pe motiv că acești acționari ar deține în chirie spații aparținând L. S.A., așa cum greșit arată reclamantul.

Conflictul de interes/abuzul de majoritate se stabilește în raport de operațiunea concretă votată de acționar în cadrul adunării generale, art. 127 din Legea nr. 31/1990 prevăzând expres că „Acționarul, care într-o anumită operațiune, are fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune”.

Or, în contextul în care obiectul adunării generale din 14.12.2019 a vizat doar revocarea/alegerea membrilor Consiliului de Administrație, nu înțelegem care ar fi fost interesul contrar al celor trei acționari pentru a se abține de la vot sau cum anume aceștia ar fi prejudiciat societatea prin votul exprimat în cadrul AGA, având în vedere că alegerea organelor de conducere este esențială pentru realizarea interesului societar, L. S.A. neputând funcționa fără aceste organe de conducere.

Prin urmare, a solicitat respingerea și acestui motiv de pretinsă nulitate a hotărârii AGA din 14.12.2019 ca fiind neîntemeiat.

5. Respectarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 referitoare la dreptul la informare

Reclamantul a invocat pretinsa nelegalitate a hotărârii AGOA din 14.12.2019, arătând că procedura de convocare ar fi realizată cu încălcarea art. 117 din Legea nr. 31/1990, care reglementează dreptul la informare al acționarilor, întrucât, în opinia acestuia, convocatorul nu ar cuprinde mențiunile referitoare la faptul că lista privind informațiile privind persoanele propuse pentru funcția de administratori ai societății se află la sediul societății.

De asemenea, s-a aratat că nici documentele spuse aprobării A.G.A. conform punctelor nr. 3-6 din convocator nu ar fi fost furnizate acționarilor.

Aceste susțineri sunt necorespunzătoare realității.

În cuprinsul convocatorului s-a aratat expres că: „Începând cu data publicării prezentului convocator, documentele aferente ordinii de zi vor fi puse la dispoziţia acţionarilor la sediul societăţii L. S.A. în ........, jud. Gorj în toate zilele lucrătoare între orele 10.00-12.00. Orice acționar interesat are dreptul să adreseze întrebări în scris referitoare la punctele de pe ordinea de zi (...)”.

A precizat că documentele referitoare la toate punctele de pe ordinea de zi, inclusiv cele privind informațiile referitoare la persoanele care și-au depus candidatura pentru funcția de administratori se aflau la sediul societății, acestea fiind puse la dispoziția acționarilor, așa cum s-a prevăzut expres în convocator.

 A menționat totodată că prin adresa nr. 13884/11.12.2019, subscrisa a răspuns cererii reclamantului, arătând că punctul 1 de pe ordinea de zi vizează administratorii societății, iar pentru punctul 2 și-au depus candidaturile B.C., D.E. și B.O..

În plus, a arătat că în privința punctelor nr. 3-6 din convocator, oricum nu s-au adoptat hotărâri pentru a se putea invoca eventuala încălcăre a dreptului la informare, întrucât „adunarea generală a respins rediscutarea punctelor 2-6 de pe ordinea de zi, puncte asupra cărora au fost deja adoptate hotărâri de adunarea generală la data de 19.09.2019”.

Pe de altă parte, a mai arătat că oricum eventuala încălcare a dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 nu reprezintă o cauză de nulitate absolută, aceasta încadrându-se în categoria nulităților relative condiționate, revenind acționarului obligația de a face dovada vătămării sale.

În jurisprudența Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a statuat în mod constant că art. 117 din Legea nr. 31/1990 cuprinde norme care ocrotesc interese private, inclusiv ale unor grupuri mai mari sau mai mici de persoane, care au natură dispozitivă, iar nerespectarea lor atrage doar sancţiunea anulabilităţii condiționate a hotărârilor adoptate de AGA.

Referitor la acest aspect, în jurisprudență s-a statuat astfel:

„În mod legal a reţinut instanţa de apel că regulile privind convocarea adunării generale ordinare, prevăzute de art. 117 din Legea nr. 31/1990, protejează interesele personale ale acţionarilor, convocarea realizată cu încălcarea acestor reguli fiind lovită de o nulitate relativă, condiţionată de dovedirea vătămării intereselor personale ale acţionarului care o invocă. (ÎCCJ, s.com., dec. 1388/31 martie 2011)”.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea cererii privind constatarea nulității absolute a hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor L. S.A. din 14.12.2019 ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește probatoriul, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, precum și proba testimonială cu 2 martori:

- G.G., domiciliat în ............, jud. Gorj,

- B.C., domiciliată în ..........., jud. Gorj.

Calitatea de reprezentant: potrivit art. 151 alin. 2 coroborat cu art. 194 lit. b) din NCPC,  a anexat împuternicire avocațială emisă în temeiul contractului de asistență juridică nr. 2516951/12.03.2020.

În aplicarea art. 453 alin. 1 din NCPC, a arătat că își rezervă dreptul de a face dovada cheltuielilor de judecată conform art. 452 din NCPC.

Conform art. 411 alin.1 pct. 2 NCPC,  a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

La data de 16.06.2020, subsemnatele B.M. și A.G. au formulat cerere de intervenție accesorie prin care au solicitat admiterea cererii de intervenție accesorie în interesul pârâtei L. SA și respingerea acțiunii în constatarea nulității absolute a hotărârii AGOA din 14.12.2019 ca fiind neîntemeiată.

De asemenea, la data de 16.06.2020,  M.V. a depus la dosar cerere de intervenție principală prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii AGA din 14.12.2020 în ceea ce privește revocarea persoanelor pretins alese în funcția de administrator la data de 12.12.2019, D.E.C., F.A. și I.N..

In esența a susținut că hotărârea atacată este lovită de nulitate întrucât revocarea acestor persoane este nelegală întrucât aceștia nu au deținut niciodată funcția de administrator al L. Sa 

La data de 16.06.2020,  reclamantul C.O., a depus la dosar prin  serviciul email al Secţiei a II-a Civilă, note scrise prin care a solicitat instanței respingerea tuturor motivelor invocate  de pârâtă  prin întâmpinare  şi toate apărările  invocate  pe fondul cauzei.

La data de 14.07.2020, pârâta L. SA a depus la dosar note scrise prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 și art. 123 alin. 3 și art. 177 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 31/1990, în interpretarea că in cadrul unei acțiuni în constatarea nulității hotărârii a adunării generale a acționarilor este admisibilă cercetarea legalității registrului acționarilor, solicitând:

- sesizarea, prin încheiere, a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate;

- admiterea excepției de neconstituționalitate și declararea neconstituționalității dispozițiilor art. 132 alin. 2 și art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile.

La data de 07.09.2020, a formulat cerere de intervenție principală numita G.M., solicitând anularea parțială a hotărârii AGA din 14.12.2020, în ceea ce privește revocarea persoanelor pretins alese în funcția de administrator la data de 12.12.2019, D.E.C., F.A. și I.N..

In esența a susținut că hotărârea atacată este lovită de nulitate întrucât revocarea acestor persoane este nelegală întrucât aceștia nu au deținut niciodată funcția de administrator al L. Sa 

La data de 08.09.2020, reclamantul C.O., a depus la dosar note scrise prin care a solicitat respingerea cererilor de intervenție formulate de M.V., B.M. și A.G., ca nefondate.

La termenul din data de 08.09.2020, tribunalul a admis în principiu cererile de intervenție accesorie formulate de terții intervenienți B.M. și A.G., precum și cererea de intervenție principală formulată de terțul intervenient M.V..

De asemenea, la termenul din data de 20.10.2020, tribunalul  a dispus în baza art. 29 din Legea nr. 47/1992 sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 123 (3), art. 132 (2) si art. 177 (1) pct. a din Legea nr.31/1990 şi a  admis cererea de intervenție principală formulată de G.M..

La termenul din data de 17.11.2020, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, apreciind că dată fiind opinia instanței raportat la incidența excepției de neconstituționalitate nu se impune suspendarea prezentei cauze și s-a dispus emiterea unei adrese către ORC Gorj în vederea înaintării unui extras de informații privind datele firmei L. Sa înregistrate în acest registru.

