Expropriere

Cod ECLI ....................................................

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. .../95/2021

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Sentința nr.109/2021

Şedinţa publică din 11 Mai 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE: ...........................................

Grefier: .................................................

Ministerul Public a fost reprezentat de domnul procuror ..................................... din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj

Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții C.M. și M.N., în contradictoriu cu pârâtul S.R. prin M. T. și I., prin CNAIR S.A., având ca obiect expropriere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul M.N., în nume propriu și în calitate de procurator al reclamantei C.M., lipsind reprezentantul pârâtului S.R. prin M. T.I., prin C.N.A.I.R S.A.

Procedura de citare este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanţei că s-a ataşat la prezenta cauză dosarul nr...................................... al Tribunalului Gorj.

Tribunalul pune în discuţie excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârât prin întâmpinare.

Reclamantul M.N. solicită respingerea excepţiei, arătând că între litigiul anterior şi litigiul dedus judecăţii în dosarul de faţă nu există identitate sub aspectul obiectului.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, arătând că părţile s-au judecat anterior, în acel litigiu reclamanţii şi-au modificat cererea iniţială sub aspectul obiectului, iar instanţa a constatat că reclamanţii sunt decăzuţi din acest drept.

Faţă  de soluţia pronunţată pe fondul cauzei, arată că se impune respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecată.

Tribunalul rămâne în pronunţare asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat.

TRIBUNALUL

Asupra acţiunii civile de faţă;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Secţia I Civilă, la data de 14.01.2021, sub nr.............................., reclamanţii M.N. şi C.M. au chemat în judecată pârâtul S.R. prin M.T. și I, prin C.N.A.I.R S.A, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să fie obligat pârâtul la plata daunelor în sumă de 10.000 euro, echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii, cu dobânda legală de la data de 19.08.2014 şi până la achitarea acestor sume, sume ce vor fi actualizate la data achitării efective, iar în temeiul art.453 C.pr.civ. solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluţionarea procesului.

Au arătat reclamanţii că daunele în sumă de 10.000 euro reprezintă: dauna pentru terenurile rămase în afara culoarului de expropriere, fără cale de acces, diminuate valoric; dauna pentru lipsa de folosinţă(uzufruct) pentru terenurile rămase în afara culoarului de expropriere, fără cale de acces, de la momentul exproprierii şi până în prezent, daune pentru redobândirea aceleiaşi suprafeţe de teren ca cele expropriate, dauna privind cheltuieli ce rezidă din achiziţionarea unui teren identic, urmând ca cei trei experţi ce vor fi numiţi în cauză să evalueze aceste daune.

În fapt, reclamanţii au arătat că în baza titlurilor de proprietate nr........................../15.04.2008 şi nr......................../26.07.2007 au dobândit dreptul de proprietate pentru suprafeţele de ................. mp şi respectiv ............................. mp, în care sunt incluse şi suprafeţele de teren expropriate.

Că, în urma exproprierii, conform Hotărârii de Guvern nr................................., hotărâre ce reglementează declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publica de interes naţional - varianta de ocolire Tg-Jiu, la pozițiile ........... si .................., au fost deposedați de suprafaţa de ....................mp,  situată în  tarlaua .............., parcela ...................., cu numărul cadastral ...................din Tg-Jiu, judeţul Gorj.

Că, transferul dreptului de proprietate operează de drept, în baza legii, de la data emiterii actului administrativ de expropriere, în temeiul prevederilor legale, fără a mai fi nevoie de întocmirea unui act ori de pronunţarea vreunei hotărâri.

Conform art.9 alin.7 din Legea nr.255/2010, „In situaţia în care se expropriază doar o parte dintr-un imobil care nu este înscris în cartea funciară, pe baza măsurătorilor efectuate de expropriator se determina atât suprafaţa expropriată, cât şi cea neexpropriata”, identificându-se prin măsurare suprafaţa expropriată.

Că, la data de ................., pârâta a emis Decizia de Expropriere nr.........................., care reprezintă titlul executoriu pentru predarea bunului imobil. Având în vedere ca s-a tergiversat emiterea unei hotărâri, cauzându-le un prejudiciu, sunt îndreptăţiţi să solicite daune ca urmare a lipsei de folosinţa a celor doua terenuri ramase neexpropriate.

