Obligaţie de a face

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2021:051.000...

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. .../318/2020

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 505/2021

Şedinţa publică de la 09 Martie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE ....

Judecător ....

Grefier ....

Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant I. Gh.I.  împotriva  sentinței civile nr.4430 din data de 29.09.2020 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr.3943/318/2020 şi în contradictoriu cu intimata C. M..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns apelantul reclamant I. Gh.I.  personal, intimata C. M. fiind lipsă şi reprezentată de avocat G. G. în substituire pentru avocat D. M. M..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care, tribunalul constată că lipsa de procedură cu intimata este acoperită prin prezența apărătorului ales al intimatei C. M., avocat G. G..

Apelantul depune la dosar concluzii scrise şi în copie xerox chitanța pentru încasarea creanțelor bugetului local al comunei ... plătite la primăria .... de către acesta în data de 08.03.2021.

La interpelarea instanţei apărătorul ales al intimatei arată că nu solicită a o observa, fiind doar dovada plăţii impozitului.

Totodată, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul declară deschise dezbaterile şi acordă cuvântul pe apelul declarat.

Apelantul I. Gh.I.  apreciază că are calitate procesuală în cauză, solicitând admiterea apelului.

Avocat G. G., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, menţinerea ca fiind temeinică şi legală hotărârea instanţei de fond care în mod corect a reţinut lipsa calității procesuale active a reclamantului. Faptul că este fiul proprietarei nu înseamnă că la momentul la care a formulat cererea, apelantul era proprietar şi avea posibilitatea să ceară în interes propriu. Cererea este introdusă în numele mamei, decedată, iar pentru a avea calitate procesuală activă  apelantul trebuia să facă dovada dezbaterii succesiunii.

Menționează că instanţa de fond a avut în vedere declarația prin care apelantul a recunoscut că nu are calitate, nu locuieşte în imobil, nefiind nici măcar detentor.

Pe fondul cauzei, pentru motivele arătate prin întâmpinare, solicită respingerea cererii ca nefondate, susținând în continuare excepțiile invocate la fond. Cu cheltuieli de judecată, ce sunt dovedite, fiind depuse factura şi chitanța.

În replică, apelantul arată că nu are importanță dacă nu este dezbătută succesiunea, neputând fi dezmoștenit.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă;

Prin sentința civilă nr.... din data de 29.09.2020 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr..../318/2020 a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată prin întâmpinare.

A fost respinsă cererea formulată de reclamantul I. Ghe. I. în contradictoriu cu pârâta C. M., ca fiind formulată de o persoană care nu are calitate procesuală activă.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță, analizând pricina prin prisma excepțiilor invocate, în temeiul art.248 C.pr.civ., a constatat ab initio, că este competentă să judece cauza, în condițiile în care art.113 alin. 1 pct.9 C.pr.civ. instituie o competență teritorială alternativă, între instanța în a cărei circumscripție teritorială domiciliază pârâtul, regula de drept comun stipulată de art. 107 C.pr.civ. și instanța în a cărei rază teritorială s-a produs fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă, iar reclamantul a ales în cauza de față,  să investească instanța de la locul producerii faptei ilicite, respectiv Judecătoria Tg.-Jiu în a cărei circumscripție teritorială se află localitatea Ciuperceni, unde se află imobilul al cărui gard a fost avariat de către pârâtă.

În privința calității procesuale active a reclamantului în promovarea cererii de față, prima instanță a reținut și constatat că, potrivit art.36 C.pr.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. În speța de față, reclamantul susține că în patrimoniul său pârâta a produs un prejudiciu constând în contravaloarea gardului unui imobil, avariat de către pârâtă.

Pentru a justifica o calitate procesuală activă în cauză, reclamantul trebuie să demonstreze că respectivul imobil este în proprietatea sa ori că justifică un drept asupra acestuia, astfel încât repararea gardului îi incumbă.

Reclamantul, prin declarația dată în fața instanței de judecată la termenul din 29.09.2020, aflată la dosar, a precizat că imobilul a fost proprietatea mamei sale, decedată, a cărei succesiune nu a fost dezbătută și că mai are un frate care, din înscrisurile de la dosar, rezultă că este cel care locuiește efectiv în imobil, reclamantul nefiind nici proprietar, nici detentor ori titular al unui drept asupra acestui imobil.