ORC Gorj a răspuns solicitării instanței, la data de 11.12.2020, în sensul că a fost depus la dosar extrasul de informații privind datele firmei L. Sa înregistrate în acest registru.

La termenul din data de 26.01.2021, pârâta L. SA a depus la dosar o cerere de suspendare a prezentei cauze până la soluționarea definitivă a dosarului nr..../95/2020 aflat pe rolul Tribunalului Gorj având în vedere că obiectul prezentei cauze îl constituie cererea privind constatarea nulității absolute a hotărârii AGOA din 14.12.2019, precum și a actelor subsecvente.

Motivând cererea, a arătat că reclamantul a criticat legalitatea hotărârii AGA din 14.12.2019, arătând că s-ar fi încălcat dreptul la vot, întrucât în registrul acționarilor la data de referință 02.12.2019  ar fi figurat cu doar 13.080 acțiuni, în loc de 124.762 acțiuni cât pretinde că acest ar deține la L. SA conform registrului acționarilor la data de 05.02.2018.

De asemenea, a invocat pretinsa neîndeplinire a condițiilor de cvorum, criticând legalitatea registrului acționarilor la data de 02.12.2019, data de referință stabilită pentru AGA din data de 14.12.2019.

După cum se poate constata, principalele motive de pretinsă nulitate a hotărârii AGA din 14.12.2019 se raportează la registrul acționarilor la data de 05.02.2018.

A mai arătat că pe rolul Tribunalului Gorj-Secția a II-a Civilă se află înregistrat dosarul nr..../95/2020 prin care reclamanta M.V. a solicitat constatarea nulității registrului acționarilor la data de 05.02.2018, fiind în contradictoriu cu subscrisa și alți acționari, printre care și C.O..

Or, având în vedere că în prezenta cauză reclamantul își întemeiază argumentele privind pretinsa nulitate a hotărârii AGA din 14.12.2019 pe înscrisul reprezentând registrul acționarilor la data de 05.02.2018, iar în dosarul nr..../95/2020 urmează să se stabilească legalitatea/nelegalitatea acestui înscris, rezultă că soluționarea prezentei cauze depinde de soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr..../95/2020.

Pentru motivele invocate, având în vedere pe de o parte dispozițiile art.413 alin.1 pct.1 NCPC, care reglementează suspendarea facultativă atunci când există legătură de între două cauze și care au ca scop buna administrare a justiției, iar pe de altă parte faptul că soluția ce urmează a fi pronunțată în dosarul nr..../95/2020 are o înrâurire hotărâtoare asupra prezentului litigiu, a solicitat suspendarea prezentului dosar până la soluționarea definitivă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr..../95/2020, aflat pe rolul Tribunalului Gorj.

De asemenea, tot la acest termen de judecată, respectiv 26.01.2021, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea  definitivă a dosarului nr..../95/2020 aflat pe rolul Tribunalul Gorj, cerere formulată de avocat C.A. pentru pârâta L. Sa cu motivarea că pe de o parte dispozițiile art. 413 al 1 pct. 1 cpc  reglementează o suspendare  facultativă  iar pe de altă parte instanța a apreciat că intre soluționarea prezentei cauze şi obiectul dosarului nr .../95/2020 nu există o strânsă legătură care să justifice din punct de vedere juridic suspendare prezentei cauze in condițiile in care in cauza pendinte se invoca şi alte motive de nulitate  ce vizează  alte aspecte de legalitate a convocării adunării generale .

Având în vedere faptul că a fost respinsă cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr..../95/2020, avocat C.A. pentru pârâta L. SA, a depus o altă cerere de suspendare a prezentei cauze, solicitând suspendarea până la soluționarea definitivă a cauzelor ce formează obiectul dosarelor nr....../95/2020 și respectiv nr..../95/2016.

Motivând cererea, a arătat că obiectul prezentei cauze îl constituie cererea privind constatarea nulității absolute a hotărârii AGOA din 14.12.2014, precum și a actelor subsecvente.

Principalul motiv de pretinsă nulitate absolută a hotărârii AGA din 14.12.2019 se referă la prezidarea adunării generale din 14.12.2019, arătându-se că prin hotărârea AGA nr. 1/12.12.2019 ar fi fost revocat Consiliul de Administrație format din B.C., B.O. și D.E., și totodată ar fi fost ales un nou Consiliu de Administrație format din F.A., Drăgoescu Cătălin și I.N..

De asemenea, Separat, pe rolul Tribunalului Gorj – Secția a II-a Civilă se află înregistrat dosarul nr. ...../95/2020, având ca obiect constatarea nulității absolute a hotărârii AGA din 12.12.2019 semnată de C.O. și F.A..

Prin sentința nr. 99/27.07.2020 pronunțată în dosarul nr. ...../95/2019, Tribunalul Gorj a admis cererea de chemare în judecată privind constatarea nulitatii absolute a hotararii AGA din 12.12.2019 semnată de C.O. și F.A., precum și cererile de intervenție formulate de intervenientele M.V. și Beleaga Mariana.

Această hotărâre judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie, conform art. 430 alin. 4 NCPC, atât în ceea ce privește nerespectarea motivelor de ordin procedural, cât și a celor de ordin substanțial cu privire la nelegalitatea hotărârilor adoptate în cadrul acestei adunări generale.

Așadar, în acest dosar urmează a se stabili definitiv legalitatea/nelegalitatea revocării Consiliului de Administrație format din B.C., B.O. și D.E., adică exact Consiliul de Administrație care a procedat la convocarea, organizarea și prezidarea adunării generale din 14.12.2019.

În acest context, dispozițiile art. 413 alin. 1 NCPC, potrivit cărora „Instanța poate suspenda judecata când: Dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți”, își găsesc pe deplin incidența în cauză, având în vedere că între soluționarea cererii având ca obiect anularea hotărârii AGA din 14.12.2019 și soluționarea cererii ce face obiectul dosarului nr. ...../95/2019 există o strânsă legătură, premisă care justifică suspendarea prezentei cauze.

 Totodată, pe rolul Curții de Apel Craiova se află înregistrat dosarul nr. .../95/2018, având ca obiect apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 127/14.11.2019 prin care s-a respins cererea privind constatarea nulității absolute a hotărârii AGA din 10.12.2018.

În motivarea cererii privind anularea hotărârii AGA din 10.12.2018 s-au invocat în esență, aceleași argumente de pretinsă nelegalitate a hotărârii AGA care s-au invocat și în privința hotărârii AGA din 14.12.2019 care face obiectul prezentei cauze.

A precizat că motivele de pretinsă nulitate absolută invocate în dosarul nr. .../95/2018 sunt comune tuturor dosarelor având ca obiect anularea hotărârilor AGA ulterioare acesteia, astfel încât dezlegarea acestor argumente de pretinsă nelegalitate în privința hotărârii AGA din 10.12.2018 nu ar putea fi contrazise ulterior prin alte hotărâri judecătorești.

În acest context, a arătat că în dosarul nr. 1405/95/2019 având ca obiect anularea hotărârii AGEA din 28.03.2019, Curtea de Apel Craiova, învestită cu soluționarea apelului formulat împotriva sentinței nr. 125/13.11.2019 prin care s-a constatat nulitatea acestei hotărâri AGEA, a dispus suspendarea judecății cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. .../95/2018, în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 NCPC.

Astfel, prin încheierea din 08.09.2020 pronunțată în dosarul nr. 1405/95/2019, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a Civilă a dispus:

„Constatând că dezlegarea prezentei cauze depinde de soluționarea cauzei înregistrate sub nr. .../95/2018, dosar aflat pe rolul Curții de Apel Craiova, în prezent, urmează a suspenda judecata pricinii în baza art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod proc. civ., până la soluționarea definitivă a cauzei menționate”.

Deosebit de relevant este faptul că această chestiune a fost invocată din oficiu, instanța de apel apreciind că între soluționarea celor două cauze există o strânsă legătură de interdependență care justifică necesitatea și totodată, oportunitatea suspendării judecății în apel a dosarului nr. 1405/95/2018 având ca obiect constatarea nulității absolute a hotărârii AGEA din 28.03.2019 până la soluționarea definitivă a dosarului nr. .../95/2018.

