Litigiu de muncă: anulare decizie concediere, anulare demisie, daune morale

Sentinţă civilă 2141 din 12.10.2021


Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant D P şi pe pârât SC V SRL IASI, având ca obiect conflict de muncă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în şedinţa din data de 28.09.2021, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, din lipsă de timp, s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, când:

INSTANŢA,

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. /99/2021, contestatorul D P a formulat cerere de chemare in judecata a paratei SC V SRL IASI.

În motivarea cererii arată că în fapt, la data de 5 nov 2020, a fost angajat la SC V SRL IASI,cu sediul social în laşi, str. A B, punct de lucru in Iași, bld. I nr, bl, sc, în funcţia de supraveghetor jocuri, urmând a-și desfăşura activitatea doar pe timp de noapte, în intervalul orar 19-06, fără ca acest lucru sa fie menţionat in contractul de munca. Am început activitatea pe data de 7 nov lucrând 2 zile,respectiv 7 si 9 nov 2020. Începând cu data de 11 nov 2020, activitatea a fost suspendata pe timp de noapte datorita restricţiilor legate de virusul covid 19.

Pe data de 12 nov a fost chemat la punctul de lucru de către managerul V C, care i-a dat sa semneze un act ce urma sa fie trimis către AJOFM IASI, pentru ca agentul economic sa obțină subvenţia pentru angajare persoana peste 45 ani.

Cu aceasta ocazie l-a întrebat cum rămâne cu programul de lucru,acesta spunându-i ca nu poate sa îl trimită In şomaj tehnic datorita faptului ca CS V SRL nu are raportat către ITM IASI desfăşurarea programului pe timp de noapte, așa ca sa nu își facă griji, va sta acasă, va figura in continuare ca desfăşurând activitatea până când va primi de la AJOFM IAȘI respectiva subvenţie si atunci îi va plăti salariul, asigurându-l ca aprobarea subvenţiei durează 30 zile.

In luna decembrie pe data de 12, a luat legătura cu V C, care i-a spus ca sunt probleme, întârzieri in aprobarea dosarului de subvenție. În acest sens i-a pus la dispoziţie nişte emailuri trimise de acesta către AJOFM IASI legate de acea subvenţie, dar nu a primit răspuns. Acesta i-a trimis mesaj sa vină la munca, dar nu îi da salariul până când nu se aproba si nu primeşte subvenţia de Ia AJOFM IASI.

In acesta situaţie am mers iarăși pentru a avea o discuţie cu acesta la punctul de lucru, acesta motivând ca nu are bani de salarii, ca practic majoritatea angajaţilor sunt plătiți abia după ce se aproba subvenția, firma având aceasta practica de a angaja ori tineri absolvenţi ori persoane peste 45 ani. I-a explicat acestuia ca nu este vina lui ca nu a putut accesa şomajul tehnic pentru restrângerea activităţii pe timp de noapte, nedeclarând acest aspect la ITM IASI, cu scopul de a nu plăti angajaţilor sporul de noapte, așa cum nu plăteşte nici orele lucrate in week-end.

I-a spus ca nu înţelege cum sa vină sa lucreze, dar sa primească salariul abia după ce firma primeşte subvenția, care poate dura si 3 luni, obținând in acest sens detalii despre dosarul de subvenţie de la directorul AJOFM IASI, doamna V.

Abia după îndelungi discuții, i-a spus ca își va primi salariul pe data de 21 dec 2020, sa nu își facă griji, ca a discutat cu administratorul si sa rămână acasă în continuare, deși salariul trebuia plătit conform contractului de munca pe 05 dec 2020.

Pe data de 21 dec a fost sa își ridice drepturile salariale. Inițial i s-a spus ca nu îi poate plăti decât 800 lei, apoi 1000, dar a solicitat plata salariului conform contractului de munca, primind banii dar cu condiţia de a face o cerere de concediu fără salariu, fără a trece data întocmirii cererii.