Potrivit art.26 din Legea nr.33/1994, despăgubirile se calculează în raport de preţul pe piaţa mobiliara, stabilit în cauza de contestaţie, de o comisie formata din trei experţi.

De asemenea, au mai arătat reclamanţii că art. 26 alin.1 din Legea 33/1994 prevede că "despăgubirea se compune din valoarea reala a imobilului şi din prejudicial cauzat proprietarului sau altor personaje îndreptăţite", menţionând că, în speţă, sunt îndreptăţiţi să solicite daune de 10.000 euro.

Solicită administrarea probei cu înscrisuri, proba cu expertiză în specialitatea topografie pentru a se identifica prin schiţă, dimensiuni şi vecinătăţi imobilele ce fac obiectul exproprierii; să se stabilească daca există şi alte suprafeţe de teren afectate de expropriere pentru a fi identificate prin schiţa şi vecinătăţi - terenurile ramase neexpropriate; să se stabilească daca există posibilitatea de acces la terenurile ramase şi daca accesul se face in aceleaşi condiţii ca anterior exproprierii şi să fie identificate; să aprecieze expertul topograf daca se impune crearea de servituți de trecere; precum şi orice altă probă pertinentă şi utilă soluţionării cauzei.

Reclamanţii au anexat cererii de chemare în judecată, în copie certificată în conformitate cu originalul, actele de care înţeleg să se folosească în dovedirea cererii, respectiv: titlul de proprietate nr................/15.04.2008, nr....................... din 26.07.2007, procura specială autentificată sub nr................./12.06.2020 de BNP Raluca Nicolita Davitoiu, două notificări din data de 22.09.2014 înregistrate sub nr....................și ..............., copiile cărţilor de identitate privind pe reclamanții M.N. și C.M., iar la data de 22.01.2021, reclamanții au depus HG nr.................................., sentința civilă nr......................./09.11.2020, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr............................ însoțită de comunicare.

La data de 24.02.2021, pârâtul S.R., prin M.T., reprezentat de C.N.A.I.R., prin D.R.D.P. Craiova, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea în totalitate a acţiunii formulată de reclamanții M.N. și C.M.R. ca neîntemeiată.

Pe cale de excepţie a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat în temeiul art.432  Cod de procedură civilă.

Au învederat instanței că reclamanții au mai solicitat în fața Tribunalului Gorj acordarea acelorași drepturi, cauza formând obiectul dosarului nr......................................

Că, prin sentința civilă nr..................................../09.11.2020, pronunţă de Tribunalul Gorj a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanți, instanța respingând capetele de cerere privind obligarea  pârâtului  Statului Român la plata sumei de 10.000 Euro și la contravaloarea lipsei de folosință a terenurilor.

Că, împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, iar prin decizia nr.35/23.02.2021 a fost respins apelul.

În raport de  dispoziţiile art.431 Cprciv., potrivit cărora nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitatea, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, solicită  admiterea excepţiei.

Pe fondul cauzei, arată că reclamanţii au chemat în judecată pârâtul, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 10.000 euro, echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii, cu dobânda legală, ca urmare a  exproprierii, însă aceste pretenţii au făcut şi obiectul dosarului nr.............................. aflat pe rolul Tribunalului Gorj.

Că, din totalul de  8.189 mp şi 4000 mp doar suprafaţa de 801 mp, respectiv 689 mp fac parte din coridorul de expropriere, restul din terenuri aparţinând petenţilor.

În acest sens a fost emisă Decizia de expropriere nr..................../13.10.2014, modificată ulterior prin Decizia nr..................../14.07.2015, prin care se menţionează faptul că acest document reprezintă titlu executoriu fără alte formalități pentru predarea bunurilor imobile cuprinse în Anexa nr.2 din HG .........................

Pe baza deciziei de expropriere şi în conformitate cu dispoziţiile art.9 alin.4 şi alin.5 din Legea nr.255/2010 coridorul de expropriere a fost intabulat cu drept de proprietate a Statului Român şi drept de administrare al CNAIR SA.

S-a mai arătat că art.4 din Legea 255/2010 stabileşte etapele procedurii de expropriere.