Pentru aceleași considerente, având în vedere și raționamentul Curții de Apel Craiova care a  apreciat ca fiind utilă incidența suspendării judecății în apel tocmai pentru a se observa soluția care se va pronunța în privința hotărârii AGA din 10.12.2018, a solicitat a se dispune și în prezenta cauză având ca obiect anularea hotărârii AGA din 14.12.2019, suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. .../95/2018.

La data de 08.02.2021, reclamantul C.O. a depus la dosar note scrise prin care a solicitat respingerea cererilor de suspendare depuse de către pârâta L. SA, până la soluționarea dosarelor nr.2379/95/2020, nr..../95/2018 și nr....../95/2020 ca fiind neîntemeiate și ca lipsite de cauzalitate cu prezentul dosar pentru următoarele motive:

A apreciat că demersul juridic de a solicita și obține constatarea nulității unui registru al actionarilor este inadmisibil, raportat la faptul că registrul actionarilor nu reprezintă un act juridic în sensul dispozitiilor legii (respectiv care să dea naștere, să modifice sau să stingă un raport juridic) care să poată fi anulat/desfiintat. Din contră, acesta reprezintă o simplă evidență, care reflectă situatia actiunilor societătii la un anumit moment dat în timp care se actualizează prin grija consiliului de administratie.

A mai arătat că atât transferul acțiunilor în procedura de privatizare a Societății cât diversele transferuri de actiuni ulterioare acestui moment reprezintă proceduri de vânzare acțiuni existente integral vărsate nicidecum emitere/subscriere de noi acțiuni ce necesită vărsăminte către Societate.

De asemenea, Consiliul de administrație al Societătii condus prin președinte B.C. sau după caz, Burga Olga, a aplicat în mod greșit prevederile Legii societăților nr. 31/1990, anume art. 9 alin. (2) lit. a) b), art. 21 alin. (l) art. 100 a decis, cu încălcarea acestor prevederi, la data de 12.10.2018, refacerea registrului actionarilor, considerând în mod nelegal că o parte din capitalul social al Societății nu a fost vărsat. Din acest motiv, refacerea înregistrărilor în registrul actionarilor de către consiliul de administratie urmare a deciziei din data de 12.10.2018 încalcă prevederile legale în vigoare mai sus mentionate nu pot fi luate în considerare.

Cu privire la aspectele semnalate s-a pronunțat deja în mod definitiv Curtea de Apel Craiova prin Decizia nr 994/2019 ("Decizia 994"— Anexata la dosar).

Consiliul de Administratie revocat in cadrul sedintei din 12.12.2019 (condus prin (Dna. B.C.) au modificat acte societare, în acest sens exista si plangeri penale pe rolul IPJ Gorj, ce fac obiectul dosarului penal nr. ..., dosar in care s-a admis redeschiderea urmaririi penale solicitate de Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Jiu.

Admite solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu de confirmare a redeschiderii urmăririi penale. In temeiul art. 335 alin. 4 C. proc. pen., constată legalitatea temeinicia ordonanței nr. 46/11/2/2020 din data de 21.02.2020, emisă de Prim-procurorul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Tg-Jiu prin care s-a infirmat ordonanta de clasare din dosarul nr. ... din data de 16.01.2020 si s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Confirmă redeschiderea urmăririi penale in dosarul nr. ... sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prev.de art. 297 alin. Cp, cu aplic.art.38 alin.l CP, delapidare prev. de art. 295 alin I cp cu aplicare art. 308 alin.l CP, fals în inscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin.l cp si mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin.2 lit.c CP, dispusă prin ordonanta nr. 46/11/2/2020 din data de 21.02.2020, emisă de Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu. In baza art. 275 alin 3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în camera de consiliu astăzi, 24.06.2020.

De asemenea, a arătat că o hotărâre a adunării generale este o declaratie de principii cu valoare virtual ce se bucură de o prezumtie relativă de validitate, prezumtie care poate fi răsturnată dovedind caracterul ei nelegal sau nestatutar, proba fiind în sarcina asociatului reclamant. Dacă nu poate fi dovedit caracterul nelegal sau nestatutar, actiunea va fi respinsă oricât de vătămătoare ar fi pentru asociatul petent (cu excepția situatiilor de abuz de drept). Desi voința colectivă se formează pe baza votului unei majorităti, dreptul de a ataca hotărârea adunării generale este unul ut singuli, adică a oricărui asociat individual, indiferent câte titluri are.

Avand in vedere ca in prezentele dosare este vorba despre hotarari AGA difierite in timp, in care se invoca cu totul alte motive de nulitate ale procesului verbal, practica judiciara si legea a aratat că o hotărâre obtinută de un asociat reclamant nu are autoritate de lucru judecat pentru alt asociat reclamant, sau pentru alte hotarari AGA, acțiunile fiind independente fiecare din reclamanți motivând cererile de anulare mai bine sau mai prost, motive pe baza cărora judecătorul este mai mult sau mai puțin convins.

A mai arătat faptul că hotărârea a trecut, înainte de publicare, prin filtru judecătorului delegat la fond sau a Oficiului registrului comerțului nu o face, deci, prezumată absolut ca valabilă și inatacabilă, verificarea respectivă fiind în prezent una pur administrativă.

Dreptul de a ataca hotărârea adunării asociaților considerată nelegală sau nestatutară este un drept societar, dar un drept extraordinar întrucât oferă unui singur asociat, posesor al unui singur titlu de participare, dreptul „exorbitant" de a se opune hotărârii luate de o întreagă majoritate pe ideea că nici măcar o majoritate nu poate decide împotriva legii.

De asemenea, cauzele de nulitate sunt atât subiective (materiale), cât și obiective (formale). Cauzele subiective țin de capacitatea juridică sau consimțământul fiecărui asociat, dreptul la reprezentare, dreptul de vot au fost denumite „condiții de sinceritate a votului exprimat". Lipsa capacității sau a consimțământului ori vicierea acestuia pot fi invocate numai de un asociatul respectiv, ca singurul interesat (îndeosebi eroare — inclusiv provocată — de informare asupra elementelor documentelor  inclusiv frauduloase — care au stat la baza deciziei).

Tot la data de 08.02.2021, pârâta L. Sa a depus la dosar o cerere de suspendare a cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr...., înregistrat pe rolul I.G.P.Gorj-Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, având în vedere următoarele argumente:

1. Obiectul prezentei cauze îl constituie cererea privind constatarea nulității absolute a hotărârii AGOA din 14.12.2014, precum și a actelor subsecvente.

Această hotărâre AGOA a fost adoptată pe baza registrului acționarilor la data de referință, 02.12.2019.

Criticile de nelegalitate invocate în privința hotărârii AGOA din 14.12.2019 vizează în realitate pretinsa nelegalitate a acestui registru atât în ceea ce privește numărul de acțiuni deținute de reclamant la data de 02.12.2019, respectiv 13.080, cât și în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de cvorum pentru adoptarea hotărârii AGOA, susținându-se (nelegal) în repetate rânduri că registrul utilizat de Consiliul de Administrație ar fi fals.

2. Prin plângerea înregistrată pe rolul Parchetului Judecătoriei Târgu-Jiu sub nr. ..., C.O. a reclamat săvârșirea unor pretinse nereguli de către numiții M.O.F., B.C., Tănase Zoia și Dobrescu Cornelia, în cadrul societății L..

La data de 27.12.2018 organele de cercetare penală din IPJ Gorj -SICE au dispus extinderea urmăririi penale „in rem” ca urmare a sesizării numitului C.O. privind comiterea și a altor infracțiuni în legătură cu cele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, inclusiv săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Prin Ordonanța nr. ... din data de 21.12.2020 emisă de I.G.P. Gorj -Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, s-au dispus următoarele:

- efectuarea în continuare a urmăririi penale față de M.O.F. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 323 Cod penal, cu aplicare art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale), constând în aceea că, în calitate de director general al L. S.A.  a depus registrele întocmite de B.C., în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație al L. S.A., în cadrul mai multor dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată de pe teritoriul național cu scopul de a obține hotărâri judecătorești favorabile, respectiv dosarele nr. 119/95/2020, aflat pe rolul Tribunalului Gorj, nr. 2328/95/2019 aflat pe rolul Tribunalului Gorj, nr. 282/95/2020 aflat pe rolul Tribunalului Gorj, nr. ..../95/2020 aflat pe rolul Tribunalului Gorj, 294/95/2020 aflat pe rolul Tribunalului Gorj și nr. 2646/95/20219 aflat pe rolul Tribunalului Gorj.