Faptul că reclamantul se consideră a fi proprietarul imobilului, întrucât este, potrivit susținerii sale, moștenitorul de drept al mamei sale, respectiv descendent, nu are relevanţă juridică; în astfel de împrejurări, singura dovadă a proprietății este certificatul de moștenitor, potrivit art. 1133 Cod civil, iar în cauza de faţă reclamantul a precizat că nu s-a dezbătut succesiunea mamei, nefiind emis un certificat de moștenitor în cauză.

Prin urmare, reclamantul nu justifică o calitate procesuală activă întrucât gardul avariat nu îi aparține sub nici o formă juridică, el nefiind subiect în raportul juridic litigios dedus judecății, în condițiile în care nu are un drept asupra gardului pe care a solicitat ca pârâta să îl reconstruiască.

Ca atare, instanța a considerat ca fiind justificată și dovedită excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtă prin întâmpinare și a admis-o ca atare, cu consecința respingerii cererii ca fiind promovată de o persoană care nu are calitate procesuală activă în cauză.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul I. Gh.I., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

A arătat că  sunt îndeplinite cerinţele art.36 C.pr.civ. fiindu-i luat dreptul la calitate procesuală fără nici o bază legală, doar datorită faptului că imobilul nu este proprietatea reclamantului ci a mamei  şi implicit a gardului avariat, şi nu locuieşte în acest imobil, însă faptul că locuieşte sau nu locuieşte nu are nici o relevanță deoarece nici fratele său nu locuieşte. De asemenea, a arătat că calitatea de moştenitor până la partaj o deţine atât acesta cât şi fratele I. D., neputând fi dezmoștenit.

Totodată, a arătat că pârâta a mai invocat excepţia lipsei de obiect a cererii din perspectiva faptului că a achiziționat materialele necesare reparării gardului şi le-a predat fratelui acestuia I. D., dar care se opune montării materialelor întrucât raclele aflate în prezent în comerţ şi achiziţionate de pârâtă nu sunt identice cu cele distruse.

Pe fondul cauzei, apelantul a arătat că din data de 30.08.2019, data producerii accidentului, C. M. a refuzat orice colaborare atât cu acesta cât şi cu fratele acestuia. A mai vorbit cu soţul acesteia în ziua accidentului şi după doua săptămâni, după ce a introdus în mod fraudulos în curtea mamei sale, spărgând încuietoarea de la poartă, şi a adus acele plăci, care nu se pot monta la gardul din beton, fiind mai subţiri decât plăcile iniţiale, acestea rupându-se la montaj, fiind foarte fragile, făcute numai din nisip şi cu armătură din plastic, iar din octombrie 2019 au început să se degradeze . Totodată arată că plăcile nu au fost date în primire nici acestuia şi nici fratelui acestuia, intimata refuzând orice colaborare cu acesta.

Referitor la certificatul de moştenitor a menţionat că nu îl are, iar până la discutarea partajului succesoral este moștenitor împreună cu fratele acestuia, plătesc impozitele pentru toate bunurile mamei sale.

A depus la dosar adeverinţa nr.2542 din 03.07.2019 a ... care conţine certificatul de atestare a edificiilor construite, sentinţa civilă nr.1119 dată în şedinţa publică din 19 februarie 2007, definitivă şi irevocabilă, investită cu formula executorie prin încheierea nr.793 din 06 iulie 2009 în baza căreia a fost obligată Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenurilor de a emite titlul de proprietate cu nr.... din data de 07.11.2014, anexat la dosar.

Prin întâmpinarea depusă intimata C. M. a solicitat respingerea apelului formulat de către apelantul I. Gh.I.  împotriva sentinţei civile nr..../2020 pronunţate de Judecătoria Târgu-Jiu la data de 29.09.2020, ca fiind nefondat şi netemeinic, menţinerea ca fiind legală şi temeinică a sentinţei civile nr.../2020 pronunțate de Judecătoria Târgu-Jiu, cu acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, s-a arătat că pentru a admite excepţia invocată s-a avut în vedere declaraţia dată de reclamant la termenul de judecată din data de 29.09.2020.Reclamantul a recunoscut în faţa instanţei faptul că imobilul cu pricina a fost proprietatea mamei sale, decedată, a cărei succesiune nu a fost dezbătută. Totodată s-a reţinut şi faptul că acesta are un frate care, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că este cel care locuiește efectiv în imobil, astfel că reclamantul nu are calitate de proprietar, nu este nici detentor precar sau titular al unui drept asupra acestui imobil.