În conformitate cu prevederile art.5 alin.1 din Legea nr.255/2020 şi ale art.4 alin.2 lit.f) din HG nr......................., prin HG nr.690/2020 şi a Deciziei de Expropriere nr. ............................/07.12.2020, s-au aprobat sumele individuale aferente despăgubirilor stabilite in baza unui raport de evaluare întocmii având in vedere expertizele întocmite si actualizate de camerele notarilor publici „În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art.1 și 2,  expropriatorul prevăzut la art.2 alin.2 are obligaţia de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, judeţean si local, pe baza documentaţiei tehnico-economice aferente, amplasament lucrărilor, conform variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanţare, precum si declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor aşa cum rezultă din evidentele Agenției Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având in vedere expertizele întocmite si actualizate de camerele notarilor publici şi termenul in care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile.”

Astfel, conform prevederilor legale arătate mai sus, la stabilirea despăgubirilor trebuie avută în vedere valoarea imobilelor conform expertizelor întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, valoare care a fost avută în vedere cu ocazia întocmirii raportului dc evaluare aferent adoptării HG .................................. în privinţa imobilelor situate din punct de vedere administrativ pe raza localităților Targu- Jiu şi Bumbesti - Jiu din judeţul Gorj.

Prin raportare la etapele procedurii de expropriere prevăzute de Legea nr. 255/2010 si HG nr. ............................, arătă faptul că în litigiul de faţă sunt incidente prevederile art. 9 alin.6 din Legea 255/2010, raportat la prevederile art.7 alin.1 din HG nr. ........................., potrivit cărora  „in vederea clarificării situaţiei juridice a zonelor afectate de expropriere, expropriatorul va întocmi documentaţiile cadastrale conform dispoziţiilor legate aplicabile, pe baza planurilor parcelare întocmite pe sectoare cadastrale.”

Că, în acest sens, societatea pârâtă va proceda la întocmirea documentațiilor cadastrale individuale pentru imobilele afectate de amplasamentul obiectivului de investiție, inclusiv pentru imobilele proprietatea reclamanţilor.

Dacă pentru imobilele proprietatea reclamanţilor, datele din documentaţia cadastrală coincid cu cele din Anexa nr.1 din HG nr. ..........................., urmează a se proceda în conformitate cu prevederile art.18 şi următoarele din Legea nr. 255/2020, raportat la prevederile art.14 si următoarele din HG nr. ................................

Conform art. 5 din Legea nr. 255/2010 şi a art. 4 din HG ............................. identificarea iniţială a imobilelor afectate de coridorul de expropriere se face numai in baza unui studiu de fezabilitate, în baza evidentelor O.CP.I. şi a evidentelor unităţilor  administrativ teritoriale.

A precizat  pârâtul că aceste  coridor de expropriere trebuie suprapus peste planurile parcelare ale UAT, potrivit art.9 din HG ........................., pentru a fi posibilă întocmirea documentațiilor  cadastrale individuale de dezmembrare.

Ulterior emiterii deciziei de expropriere  trebuie suprapus peste planurile  parcelare ale UAT , potrivit art.7 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii 255/2010.

„În situaţia în care planurile parcelare nu au fost întocmite până la demararea procedurii de expropriere, comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar sunt obligate să întreprindă demersurile legale pentru întocmirea acestora cu celeritate.

Pentru lucrările prevăzute la art. 1 alin. (3) coridorul de expropriere se va suprapune cu planurile cadastrale existente în baza de date a Oficiului de Cadastru  și Publicitate Imobiliară.

În cazul în care nu există documentaţie cadastrală şi se expropriază o parte dintr-un imobil, expropriatorul va întocmi o documentaţie cadastrală pentru întreg imobilul, o documentaţie cadastrală pentru suprafaţa care rămâne expropriatului si o documentaţie cadastrala pentru suprafaţa expropriată. Numărul cadastral se va acorda doar pentru suprafaţa neexpropriată. Documentaţia cadastrală pentru suprafaţa expropriată va fi respinsă cu menţiunea ca aceasta a fost înscrisa în cartea funciară pe numele expropriatorului.

În cazul în care există documentaţie cadastrala şi se expropriază doar o parte dintr-un  imobil care este înscris în cartea funciară, pe baza măsurătorilor executate de expropriator se determina atât suprafaţa expropriată, cât şi cea neexpropriată. Numărul cadastral se acordă doar pentru suprafaţa neexpropriata. Documentaţia cadastrala pentru suprafaţa expropriata va fi respinsă cu menţiunea că aceasta a fost înscrisă în cartea funciară pe numele expropriatorului.”