-  efectuarea în continuare a urmăririi penale față de B.C.  pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 322 Cod penal, cu aplicare art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale), constând în aceea că, în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație al L. S.A., a întocmit în mod nejustificat și fără acoperire legală, registrele acționarilor societății, din perioada 1995-2002, 2003-2010, 2011-2017, 2018-2019 și 2019-29.04.2020, respectiv un număr de 5 registre.

Prin procesul-verbal din 12.01.2021 emis de IGP Gorj – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – i s-a adus la cunoștință dnei B.C. calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunilor anterior menționate, iar prin procesul -verbal din data de 22.01.2022 i s-a adus la cunoștința dlui M.O.F. calitatea de suspect în acest dosar penal.

Așadar, în dosarul nr. ..... s-a continuat urmărirea penală „in personam” împotriva celor doi suspecți pentru săvârșirea unor infracțiuni de fals în legătură cu registrele acționarilor L. S.A., inclusiv cu privire la registrul acționarilor la data de referință, 02.12.2019, depus în dosarul nr. ..../95/2020 ce face obiectul prezentei cauze.

3. Conform art. 413 alin. 1 pct. 2 NCPC „Instanța poate suspenda judecata:

(...) când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel”.

Aceste dispoziții legale reglementează cazul de suspendare facultativ fundamentat pe situația în care s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluționării cauzei a cărei suspendare se solicită.

Astfel, faţă de art. 413 alin. 2 NCPC, se impune suspendarea judecăţii prezentei cauze, având în vedere că în dosarul nr. ... s-a dispus continuarea urmăririi penale „in personam” pentru mai multe infracțiuni care ar putea avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce se va pronunţa cu privire la acţiunea în constatarea nulităţii absolute a hotărârii AGOA din 14.12.2019.

În acest context, având în vedere că în dosarul nr. ... s-a dispus prin ordonanță continuarea urmăririi penale împotriva suspecților: M.O.F., în calitate de director general pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, în formă continuată, (inclusiv în ceea ce privește depunerea registrului acționarilor în prezenta cauză) și B.C., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, (inclusiv în ceea ce privește întocmirea registrului acționarilor depus în prezenta cauză),  iar obiectul material al acestor pretinse infracțiuni sunt chiar înscrisurile de care reclamantul se prevalează în susținerea pretinsei nelegalități a hotărârii AGOA, rezultă că în cauză este întrunită premisa prevăzută de art. 413 pct. 2 NCPC pentru dispunerea suspendării.

Astfel, faţă de art. 413 alin. 2 NCPC, se impune suspendarea judecăţii prezentei cauze, având în vedere că s-a început urmărirea penală pentru infracțiuni care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce se va pronunţa cu privire la acţiunea în constatarea nulităţii absolute a hotărârii AGOA din 14.12.2019.

La termenul din data de 09.02.2021, tribunalul a respins cererea de suspendare formulată de pârâta L., SA până la soluționarea definitivă a dosarului nr. ... aflat pe rolul IGP Gorj.

Tot la termenul din data de 09.02.2021, tribunalul a pus în discuția părților cererea de suspendare până la soluționarea definitivă a cauzelor ce formează obiectul dosarelor nr....../95/2019 și respectiv nr..../95/2016, cerere formulată de pârâta L. SA și a respins cererea de suspendare.

La data de 16.02.2021, reclamantul C.O. a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat a se constata nulitatea absolută, sau după caz, anularea Hotărârilor ... din data de 14.12.2019, conform actelor întocmite și/sau semnate de D.A. și B.C., și pe cale de consecință anularea actelor subsecvente emise/încheiate în baza acestor Hotărâri și radierea de la ORC a mențiunilor privind Hotărârile AGOA din data de 14.12.2019, concluzii motivate de faptul că respingerea cererii de chemare în judecată prin care se solicită nulitatea acestor hotărâri nelegale din 14.12.2019, ce fac obiectul prezentului dosar, ar aduce prejudicii și mai grave acționarilor și societății deopotrivă, punându-i în situația de a nu putea stopa abuzurile și ilegalitățile făcute de Consiliul de administrație condus prin B.C. în calitate de președintă C.A. și M.O.F. în calitate de director.

Pârâta L. SA a depus la dosar, la data de 16.02.2021, note scrise prin care a solicitat respingerea cererii privind constatarea nulității absolute a hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor L. S.A. din 14.12.2019 ca fiind neîntemeiată, având în vedere următoarele argumente suplimentare:

a. Legalitatea convocării în raport de art. 117 din Legea nr. 31/1990. Limitarea legalității hotărârii AGA la dispozițiile art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990

A arătat că, potrivit art. 123 alin. 2  din Legea nr. 31/1990, „Consiliul de administrație, respectiv directoratul, va stabili o dată de referință pentru acționarii îndreptățiți să fie înștiințați și să voteze în cadrul adunării generale, dată ce va rămâne valabilă și în cazul în care adunarea generală este convocată din nou din cauza neîntrunirii cvorumului”, iar art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 prevede că „acționarii îndreptățiți să exercite orice drepturi (..) sunt cei înscriși în evidențele societății la data de referință”.

Prin urmare, conform art. 123 din Legea nr. 31/1990, atât convocarea, cât și cvorumul și majoritatea se apreciază prin raportare la registrul acționarilor la data de referință, nu prin raportare la mențiunile din registrul comerțului, pentru că acest lucru ar însemna să se adauge la lege, ceea ce este evident nelegal.

De asemenea, legalitatea procedurii de convocare prin asigurarea dreptului de a participa și de a vota în cadrul a adunării generale, conform art. 117 din Legea nr. 31/1990 se verifică prin raportare la acționarii înscriși în registrul acționarilor la data de referință stabilită pentru adunarea generală, aceștia fiind singurii îndreptățiți „să fie înștiințați și să voteze în cadrul adunării generale”.

„Data de referință este, la societățile pe acțiuni, data stabilită de consiliul de administrație, respectiv directorat, la care cei care au calitatea de acționar, conform evidențelor acționariale (registrul acționarilor, respectiv depozitarul pieței pe care se tranzacționează acțiunile emitentului), sunt îndreptățiți să exercite anumite drepturile societare, patrimoniale sau nepatrimoniale (dreptul de a participa și de a vota în adunarea generală sau dreptul la dividende” (BODU Sebastian, Legea societăților comentata si adnotata din 01-sep-2016, Rosetti)

Or, potrivit registrului acționarilor la data de referință stabilită pentru AGOA din 14.12.2019, respectiv 02.12.2019, numărul total al acțiunilor cu drept de vot este 80.691 acțiuni, acesta fiind inclus în numărul total de 269.508 acțiuni.

Prin urmare, pentru stabilirea legalității procedurii de convocare a adunării generale din 14.12.2019, instanța are obligația de a analiza numai existența concordanței între acționarii care sunt înscriși în registrul acționarilor la data de referință și acționarii care au fost prezenți/reprezentați și au votat în AGA.

A mai arătat că această concluzie este fundamentată de jurisprudența în materie care este constantă și unanimă în sensul că în cadrul unei acțiuni în anulare a hotărârii AGA întemeiată pe art. 132 din Legea nr. 31/1990, controlul legalității este limitat  la art. 123 alin. 3 din Lege anr. 31/1990, relevante fiind următoarele decizii: Decizia nr. 1542/04.11.2020 pronunțată pe Curtea de Apel București într-o speță având ca obiect anulare hotărâre AGA;  Decizia nr. 258/14.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel București; Decizia civilă nr. 494/20.03.2019 pronunțată de Curtea de Apel București; Decizia nr. 525/07.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel București; Decizia nr. 2109/25.10.2018 pronunțată de Curtea de Apel București.