Mai mult decât atât, inclusiv din apelul formulat reiese fără echivoc faptul că imobilul nu este proprietatea apelantului, ci a mamei sale, iar la adresa respectiva locuiește fratele său, iar în opinia apelantului nu are nicio importanţă dacă e sau nu proprietatea acestuia şi de asemenea, nu contează pentru soluţionarea cauzei faptul că locuieşte sau nu acolo.

Intimata apreciază că în mod corect, instanţa de judecată a afirmat faptul că: „pentru a justifica o calitate procesuală activă în cauză, reclamantul trebuie să demonstreze că respectivul imobil este în proprietatea sa ori că justifică un drept asupra acestuia, astfel încât repararea gardului îi incumbă.

Faptul că reclamantul se consideră a fi proprietarul imobilului, întrucât este, potrivit susţinerii sale, moştenitorul de drept al mamei sale, respectiv descendent, nu are relevanţă juridică, în astfel de împrejurimi singura dovadă a proprietăţii este certificatul de moştenitor, potrivit art.1133 Cod Civil, iar în cauza de faţă, reclamantul a precizat că nu s-a dezbătut succesiunea mamei, nefiind emis un certificat de moştenitor în cauză,

În conformitate cu art.1133 Cod Civil: (1) Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

Aşadar, apelantul poate face dovada calităţii de moştenitor şi a dreptului de proprietate doar cu ajutorul unui certificat de moştenitor. Or, în speţa de faţă, apelantul a afirmat atât în faţa instanţei de fond, cât şi în cuprinsul cererii de apel, faptul că succesiunea nu a fost dezbătută, nu deţine certificat de moştenitor şi mai mult decât atât, nici măcar nu locuieşte în imobilul respectiv.

Calitatea procesuală este o condiţie de exercitare a acțiunii şi ea este dată de identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Or, în condiţiile în care apelantul nu a făcut dovada calităţii sale de moştenitor, în mod corect instanţa de judecată a apreciat faptul că acesta nu deţine calitate activă pentru formularea prezentei cereri de chemare în judecată, fiind astfel admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active.

Aşadar, intimata a considerat că hotărârea primei instanţe a fost legal şi temeinic pronunţată prin admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active, motiv pentru care a solicitat respingerea apelului formulat sub acest aspect.

Pe fondul cauzei, în situaţia în care se vor considera întemeiate criticile apelantului sub aspectul lipsei calităţii procesuale active, a considerat acţiunea formulată ca fiind  neîntemeiată, pentru următoarele motive:

Apelantul doreşte doar o îmbogăţire fără justă cauză şi solicită sume care nu i se cuvin deoarece acesta împreună cu fratele lui, refuză montarea gardului (intimata achiziţionând toate materialele necesare, astfel cum rezultă din documentele existente la dosar), singurul lor scop fiind obţinerea unor sume de bani care nu justifică sub nicio formă cuantumul reparaţiei.

Acesta a dat dovada de rea-credinţă în permanenţă, nu a dorit niciodată să rezolve această problemă pe cale amiabilă în ciuda tuturor încercărilor acesteia. Iniţial, fratele apelantului, a fost de acord cu montarea gardului, iar ulterior, după intervenţia apelantului nu s-a mai putut comunica cu el deoarece a zis că I. I. să o dea în judecată.

Intimata a arătat că adevărata problemă a cunoscut-o la momentul în care a primit cererea de chemare în judecată şi a văzut suma pe care o solicită, doar atunci a înţeles că scopul apelantului este obţinerea unor sume de bani necuvenite şi nicidecum nu avea scopul de a-şi recupera prejudiciul material creat, prejudiciu pe care l-a acoperit.

A mai arătat că apelantul a dat şi dă în continuare dovada de rea-credmţă, începând cu acest litigiu, fără vreo bază legală, distorsionând realitatea şi aducând jigniri la adresa instanţei de judecată, a acesteia şi a avocatului care o reprezintă în acest proces.