Din actele de proprietate se poate observa faptul că terenul deţinut de către reclamanţi este unul extravilan, aflat în circuitul agricol.

În mod eronat reclamanţii solicită acordarea de daune pentru terenurile ramase fără cale de acces, deoarece din documentele prezentate de către petenţi se poate observa faptul că terenul expropriat în suprafaţă de 801 mp, situat în  tarlaua ............,  A .............. ( arabil), are acces în drumul DE 125, iar terenul în suprafaţă de ..................mp, situat în T ........, A........... (arabil) nu a avut  niciodată prevăzut un drum de acces. Ca atare, nu se poate susţine lipsa căii de acces, cel puţin în acest stadiu procesual.

De asemenea, menţionează că terenul reclamanţilor rămas neexpropriat poate fi utilizat în continuare cu destinaţia iniţială, de teren arabil. Ca atare, apreciază că solicitarea petenţilor  privind acordarea de daune şi pentru terenul  rămas neexpropriat este una nefondată, întrucât  nu s-a dovedit că situaţia creată prin expropriere a condus la pierderea oricărei valori si posibilități de utilizare a terenului respectiv.

Or, o atare utilizare, de teren arabil, denota lipsa prejudiciului.

Potrivit dispoziţiilor legale, transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privata a persoanelor fizice în proprietatea publica a statului sau a unităţilor administrativ - teritoriale şi în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii  actului administrativ  de expropriere  de către expropriator.

Pe baza deciziei de expropriere şi în conformitate cu art. 9 alin. 4 şi alin. 5 din Legea nr. 255/2010 coridorul de expropriere a fost intabulat cu drept de proprietate a S.R. şi drept de administrare al C.N.A.I.R. SA.

Având în vedere faptul că reclamanţii au pierdut calitatea de proprietar asupra imobilelor în suprafaţa de .......... mp, situată în T ..........., A............ (arabil) şi în suprafaţă de .................. mp, situată în Tarlaua .................., A.......................( arabil) este evident faptul că, pierzând  calitatea  de proprietar şi, deci toate atributele dreptului de proprietate, petenţii nu mai pot pretinde nici lipsa de folosinţă.

Totodată, arătă că petenţii trebuie sa facă dovada existentei unui prejudiciu cert şi actual sau previzibil a se produce în viitor şi care ar justifica creşterea indemnizației pe criteriul imposibilității continuării în condiţii de rentabilitate a activităţii pe suprafaţa de teren rămasă şi pe raţiuni de pierdere a unor foloase economice” (în acest sens s-a exprimat I.C.C.J. în decizia de casare nr. ............./01.02.2012, pronunţata în dosarul nr.............................).

Astfel, fără administrarea unor probe  care să facă dovada existenţei prejudiciului, Statul Român nu poet fi obligat la plata daunelor  pretinse  de către reclamant.

Referitor la daunele solicitate de către reclamanţi pentru redobândirea aceleiaşi suprafeţe de teren ca cel expropriat, apreciază că aceste pretenţii sunt nefondate având in vedere faptul că pentru aceste suprafeţe de teren expropriate conform sentinţei civile nr. ...................../09.11.2020 pronunţata de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ...................., reclamanţii M.N şi C.M. primesc de la Statul Roman despăgubire în cuantum de 20.826 lei pentru suprafaţa de ...............mp, situată în tarlaua ............, parcela ................., şi suma de 17.914 lei pentru suprafaţa de teren de 689 mp (situata in tarlaua ............., parcela ..............).

Ca atare, pentru terenurile supuse exproprieri, în prezent, reclamanţii sunt despăgubiţi de către Statul Roman cu suma de bani stabilită prin raportul de expertiză întocmit de către experţii contabili în conformitate cu prevederile art. 25 din Legea 33/1994 coroborat cu art. 22 din Legea 255/2010, şi în consecinţă îşi pot achiziționa oricând un teren de natura celui expropriat.

A menţionat pârâtul că solicitarea reclamanţilor de acordare a altor sume de bani, în plus, pe lângă cele clar stipulate de instanţa de judecata prin dispozitivul sentinţei nr. ........................./09.11.2020, este una neîntemeiată, reclamanţii încercând pe aceasta cale o îmbogăţire fără justă cauză, drept pentru care solicită respingerea acestor pretenţii ca fiind neîntemeiate.