Nu în ultimul rând, a arătat că instanța a respins trei cereri de suspendare a cauzei până la soluționarea unor litigii importante în materie civilă (.../95/2020 și 2790/95/20220) și penală (4777P/2018), prin care urma să se tranșeze nelegalitatea registrului acționarilor la data de 05.02.2018, precum și legalitatea registrului acționarilor la data de 02.12.2019, apreciindu-se că nu ar exista legătură între aceste dosare și soluționarea acțiunii în anularea hotărârii AGA din 14.12.2019.

A învederat că, în acest context, instanța nu ar putea să-și fundamenteze hotărârea pronunțată în cauză aspecte privind pretinsa legalitate a registrului acționarilor la data de 05.02.2018 și/sau pretinsa nelegalitate a registrului acționarilor L. S.A. la data de 02.12.2019, prin raportare la pretinse neconcordanțe între înscrierile din acest registru și mențiunile înregistrate în evidențele O.R.C., de vreme ce instanța însăși a apreciat că nu există nicio legătură între legalitatea registrelor respective și soluționarea cauzei.

b. Structura acționarilor din registrul acționarilor la data de referință, respectiv 02.12.2019 concordă cu structura acționariatului din evidențele registrului comerțului

a arătat că din relațiile furnizate de Oficiul Registrului Comerțului la solicitarea din oficiu a instanței, se poate constata că totalul acțiunilor ce compun capitalul social este de 269.508 acțiuni, societatea L. S.A. figurând cu un număr de 188.817 acțiuni, iar acționarii M.V. - 50.122 acțiuni, G.M. – 4.200 acțiuni, iar ceilalți acționari (listă acționari) figurând cu un număr total de 26.369 acțiuni.

 Conform convocatorului, la dezbateri erau îndreptăţiţi să participe şi să voteze toţi acţionarii înscrişi la data de 02.12.2019 în Registrul Acţionarilor deținut de L. S.A., data de 02.12.2019 fiind stabilită ca fiind dată de referinţă, conform art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, prin decizia nr. 804/16.10.2019.

A precizat expres că lista acționarilor la data de 02.12.2019 este înregistrată în evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Gorj, fiind opozabilă terților.

În acest context, a arătat că prin cererea nr. 40988/10.12.2019, M.O.F., în calitate de director general al L. S.A., a solicitat menționarea în registrul comerțului a extrasului din registrul acționarilor L. S.A. la data de 02.12.2019.

A reținut că prin sentința nr. 25/25.02.2020, rămasă definitivă prin decizia nr. 415/22.09.2020, ambele pronunțate în dosarul nr. 3371/95/2019, instanța a respins cererea de intervenție formulată de C.O. și a admis cererea privind  menționarea în registrul comerțului a unui extras al registrului acționarilor la data de referință 02.12.2019.

Potrivit listei acționarilor de la data de 02.12.2019 numărul total acțiunilor cu drept de vot este de 80.691 acțiuni, iar diferența de 188.817 acțiuni (fără drept de vot) aparțin societății. Apelantul figurează la această dată cu un număr de 13.080 acțiuni, adică la fel ca la data de 16.08.2019.

Referitor la acest aspect, prin sentința civ. nr. 99/27.07.2019 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ...../95/2020,  s-a reținut expres că:

 „La fel ca majoritatea hotărârilor judecătorești (mai puțin cele în constituire sau transformare de drepturi) și această sentință [n.n. sentința nr. 25/25.02.2020] are efect declarativ ceea ce înseamnă că dreptul recunoscut prin hotărâre a preexistat acesteia, ea nefăcând altceva decât să-l constate.

Din cele expuse rezultă că la data de 12.12.2019, data la care a avut loc adunarea generală ordinară a acționarilor L. S.A., convocată de acționarul C.O., lista acționarilor L. SA era cea întocmită în data de 02.12.2019, listă a cărei înscriere la ORC s-a solicitat la data de 10.12.2019”

De asemenea, prin cererea nr. 41637/18.12.2019, M.O.F., în calitate de director general al L. S.A. a solicitat menționarea în registrul comerțului a extrasului din registrul acționarilor L. S.A. nr. 1/18.12.2019, extras din registrul acționarilor la data de 08.12.2019 identic cu cel din 02.12.2019.

Prin sentinta nr. 98/27.07.2020 – rămasă definitivă prin neapelare - pronunțată în dosarul 3446/95/2019 prin care instanța a respins cererea de intervenție formulată de C.O. și a admis cererea nr. 41637/18.12.2019 privind  menționarea în registrul comerțului a extrasului registrului acționarilor nr. 1/18.12.2019 refăcut în concordanță cu actul constitutiv actualizat la data de 28.03.2019.

Potrivit extrasului din registrul acționarilor la data de 08.12.2019 numărul total acțiunilor cu drept de vot este de 80.691 acțiuni, iar diferența de 188.817 acțiuni (fără drept de vot) aparține societății, așa cum rezultă și din relațiile furnizate de Oficiul Registrului Comerțului. Reclamantul figurează la această dată cu un număr de 13.080 acțiuni.

Prin urmare, având în vedere pe de o parte,  că lista acționarilor la data de 02.12.2019 a fost înregistrată în registrul comerțului, iar pe de parte, că sentința nr. 25/25.02.2020 prin care s-a dispus înregistrarea acestei liste are efect declarativ ceea ce înseamnă că dreptul recunoscut prin hotărâre a preexistat acesteia, ea nefăcând altceva decât să-l constate, rezultă că hotărârea AGA din 14.12.2019 adoptată pe baza registrului acționarilor la data de referință, 02.12.2019 este perfect legală.

c. Obligativitatea respectării datei de referință, element esențial pentru legalitatea hotărârii AGA, conform art. 123 alin. 2 din Legea nr. 31/1990

A arătat că esențiale în prezenta cauză sunt următoarele aspecte, potrivit Legii nr. 31/1990:

- Consiliul de Administrație ține registrul acționarilor și răspunde pentru corecta ținere a acestui registru;

- Adunarea Generală se ține cu acționarii înscriși în registrul acționarilor la data de referință;

- pentru modificarea/corectarea/refacerea registrului acționarilor, acționarii nemulțumiți au alte căi prevăzute de lege;

- pentru verificarea legalității hotărârii AGA, instanța trebuie să se raporteze la registrul acționarilor la data de referință, așa cum acesta este întocmit de Consiliul de administrație.

Conform art. 123 alin. 2 teza finală din Legea nr. 31/1990, „data de referință astfel stabilită va fi ulterioară publicării convocatorului și nu va depăși 60 de zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară”.

Referitor la data de referință, în doctrină se arată că  „Stabilirea datei de referinţă fiind un atribut exclusiv al organelor de gestiune, rezolvarea acestei cerinţe se constituie într-o condiţie de legalitate a convocării şi ţinerii oricărei AGA a unei societăţi ale cărei acţiuni sunt nominative, materializate sau nu”. (SCHIAU Ioan; PRESCURE Titus, Legea societatilor comerciale din 01-nov-2009, Hamangiu)

Or, data de referință stabilită pentru AGA din 14.12.2019 este 02.12.2019, astfel încât nu se poate susține că hotărârea AGA ar fi nelegală, pentru că nu ar fi fost adoptată pe baza unui registru la o altă data de referință, decât cea stabilită legal de Consiliul de Administrație.

Dimpotrivă, legalitatea hotărârii AGA presupune tocmai respectarea dispozițiilor art. 123 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, care prevăd condițiile privind stabilirea datei de referință pentru adunarea generală. Nerespectarea acestor condiții conduce în mod automat la nulitatea absolută a hotărârii AGA adoptată cu eludarea acestor prevederi care reglementează procedura desfășurării și convocării AGA.

Opinia potrivit căreia hotărârea AGA din 14.12.2019 ar fi trebuit adoptată pe baza registrului acționarilor la data de 05.02.2018 este de natură a încălca grav condițiile  temporale pentru stabilirea acestei date, hotărârea fiind în acest caz nelegală. Prin urmare, pentru soluționarea prezentei acțiuni, instanța nu ar putea  să ia în considerare un registru al acționarilor la o dată anterioară, celei de referință, deoarece s-ar încălca grav dispozițiile art. 123 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

d. Nerelevanța considerentelor deciziei nr. 994/2019 raportat la obiectul prezentei cauze

În considerentele deciziei nr. 994/12.12.2019 se arată că „reținându-se data de referință la data de 10.12.2018, prin raportare la o structură a acționariatului modificată în mod nelegal și prin stabilirea numărului total de 96.078 de acțiuni cu drept de vot, contrar actelor constitutive ale societății, se constată nelegalitatea convocării și nelegalitatea stabilirii cvorumului atât pentru ședința din data de 29.01.2019, cât și, pe cale de consecință, pentru cea de la a doua convocare a adunării generale a acționarilor pentru data de 30.01.2019”.