Cu privire la obiectul litigiului, aşa cum a menţionat şi pe fondul cauzei, la momentul invocării excepţiei lipsei de obiect, în ziua accidentului, soţul său a pus un gard provizoriu din sârmă, iar în următoarele 2 săptămâni a dus raclete de beton, stâlpii şi cimentul pentru a putea înlocui gardul distrus. Acest fapt reiese şi din fotografiile depuse la dosar.

I. D., fratele apelantului, care locuiește în fapt la imobilul respectiv, s-a opus înlocuirii pe motiv că plăcile nu sunt identice ca celelalte plăci ale gardului, i-a explicat de nenumărate ori că a căutat peste tot acelaşi model, dar toţi producătorii specifică faptul că este un model foarte vechi care nu se mai produce.

Ulterior, s-au înţeles ca un vecin din localitate ar putea să facă gardul, a fost de acord să plătească toate cele necesare, dar la scurt timp a anunţat-o că vecinul nu mai este de acord. Începând cu acest moment nu a mai putut ajunge la nicio înţelegere cu numitul I. D., iar ulterior a intervenit şi apelantul care mai mult a agitat spiritele decât să ajute la finalizarea pe cale amiabilă a problemei.

În mod total neadevărat apelantul susţine că plăcile nu ar fi fost date în primire nimănui şi soţul  acesteia ar fi intrat în mod fraudulos în curte, spărgând încuietoarea. Plăcile au fost primite de fratele apelantului, fiind persoana care locuieşte efectiv în acel imobil, iar imediat după primirea lor, fratele apelantului nu le-a permis să monteze gardul pentru motivele pe care le-a expus anterior.

Mai mult decât atât, motivul pentru care nu s-au montat plăcile de beton a vizat faptul că modelul nu era exact ca modelul existent şi nicidecum nu a fost vorba că plăcile de beton ar fi fost prea subţiri. Cum se poate observa cu uşurinţa din fotografiile ataşate la dosar, plăcile de beton împreună cu stâlpii sunt mai groşi decât gardul existent şi nicidecum invers.

Deşi apelantul face doar afirmaţii mincinoase în cererea de apel, fotografiile vorbesc de la sine în sensul că se poate observa destul de uşor starea de degradare în care se află gardul existent.

Acesta cerere de apel a fost formulată cu rea-credinţă deoarece apelantul nu vrea să accepte şi să înţeleagă realitatea juridică în care se află. La o scurtă lecturare a cererii de apel, reies numeroase contradicţii în cursul acesteia, dar şi contradicţii cu privire la susţinerile făcute în cererea de chemare în judecată.

La un moment dat se precizează că din ziua accidentului, respectiv 30.08.2019, a fost refuzată orice colaborare cu apelantul, cât şi cu fratele său. Tot apelantul precizează ulterior mai multe discuţii care au avut loc cu intimata şi soţul acesteia cu privire la repararea gardului.

 A mai menţionat intimata că înţelege să îşi mențină toate excepțiile şi susținerile invocate în cuprinsul întâmpinării formulate cu ocazia judecării fondului.

Pentru motivele arătate a solicitat respingerea apelului formulat de către apelantul I.GH. I.  împotriva sentinţei civile nr..../2020 pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu la data de 29.09.2020 ca fiind nefondat şi netemeinic, iar pe cale de consecinţa, menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei pronunţate de prima instanţă.

În drept, a invocat art.470 şi următoarele C.pr.civ., art.1133 Cod Civil, solicitând judecarea cauzei şi în lipsa părţilor.

Tribunalul, analizând motivele de apel invocate de apelantul reclamant, constată că apelul este fondat, având în vedere următoarele considerente:

Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul I. Ghe. I. a chemat în judecată pe pârâta C. M., solicitând obligarea acesteia la repararea gardului împrejmuitor al imobilului situat în localitatea .... din comuna ..., jud. ..., evaluat la 7000 lei.