Faţă de cele arătate, solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată, iar pe fondul cauzei, respingerea acţiunii formulată de către reclamanţii M.N. şi C.M. ca neîntemeiată.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.205-208 C.pr.civ.

În dovedirea susţinerilor a înțeles se folosească de proba cu înscrisuri potrivit art.265 C.pr.civ. şi orice alt mijloc de probă ce rezultă din dezbateri şi este util dezlegării prezentei cauzei.

Au fost anexate întâmpinării următoarele înscrisuri: extras din Hotărârea nr. ............................../19.08.2014 - Anexa nr. 1 - poziţia ......................... si ...............................privind pe reclamanţi; deciziei de expropriere nr. ....................../13.10.2014; deciziei nr. ..................../14.07.2015; cererea de chemare in judecata formulata de către reclamanţi privind dosarul nr. .................; cerere de modificare/precizare a cererii de chemare in judecata privind dosarul nr.....................; sentinţa civila nr. .............../09.11.2020 pronunţata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. ....................; extras de pe site-ul Curţii de Apel Craiova privind dosarul nr. ........................

La data de 11.03.2021, reclamanţii au depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată de pârât, iar pe fondul cauzei au solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulata.

Au susţinut că în dosarul nr........................... au solicitat ca valoarea terenurilor expropriate să fie acordată la valoarea de piaţă de 20.000 euro.

Au mai arătat că, tot  în acest dosar, au solicitat suma de 10.000 euro, reprezentând uzufruct pentru terenurile expropriate, iar prin hotărârea civilă nr............................./09.11.2020, Tribunalul Gorj a admis în parte cererea, respingând cel de-al doilea capăt de cerere privind obligarea pârâtului Statului Român la plata sumei de 10.000 Euro pentru terenurile expropriate, motivând că de la momentul deciziei de expropriere  terenurile trec din proprietatea privată în proprietatea statului şi nu pot beneficia de uzufruct.

Că, s-a deplasat cu cei trei experţi în teren, iar aceştia l-au îndrumat să formuleze  o cerere modificatoare la cererea principală, cerere prin care au solicitat şi alte daune la care au dreptul potrivit dispoziţiilor art.26 alin.1 din Legea nr.33/1994: „despăgubirea se compune din valoarea reala a imobilului şi din prejudicial cauzat proprietarului sau a altor persoane îndreptăţite” (experţii i-au comunicat daunele pe care trebuie să le expună în cerere).

Că, în data de 14.10.2020, a înaintat instanţei o cerere modificatoare a cererii principale de chemare în judecată din dosarul nr.........................., însă această cerere, fiind formulată după primul termen de judecată, nu putea fi admisă decât cu acordul pârâtului.

În şedinţa publică din 26.10.2020, în dosarul nr.........................., instanţa a pus în discuţie acordarea unui termen de judecata pentru a fi comunicată cererea modificatoare paratului pentru a-si menţiona în mod expres acordul în legătura cu soluţionarea acesteia în cadrul aceluiaşi proces.

În şedinţa publică din 09.11.2020, în dosarul nr......................, s-a constatat că  pârâtul nu a fost de acord cu modificarea acţiunii, astfel că instanţa s-a pronunţat  în limitele investirii prin cererea iniţială.

În concluzie, reclamanţii arată că asupra pretenţiilor solicitate prin cererea de modificarea acţiunii principale, instanţa nu s-a pronunţat prin sentinţa nr......................../09.11.2020, astfel că excepţia autorităţii de lucru judecat invocată prin întâmpinare de pârât este nefondată, solicitând respingerea excepţiei şi judecarea cererii aşa cum a fost formulată.

Au fost anexate, în copie conformă cu originalul, cererea de modificare a cererii de chemare în judecată, încheierea din data de 26.10.2020, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr................................ şi sentinţa civilă nr......................., pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr..................................

La termenul de judecată din data de 13.04.2021, tribunalul a procedat la  luarea unei  declaraţii reclamantului M.N., iar potrivit celor precizate, în prezentul litigiu solicită despăgubiri doar pentru terenurile care nu făcut obiectul exproprierii, respectiv terenul care se află în proprietate reclamanţilor şi care este afectat de lucrările efectuate pentru realizarea lucrării de utilitate publică. De asemenea, a arătat că solicită daune pentru redobândirea unei suprafeţe identice cu cea expropriată si, de asemenea, daune ocazionate de achiziţionarea unui teren identic. Despăgubirile le solicită în temeiul Legii nr.33/1994, ca urmare a exproprierii a două suprafeţe de teren.