A mai arătat că, considerentele deciziei nr. 994/12.12.2018 care au intrat în puterea lucrului judecat se referă exclusiv la situația acționariatului la data de 10.12.2018, adică la registrul acționarilor la această dată de referință. Acest lucru este firesc, având în vedere că în dosarul nr. ...../95/2019 instanța nu a analizat decât registrul acționarilor la data de referință stabilită pentru AGA din 30.01.2019 - ce făcea obiectul acelei cauze-, considerentele acestei decizii neputându-se răsfrânge asupra unor acte/registre viitoare și inexistente la acel moment.

Conform art. 430 alin. 2 NCPC, autoritatea de lucru judecat privește considerentele pe care dispozitivul se sprijină. Prin urmare, considerentele privind „nelegalitatea modificării registrului acționarilor din 12.10.2018” sunt invocate de instanța care a pronunțat decizia nr. 994/2019 în sprijinul hotărârii de constatare a nulității hotărârii AGOA din 29/30.01.2019.

Asemenea considerente nu pot fi invocate și în ceea ce privește hotărârea AGOA din 14.12.2019, deoarece este vorba despre două manifestări de voință diferite ale acționarilor, în condiții de fapt și de drept diferite, instanțe având obligația să verifice pentru fiecare adunare generală respectarea condițiilor de cvorum, majoritatea și organizare, fără legătură cu alte adunări generale anterioare.

De asemenea, Interpretarea contrară ar conduce la concluzia că orice hotărâre AGA care s-ar adopta vreodată la L. pe baza vreunui alt registru la altă dată de referință, decât 05.02.2018 să fie lovită de nulitate absolută, ceea ce este evident absurd, de vreme ce pentru fiecare adunare generală există obligația legală privind stabilirea unei date de referință, conform art. 123 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

Pe de altă parte, acest lucru ar contraveni grav prevalenței principiului societar, întrucât atât existența cât și funcționarea unei societăți este urmarea voinței asociaților exprimată în cadrul adunărilor generale. Or, societatea are obligația de a convoca și organiza adunări generale conform prevederilor legale, inclusiv a dispozițiilor art. 123 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

Astfel, anularea hotărârilor AGA prin raportare la considerentele unei hotărâri judecătorești care prezintă o soluție jurisprudențială izolată cu privire la o adunare generală din urmă cu 2 ani, fără nicio legătură cu celelalte adunări generale ulterioare, înseamnă împiedicarea funcționării societății prin anihilarea voinței societare exprimată prin hotărârile AGA, conducând în cele din urmă chiar la încetarea societății.

Într-adevăr, imposibilitatea menținerii hotărârilor AGA prin care se iau decizii importante pentru asigurarea funcționării, decizii indispensabile pentru realizarea obiectului de activitate, ar perturba grav activitatea și funcționarea societății în această perioadă dificilă din punct de vedere economic în contextul crizei provocate de pandemia Sars COV 2 în care se depun eforturi deosebite pentru evitarea pierderilor și menținerea profitului.

 Pentru toate aceste motive, având în vedere și celelalte argumente invocate pe larg în cauză, a solicitat respingerea cererii privind constatarea nulității absolute a hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor L. S.A. din 14.12.2019 ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, pe cale separată.

Tribunalul, analizând susținerile părților, prin prisma  înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, constată următoarele:

Ca stare de fapt  , instanța reține că instanța a fost investită cu o acțiune formulată de  reclamantul C.O. prin care  a solicitat  constatarea nulității absolute a hotărârii ... din  14.12.2020, precum şi radierea acestei hotărâri din evidenţele ORC  şi anularea actelor emise in baza acestei hotărâri , precum şi cu cereri de intervenție principale şi accesorii

În cadrul acestei adunări generale ordinare  s-au adoptat următoarele hotărâri:

a. S-a aprobat prin vot secret revocarea membrilor Consiliului de Administraţie, B.C., B.O. și D.E., și revocarea persoanelor pretins alese în funcția de administrator la data de 12.12.2019, D.E.C., F.A. și I.N..

b. S-a aprobat prin vot secret alegerea membrilor Consiliului de Administraţie, B.C., B.O. și D.E. pentru un mandat de 4 ani.

c. S-a respins rediscutarea punctelor 2-6 de pe ordinea de zi, puncte asupra cărora au fost deja adoptate hotărâri de adunarea generală la data de 19.09.2019.

d. S-a aprobat prin vot deschis împuternicirea dnei M.V. să îndeplinească actele și formalitățile de înregistrare în Registrul Comerțului a hotărârii adoptate de adunarea generala ordinară a acționarilor L. S.A.

Se mai retine de instanţă  că Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor L. SA s-a întrunit la a doua convocare,, fiind convocată de Consiliul de Administrație al L. S.A. format din B.C., D.E. și B.O., în temeiul art. 117 și urm. din Legea nr. 31/1990 și publicată în Monitorul Oficial – Partea a IV-a nr. 4643/06.11.2019 și în ziarul local „Impact de Gorj” din data de 06.11.2019.

Instanța reţine că  temeiul juridic al acțiunii în nulitatea Hotărârii AGOA este reprezentat de  art. 132 alin.2 și 3 din Lege .31/1990 , potrivit cu care ,, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, iar când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.

În esență, motivele de nelegalitate invocate de reclamant au vizat  încălcarea dreptului la vot al acționarilor, neregularități referitoare la cvorum și la  listele de prezentă, în sensul că acestea  nu  cuprind toți acționarii, nerespectarea  condițiilor de majoritate  pentru adoptarea  hotărârii AGOA din 14.12.2020, încălcarea art. 117 din Legea nr 31/1990 referitoare la dreptul la informare al acționarilor,  precum şi faptul că această adunare generală a fost convocată  şi ținută de persoane care nu mai aveau drept de reprezentare .

Tribunalul va analiza cu prioritate criticile formulate de reclamant cu privire la faptul că se impune constatarea nulității hotărârilor adoptate de ... din  14.12.2020 in raport că nu au fost respectate cerințele legale privind convocarea legală a acționarilor acestei societăți.

 Așa cum rezultă din dispozițiile art .117 şi următoarele  din legea 31 /1990  pentru a fii îndeplinite condițiile legale pentru adoptarea  unor hotărî care privesc  activitatea unei societăți comerciale  , fie că aceste hotărâri privesc adoptarea de către adunarea generală ordinară sau extraordinară a unor decizii date de lege in competentă acestor adunări ale societății , se impune respectarea cu strictețe a dispozițiilor legale care privesc convocarea tuturor  acționarilor societății in cauză pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a fii consultați  şi de  a vota cu  privire la deciziile ce vor fii adoptate , fiind respectate astfel drepturile acționarilor de a-şi exprima in mod efectiv poziția lor cu privire la deciziile care vizează activitatea societății .

 Așadar tribunalul apreciază că  o condiție esențială pentru a se verifica legalitatea hotărârilor adoptate de organele statutare ale societății , o reprezintă verificarea modului in care  acționarii societății au fost convocați pentru a avea posibilitatea  de a-si exprima votul cu privire la hotărârile ce urmează să fie adoptate .

Cu privire la acest aspect  instanța constată  că pârți există divergențe majore cu privire la numărul acționarilor şi acțiunilor societății L. Sa , intre aceștia purtând -se mai multe litigii cu privire la acest aspect

 In consecință , date fiind  aceste divergențe  instanța  şi susțineri contrare ale pârților cu privire la numărul de acțiuni cu drept de vot in condițiile in care la dosarul cauzei au fost depuse doua exemplare diferite  ale registrului structura acționariatului  , instanța se va raporta  la numărul de acțiuni  menționate de registrul comerțului  privind societatea pârâtă  L. SA pentru a verifica legalitatea convocării acționarilor cu privire la hotărârea contestată .