 Prima instanţa, prin dispozitivul sentinţei ce face obiectul apelului,  a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului și a respins cererea reclamantului, ca fiind formulată de o persoană care nu are calitate procesuală activă, reținând că reclamantul trebuie să demonstreze că respectivul imobil este în proprietatea sa ori că justifică un drept asupra acestuia, iar faptul că se consideră a fi proprietarul imobilului, întrucât este moștenitorul de drept al mamei sale, respectiv descendent, nu are relevanţă juridică. A considerat judecătorul fondului că în astfel de împrejurări, singura dovadă a proprietății este certificatul de moștenitor, potrivit art. 1133 Cod civil, iar în cauza de faţă reclamantul a precizat că nu s-a dezbătut succesiunea mamei, nefiind emis un certificat de moștenitor în cauză. Prin urmare, s-a concluzionat că reclamantul nu justifică o calitate procesuală activă întrucât gardul avariat nu îi aparține sub nici o formă juridică.

Considerentele primei instanței sunt greșite, iar critica apelantului în ceea ce priveşte soluționarea excepției lipsei calității procesuale active este întemeiată pentru argumentele ce succed.

Potrivit art. 36 teza I C. proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Art. 1126 C.Civ. prevede că sunt moștenitori sezinari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați, iar potrivit art. 1125 C.civ., în conținutul sezinei intră atât stăpânirea de fapt exercitată asupra patrimoniului succesoral, cât și dreptul de a administra acest patrimoniu și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului.

Așadar, instituția sezinei constă în posibilitatea conferită de lege moștenitorilor rezervatari de a fi considerați titularii de drept ai patrimoniului succesoral, direct, fără nicio altă formalitate, spre deosebire de ceilalți moștenitori care trebuie să urmeze procedurile de trimitere în posesie, adică de verificare a titlului lor de moștenire.

În esență, pe durata de timp de la deschiderea moștenirii și până la clarificarea problemelor legate de stabilirea succesibililor care vin efectiv la moștenire, adică, în ultimă instanță, a titularilor patrimoniului succesoral, moștenitorilor rezervatari, în calitatea lor de continuatori ai persoanei defunctului, li se conferă provizoriu, prin lege, anumite prerogative în legătură cu patrimoniul succesoral, asigurând tranziția de la de cuius la moștenitori. Se acoperă astfel vidul care ar subzista între momentul deschiderii moștenirii și acceptarea ei de către succesibili.

Sezina conferă așadar funcția de reprezentare în justiție în mod activ și pasiv a intereselor succesiunii. Ca efect al sezinei, de la data deschiderii succesiunii, moștenitorii desemnați ca atare de lege se substituie defunctului, fiind în drept să introducă orice acțiune aparținând acestuia, chiar în lipsa emiterii certificatului de moștenitor, de calitate de moștenitor ori a dovedirii acceptării moștenirii în orice mod, excepție făcând succesorul sezinar care a renunțat la moștenire.

Cum în speță, reclamantul a făcut dovada pe baza actelor de stare civilă că are calitatea de succesibil sezinar (descendent) al proprietarului imobilului în discuție, nefiind necesară însuşirea de către acesta a calităţii de moştenitor, prin acceptarea succesiunii într-unul dintre modurile prevăzute de lege, tribunalul constată că acesta justifică calitatea procesuală activă în cauză, calitatea de succesibil sezinar conferindu-i dreptul de a exercita acțiunile defunctului.

În considerarea celor expuse, se constată că apelul formulat este întemeiat în ceea ce priveşte greşita soluţionare a excepţiei lispei calității procesuale active, motiv pentru care în baza art.480 alin.3 C.pr.civ, tribunalul  urmează a admite apelul şi a anula sentinţa, reţinând cauza spre rejudecare,  sens în care se va fixa termen la data de 20.04.2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul reclamant I.Gh.I domiciliat în ...,  ..., nr..., bl...., sc..., ap. ..., jud. ..., CNP ...., împotriva  sentinței civile nr.... din data de 29.09.2020 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr..../318/2020 şi în contradictoriu cu intimata C. M., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat M. D.l cu sediul în ..., str...., nr...., bl...., ap..., judeţul ....

Anulează sentinţa şi reţine cauza spre rejudecare.

Fixează termen la data de 20.04.2021, ora 10:00, pentru când se citează părţile.

Se atacă odată cu fondul.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi .....2021. 

Preşedinte,

......Judecător,

........

Grefier,

.......

Red. ..../ tehn....

4 ex./17 martie 2021

J.fond. ....

Domenii speta

Spete similare