Tribunalul, deliberând asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat, în condiţiile art.248 C.pr.civ., reţine că această excepţie estre întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Prin HG nr. ......................./..............,  s-a declanşat procedura de expropriere pentru mai multe imobile situate în Tg-Jiu, în vederea realizării unei lucrări de utilitate publică, iar în anexa 2 la această hotărâre, la pozițiile ............... şi ................., figurează un teren de ..................... mp, categorie arabil, situat în  tarlaua ..........., A................, şi respectiv  un teren de ................ mp, categorie arabil, situat în tarlaua ................, parcela ....................., dreptul de proprietate fiind stabilit prin titlurile de proprietate nr. .............../15.04.2008 şi  nr.............../26.07.2007, emise pe numele C.M. şi M.N.

Pentru aceste terenuri, expropriatorul a stabilit o despăgubire în cuantum de 881,10 lei, reprezentând despăgubiri pentru suprafaţa de ................... mp, situată în tarlaua ............, parcela ............, cu numărul cadastral ..................., din Tg-Jiu, judeţul Gorj şi la plata sumei de 757,90 lei, reprezentând despăgubiri pentru suprafaţa de ............... mp, situată în tarlaua ............, parcela ............., cu numărul cadastral ..................., Tg-Jiu, judeţul Gorj, sume ce vor fi actualizate la data plăţii.

Împotriva acestei hotărâri reclamanţii au formulat plângere ce a făcut obiectul dosarului nr........................, solicitând stabilirea întinderii despăgubirilor ce li se cuvin în calitate de persoane expropriate, în temeiul Legii 33/1994 şi Legii 255/2010.

În această cauză reclamanţii au depus o cerere de modificare a acţiunii principale, prin care au solicitat suma de 10.000 euro, reprezentând echivalentul prejudiciului ce li s-a cauzat prin exproprierea celor două suprafeţe de teren, prejudiciu constând în lipsa unei căi de acces la terenurile care le-au rămas în proprietate, daune pentru redobândirea aceleiaşi suprafeţe de teren, daune ce rezultă din achiziţionarea unui teren identic, daune constând în lipsa de folosinţă a terenurilor expropriate şi a celor rămase în proprietatea lor.

În acel dosar instanţa a constatat că pârâtul nu şi-a dat acordul expres cu privire la modificarea acţiunii după împlinirea termenului prevăzut de art.204 alin.1 C.pr.civ., astfel că instanţa a rămas învestită să soluţioneze cererea de chemare în judecată aşa cum a fost formulată iniţial.

Prin sentinţa civilă nr......................../09.11.2020, definitivă prin decizia nr................../23.02.2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s-a dispus obligarea pârâtului Statul Român la plata către reclamanţi a sumei de 20.826 lei, reprezentând despăgubiri pentru suprafaţa de ..............mp şi 17.914 lei, reprezentând despăgubiri pentru suprafaţa de .................. mp.

S-a reţinut că, potrivit art.22 alin.1 din Legea 255/2010, expropriatul, nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art.19 din lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti  competente în termenul general de prescripţie, iar potrivit alin.3 din acelaşi articol, acţiunea se soluţionează potrivit  dispoziţiilor art. 21-27 din Legea nr.33/1994.

În ceea ce priveşte întinderea despăgubirii, a mai reţinut instanţa că suma stabilită prin raportul de expertiză întocmit în cauză reprezintă totalul prejudiciului înregistrat în patrimoniul reclamanţilor ca urmare a demarării procedurii exproprierii, respectiv valoarea cu care se vindea un teren similar la data emiterii deciziei de expropriere, similaritatea incluzând nu doar categoria de folosinţă, ci şi alte caracteristici ale terenului.

Totodată, s-a reţinut că reclamanţii nu au solicitat administrarea altor probe pentru dovedirea  unui alt prejudiciu decât  cel decurgând  din lipsirea de proprietate  şi nu au probat în vreun fel un alt prejudiciu decurgând  din expropriere celor două terenuri în discuţie.

Astfel, se constată că în dosarul nr.570/95/2020, reclamanţii şi-au exercitat dreptul la acţiune prevăzut de art.22 alin.1 din Legea nr.255/2010, contestând cuantumul despăgubirii stabilite de expropriator, iar în acest litigiu s-a stabilit întinderea despăgubirii în raport de probatoriul administrat în cauză.