 In acest sens așa cum rezultă  din extrasul de informații  privind societatea in discuție  emis de  Oficiul Registrului Comerțului stat la fila 173  din dosarul cauzei ,  capitalul social al societății  L. SA  este compus dintr-un  nr. de 269.508 de acțiuni nominative, fără a se face mențiuni  speciale referitoare la acțiuni cu drept de vot și acțiuni fără drept de vot, rezultând in mod implicit că pentru o adoptarea unei hotărâri valabile se impune convocarea tuturor acționarilor care dețin aceste acțiuni .

Chiar dacă  ulterior in cursul soluționării cauzei la solicitarea instanței a fost înaintat un nou extras care conține informații diferite  fată de extrasul inițial  in sensul că sunt nominalizate  persoanele fizice şi  juridice care dețin acțiunile societății  , instanța va avea  in vedere extrasul stat la fila 173 care conține informații  contemporane cu momentul  la care a fost adoptată hotărârea contestată şi care astfel au relevanță juridica in cauză .

Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei respectiv din procesul verbal al ședinței AGOA  din 14.12.2019  fila 138 ( data la care au fost adoptate hotărârile  contestate )  pentru aceste ședințe au fost convocați un număr de  acționari deținând un total de 80691  acțiuni , iar in convocatorul de ședință  publicat in Monitorul Oficial din 6.11.2019 -fila 132 şi respectiv in procesele verbale de ședință din datele respective s-a specificat in mod expres că la dezbateri vor participa şi vor vota toți acționarii înscriși la data de 2.12.2019 in registrul acționarilor refăcut conform deciziei CA din12.10 2018, stabilită ca dată de referință.

 In raport de aceste mențiunii se constată de instanță că  susținerile reclamantului privind  neconvocarea legala acționarilor  sunt întemeiate  raportat la  împrejurarea pentru ședința adunării generale in care s-au adoptat hotărârile contestate  au fost convocați un număr de acționari deținând un total de 80 691  acțiuni cu drept de vot  , în condițiile in care  aşa cum s-a arat mai sus in evidențele de la registrul comerțului apar menționate un număr de 269.508 de acțiuni nominative, fiind evident astfel că nu au fost convocați toți acționarii care dețineau toate acțiunile menționate al registrul comerțului.

In acest sens nu pot fii reținute apărările formulate de pârâtă in sensul că pentru adoptarea hotărârilor contestate au fost convocați doar acționarii cu drept de vot şi că dacă s-ar ține cont şi  de numărul acționarilor fără drept de vot  s-ar  fii constat că  au fost respectate cerințele de convocare  in condițiile in care  in extrasul  de la  registrul comerțului nu există mențiuni  speciale referitoare  la existenta unui număr  acțiuni cu drept de vot  și  a acțiunilor  fără drept de vot.

 Instanța reține sub acest aspect  că potrivit dispozițiilor art . 95 din legea 31/1990  pot fii emise acțiuni preferențiale fără drept de vot , care nu pot depăși o pătrime din capitalul social , însă pârâta nu a făcut dovada că  in cazul acestei societăți  s-au emis astfel de acțiuni  cu caracter special care exclud dreptul la vot .

 In acelasi sens instanța are in vedere  faptul că pârâta nu a făcut dovada că in cazul societății s-ar fii procedat ulterior  la o operațiune de convertire a acțiunilor cu drept de vot in acțiuni făra drept de vot in conformitate cu dispozițiile art . 95 al 5 din legea 31/1990 potrivit cu care ,, acțiunile preferențiale şi acțiunile ordinare vor putea fii convertite dintr-o categorie in alata prin hotărâre a adunării generale extraordinare  a acționarilor ,,  in condițiile in care nu  a prezentat instanței o astfel de hotărâre a adunării extraordinare care sa fii fost  operată in registrul comerțului şi care să faca dovada celor susținută de pârâtă .

In consecință  apărarea pârâtei in acest sens pentru a susține respectarea condițiilor de convocare a tuturor acționarilor  nu poate fii primită  de instanță  .

In același  sens ,  prin întimpinare pârâta a invocat  cu privire la susținerile reclamantului privind realitatea numărului  total de acțiuni faptul că, din capitalul social compus din 269.508 acțiuni  un număr de 80.691 acțiuni  sunt cu drept de vot și  un număr  de 188.817 acțiuni fără drept de vot, intrucât cele 188.817 acțiuni sunt ale societății, şi astfel acestea nu sunt incluse în registrul acționarilor emis la data de referință, deoarece aceste acțiuni nu aparțin unor acționari și deci nu generează drepturi în favoarea unor acționari.

Instanța apreciază că nu poate fii primită nici această susținere a pârâtei prin raportare la dispozițiile prevăzute de art 103 ind 1 din legea 31/1990 şi la dispozițiile art. 104 din aceeași lege care reglementează in mod imperativ condițiile in care o societate pe acțiuni poate sa dobândească propriile acțiuni .

Or , in acest sens instanța constată că pârâta nu a făcut dovada dobândirii anterioare a acțiunilor proprii cu respectarea condițiilor imperative prevăzute de art 103  ind 1 din legea 31/1990  care prevăd autorizarea dobândirii acțiunilor de către adunarea generală  extraordinară  şi interdicția  ca valoarea acestor acțiuni astfel dobândite  să nu depășească  pragul de  10 % din capitalul social subscris şi nici faptul că ar fii fost in situația de a nu se aplica aceste interdicții in cazurile prevăzute de art. 104  din legea 31/1990.

 Tribunalul constată că , in acest sens , pârâta a făcut doar simple afirmații neprobate cu privire la modul in care societatea ar fii dobândit propriile acțiuni , fără a face dovada efectivă a efectuării acestor operațiuni in conformitate cu dispozițiile mai sus arătate.

De asemenea instanța  apreciază că şi motivele reclamantului privind neconvocarea legală a acționarilor prin  prisma puterii de lucru judecat derivată din considerentele deciziei nr 994 /12.12.2019  pronunțată de Curtea De Apel Craiova  in dosarul nr ...../95 /2019 sunt întemeiate  pentru următoarele considerente  :

Astfel prin  decizia mai sus citată instanța  a soluționat  cu caracter definitiv o dispută ivită între C.O., în calitate de acționar, și Societatea L. SA, respectiv aceleași părți ca și în prezentul dosar,  prin care  s-au supus analizei instanței  argumentele de natura celor invocate in prezenta acțiune , referitoare la nelegalitatea convocării și a ținerii ședinței, precum și la încălcarea condițiilor de cvorum și vot prin raportare la mențiuni efectuate în registrul acționarilor, registru care a fost refăcut de către Consiliul de Administrație , instanța statuând că refacerea acestui registru a fost făcută cu  încălcarea prevederilor legale imperative.

 Astfel prin considerentele acestei decizii  instanța a reținut că  : „Consiliul de Administrație este răspunzător de actualizarea registrului acționarilor în raport de modificările intervenite în deținerea proprietății asupra acțiunilor, dar nu este îndreptățit, potrivit legii, să decidă asupra transmisiunii de acțiuni, să modifice structura capitalului social și nici să modifice actele constitutive ale societății. În speță, modificarea operată în registrul acționarilor ca urmare a deciziei consiliului de administrație din data de 12.10.2018 este nelegală, pentru că nu a vizat o actualizare a situației capitalului și acțiunilor în raport de transmiterea acțiunilor în conformitate cu  prevederile art. 98 din Legea n. 31/1990, ci o reconfigurare a structurii capitalului social cu consecința modificării actelor constitutive. Modificarea actelor constitutive intră în mod exclusiv în atribuțiile adunării generale a acționarilor, conform prevederilor art. 113 lit. m din Legea nr. 31/1990 și este supusă regimului de publicitate prevăzut de lege. Or, în speță se constată că și la data de 29.10.2019 L. SA figurează în registrul comerțului cu un capital de 673.770 lei și cu un număr de 269.508 acțiuni nominative în valoare de 2,5 lei fiecare conform certificatului constatator. Consiliul de administrație a dispus în mod nelegal repartizarea unor acțiuni dobândite ca urmare a programului de privatizare în masă deși, conform dispozițiilor art. 29-31 din Legea nr. 77/1994 (la care s-a făcut trimitere în decizia din 12.10.2018) asociația dobânditoare a acțiunilor prin contractele de vânzare cumpărare (în speță nr. 19/ 30.01.1995 și nr. 164/ 06.02.1995) încheiate cu FPS avea dreptul să distribuie acțiunile către membri săi, în caz de neachitare a acțiunilor, atribuțiile referitoare la redistribuire aparținând adunării generale a Asociației PAS Prosper și nicidecum consiliului de administrație al societății comerciale. În concluzie, reținându-se data de referință la 10.12.2018 prin raportare la o structură a acționariatului modificată în mod nelegal și prin stabilirea numărului total de 96.078 acțiuni cu drept de vot, contrar actelor constitutive ale societății, se constată nelegalitatea convocării și nelegalitatea stabilirii cvorumului …”.

Așadar prin decizia mai sus citată a fost constat cu putere de lucru judecat faptul că  refacerea registrului acționarilor  ca urmare a deciziei consiliului de administrație din data de 12.10.2018 este nelegală .

 Astfel există un aspect pozitiv al lucrului judecat, consacrat de art. 431 alin. (2) C. pr. civ., care intervine atunci când nu sunt întrunite condiţiile excepţiei autorităţii de lucru judecat (tripla identitate de elemente: părţi, obiect, cauză), dar, potrivit hotărârii judecătoreşti definitive anterioare, există o identitate de chestiune litigioasă, fapt care obligă instanţa sesizată cu un al doilea litigiu să ţină seama de ceea ce s-a decis deja în prima hotărâre şi să-şi sprijine propriul raţionament pe dezlegările jurisdicţionale anterioare, în măsura în care acestea au legătură şi influenţează chestiunea litigioasă dedusă judecăţii ulterior.

Or instanța de fată constată că potrivit convocatorului publicat in Monitorul Oficial  şi respectiv proceselor verbale de ședință s-a specificat in mod expres că la dezbateri vor participa şi vor vota toți acționarii înscriși la data de 02.12.2019  in registrul acționarilor refăcut conform deciziei CA din 12.10 2018.

Tribunalul mai constată  că, la data de referință , nu putea fii considerat valabil registrul acționarilor în forma de  refăcută  ca urmare a deciziei consiliului de administrație din data de 12.10.2018  deoarece pe de o parte acesta  nu  corespunde înscrierilor  din Registrul Comerțului iar, pe de altă parte,  pârâta nu a nu dovada intervenirii unor  acte juridice modificatoare  a situației acțiunilor conform susținerilor pârâtei privind transformarea  unor acțiuni  in acțiuni fără drept de vot şi respectiv dobândirea unor astfel de acțiuni de către societatea in cauză şi de asemenea registrul acționarilor  invocat de pârâtă a fost declarat ca nelegal conform celor arătate mai sus .

In acest sens nu pot fii primite susținerile pârâtei in sensul că instanța nu poate aprecia in cadrul acțiunii pendinte decât asupra existentei concordantei intre acționarii care sunt înscriși in registrul acționările la data de referință şi acționarii care au fost prezente şi au votat AGA , in raport de dispozițiile art 123 al3 din legea 31/1990, atâta timp cit se constată cu evidentă că in cadrul procedurii de convocare a acționărilor pentru tinerea adunării generale s-a avut in vedere un registru al acționarilor  nelegal întocmit  .

In consecință instanța constată că si din această perspectivă au fost încălcate cerințele legale de convocare a acționarilor L. SA ,  in condițiile in care  pentru  ședința in care au fost adoptate hotărârile contestate au fost convocați acționarii menționați intr -un registru refăcut de  consiliul de administrație din  data de 12.10.2018 şi asupra căruia s-a statuat cu putere de lucru judecat  că este nelegal întocmit .

Pentru considerentele expuse mai sus având in vedere că  nelegalitatea convocării acționarilor și a stabilirii cvorumului constituie  motive de nulitate absolută a hotărârilor  astfel adoptate instanța apreciază că nu se mai impune si analizarea şi a celorlalte motive invocate de reclamant  ca motivație pentru admiterea acțiunii.

In consecință  instanța va admite acțiunea formulată de  reclamantul  C.O. şi va constată  nulitatea  absolută a hotărârilor AGOA  L. S.A din data de 14.12 .2019.

 De asemenea , in raport de dispozițiile art 132 al 10 din LSC , având în vedere soluția adoptată  asupra capătului principal de cerere- privind constatarea nulității absolute a hotărârilor AGOA  L. S.A din data de 14.12.2019 , instanța va admite și capătul accesoriu referitor la radierea  acestei hotărâri din evidențele ORC la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri .

In  ceea ce privește cererile  de intervenție accesorie formulate de intervenientele  accesorii  B.M. și A.G. care au formulat cereri de intervenție accesorie în interesul pârâtei L. SA și respingerea acțiunii în constatarea nulității absolute a hotărârii AGOA din 14.12.2019 ca fiind neîntemeiată , instanța urmează ca , in raport de soluția adoptată  cu privire la acțiunea reclamantului , să le respingă întrucât a considerat că  acțiunea reclamantului este întemeiată şi se impune anularea hotărârilor contestate.

In ceea ce privește  cererile de intervenție principală  formulate de intervenienta M.V. şi respectiv  intervenienta G.M. instanța urmează să le respingă  ca fiind rămase fără obiect pentru următoarele considerente :

 Astfel cele două interveniente principale au formulat cereri  de intervenție principală prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii AGA din 14.12.2020 în ceea ce privește revocarea persoanelor pretins alese în funcția de administrator la data de 12.12.2019, respectiv  D.E.C., F.A. și I.N. cu motivarea că aceste persoane nu puteau fi revocate in condițiile in care acestea nu fuseseră alese in mod legal in funcția de administrator ,  invocând astfel motive proprii cu privire la  anularea hotărârii  prin care s-au revocat aceste persoane din respectiva functie.

Or,  in condițiile in care instanța de fată a  apreciat că acțiunea reclamantului  este admisibilă şi  se impune constatarea nulității absolute a hotărârilor AGOA  L. S.A din data de 14.12.2019 pentru considerente  formale ce țin de  încălcarea  cerințele legale de convocare a acționarilor L. SA  , se apreciază că cererile de intervenție principale au rămas fără obiect in condițiile in care prin acestea s-au solicitat instanței să se analizeze aspecte de fond ce țin de adoptarea hotărârii  iar  nulitatea acestor  hotărâri din data de 14 .12.2019  a fost constată ca urmare a admiterii acțiunii reclamantului.

Așadar se apreciază că nu exista nicio rațiune juridică pentru a  se mai analiza  aspectele  de fond invocate de intervenientele principale cu privire  la hotărârile adoptate in data de 14 .12.2019  cită vreme instanța a apreciat că aceste hotărâri sunt nule absolut pentru considerentele  arate mai sus in considerentele sentinței  .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite  acțiunea formulată de reclamantul C.O., CNP ......, cu domiciliul în ............, Judeţ Gorj,  în contradictoriu cu pârâta L. SA, CUI ........., J18/......, cu sediul în .............. și cu sediul procesual ales la ................., intervenienți A.G., cu domiciliul în .......... Judeţ Gorj, M.V., cu domiciliul în .................., Judeţ Gorj, B.M. (S.M.), cu domiciliul în ................, Judeţ Gorj și G.M., cu domiciliul în ...................., jud. Gorj.

Constată  nulitatea  absolută a hotărârilor AGOA  L. S.A din data de 14.12.2019.

 Dispune radierea acestor  hotărâri din evidentele ORC la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Respinge cererea de intervenție principală  formulată de intervenienta M.V. ca fiind  rămasă fără obiect.

Respinge cererea de intervenție principală  formulată de intervenienta G.M.  ca fiind  rămasă fără obiect.

 Respinge cererile de intervenție accesorie formulate de intervenientele B.M. şi A.G. in interesul pârâtei L. Sa.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părţilor prin intermediul grefei instanței, azi 18.02.2020, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

....

Grefier,

....

Domenii speta

Spete similare