În litigiul de faţă, aceiaşi reclamanţi, C.M. şi M.N., contestă despăgubirea propusă de expropriator pentru exproprierea suprafețelor de 801 mp şi 689 mp, solicitând să fie obligat pârâtul la plata daunelor în sumă de 10.000 euro, daune care reprezintă echivalentul prejudiciului suferit prin expropriere, raportat la faptul că nu mai pot  folosi terenurile ce le-au rămas în proprietate deoarece nu mai au cale de acces la acestea, raportat la lipsa de folosinţă a acestor terenuri, la redobândirea aceloraşi suprafeţe şi la cheltuielile  ocazionate de achiziţionarea  unor terenuri identice.

Potrivit  declaraţiei depuse  la fila 87 din dosar, toate aceste despăgubiri sunt  solicitate  în temeiul legilor exproprierii şi se circumscriu prejudiciului suferit de expropriat ca urmare a exproprierii unor suprafeţe de teren.

Tribunalul reţine că, potrivit art.431 alin.1 C.pr.civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori, în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, excepţia autorităţii de lucru putând fi invocată în orice stare a procesului.

În speţă de faţă, tribunalul reţine că operează excepţia autorităţii de lucru judecat, având  în vedere identitatea de părţi, obiect şi cauză.

Chiar dacă în litigiul de faţă reclamanţii arată că solicită o diferenţă de despăgubire  faţă de cea stabilită prin sentinţa nr.................../09.11.2020, raportat la împrejurări care nu au fost avute în vedere la determinarea prejudiciului în dosarul nr. .................... al Tribunalului Gorj,  tribunalul reţine că, contestaţia împotriva despăgubirii propuse de expropriat fost soluţionată în mod definitiv prin sentinţa civilă nr. ................../09.11.2020.

Tribunalul constată că între prezentul litigiu şi cel anterior există identitate de părţi şi cauză, iar diferenţa de obiect este numai una aparentă, în ambele reclamanţii contestând despăgubirea propusă de expropriator pentru exproprierea suprafețelor de ................... mp şi ................ mp.

Art.22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010 dă posibilitatea expropriatului nemulţumit de cuantumul despăgubirii să se adreseze instanţei judecătoreşti care stabileşte, pe baza unei expertize întocmite de o comisie formată din trei experţi, dacă valoarea despăgubirilor acoperă integral, în condiţiile legii speciale şi ale Legii 33/1994, prejudiciul produs prin expropriere.

Exercitând o data acţiunea pusă la dispoziţie de aceste dispoziţii legale pentru contestarea despăgubirii, expropriatul nu mai poate formula o nouă acţiune prin care să solicite despăgubiri suplimentare, astfel că aspectele reţinute în mod definitiv prin sentinţa nr. ................../09.11.2020, în dosarul nr.........................., nu mai pot fi contrazise de o alta hotărâre judecătorească.

În acest litigiu s-a stabilit întinderea despăgubirii ce li se cuvine reclamanţilor în raport de probatoriul administrat în cauză şi s-a  reţinut că  suma stabilită prin raportul de expertiză  reprezintă totalul prejudiciului înregistrat în patrimoniul reclamanţilor ca urmare a exproprierii, iar reclamanţii nu au dovedit un alt prejudiciu decât cel decurgând din lipsirea de proprietate.

O soluţie identitică a fost adoptată în dosarul nr..........................., în care sentinţa pronunţată de Tribunalul Gorj a fost menţinută de Curtea de Apel Craiova.

Pentru aceste considerente, tribunalul va admite excepția autorității de lucru judecat invocată de pârât prin întâmpinare şi va respinge acţiunea pe această excepţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite  excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul S.R. prin M.T. și I., prin C.N.A.I.R. S.A.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii C.M., cu domiciliul în ....... ......................... și M.N., cu domiciliul în ............................., în contradictoriu cu pârâtul S.R. prin M.T. și I., prin C. N. A. I.R. S.A., cu, în cauză operând excepţia autorităţii de lucru judecat.

Cu  apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, ....................2021.

Președinte,

.................................

Grefier,

...........................

Red. Jud. ............../tehn.................................

.................... 2021/6 ex.

Domenii speta

Spete similare