După plecarea de la punctul de lucru, la 10 min, managerul V C, i-a trimis mesaje prin aplicaţia whatsapp prin care îi spunea ca aşteaptă o alta cerere fără data pentru concediu fără salar. A ajuns acasă si s-a informat ce presupune concediul fără plată, si a constatat ca se suspenda contractul de munca, nu mai sunt plătite de angajator taxe șomaj, cas, etc. I-a spus managerului ca nu va face o asemenea cerere, dat fiind consecinţele, toata vina fiind a firmei ca nu poate beneficia de şomaj tehnic, si daca nu mai are posibilitatea de a îi plăti salariul sa înceteze raporturile de munca. Acesta i-a spus ca nu poate face acest lucru datorita unor subvenţii nerambursabile primite in cadrul unui proiect.

Cu aceasta ocazie, i-a spus ca daca nu face cererea ceruta, va găsi o modalitate de a scăpa de el. 

Începând cu data de 23 dec, a intrat in concediu medical, a anunţat acest lucru prin mesaj si prin email In termen de 24 ore așa cum este legal, adresa de email fiindu-i pusa la dispoziţie de către managerul V C odată cu email-urile puse la dispoziţie de acesta privind relațiile cu AJOFM IASI.

Pe data de 30 dec a mers sa predea certificatul medical la punctul de lucru deoarece a primit un plic prin FAN CURIER cu o notificare in care i se spunea ca figurează cu absente nemotivate, deși anunţase situația, dar managerul a refuzat primirea acestuia, spunându-i ca are contractul de munca suspendat, deoarece a refuzat sa facă cerere de concediu fără salar, dar a solicitat dispoziţia de suspendare a contractului de munca, spunându-i ca nu este obligat sa îi dea așa ceva.

Pe data de 4 ianuarie 2021 a primit iarăși o notificare prin posta de la SC V SRL Iaşi, făcuta la data de 30 dec 2020, data la i s-a refuzat primirea certificatului medical, prin care i se comunica ca în perioada in care a anunţat ca are certificat medical este pontat nemotivat la locul de muncă.  Cu aceasta ocazie, a întrebat cum rămâne cu desfăşurarea activităţii sale după 1 ian 2021, acesta spunându-i ca nu îi poate oferi aceste lămuriri.

Practic, este clar ca s-a trecut ta o hărţuire morala pentru ca nu a vrut sa fie părtaș la ilegalităţile managerului, fiind o practica uzuala aceste concedii fără salar după angajare, până când firma primeşte subvențiile. După un an, angajatului i se spune ca i se face contract de munca cu 2 ore, așa cum s-a întâmplat si cu celalalt supraveghetor de pe tura de noapte, nu se plătesc orele de noapte, de week-end, salarii plătite fracționat, chiar managerul afirmând acest lucru în mesaje.

La data de 4 ian 2021, a predat certificatul medical la punctul de lucru aceluiași V C care cu aceasta ocazie i-a spus ca este cazul sa își dea demisia, ca nu ar fi un om înțelegător.

Cu aceasta ocazie i s-a condiţionat plata salariului restant de semnarea demisiei,un şantaj, deci nu primeşti salariul daca nu îți dai demisia, dar a fost obligat sa dateze cererea de demisie cu data de 31 dec 2020 si nu data reala de 4 ian 2021.

I s-a spus ca va primi acasă decizia de încetare a contactului de munca. La data de 7 Ian 2021 a primit prin email decizia nr 1 din 4 ian 2020 de încetare a contactului de munca, în care se menţionează ca «contractul de munca încetează cu data de 5 Ian 2021, data până la care figurează cu absente nemotivate, respectiv perioada pentru care a predat certificatul medical.  Desi a solicitat managerului SC V SRL sa emită o dispoziţie legala si conform cu realitatea de încetare a contractului de munca, acesta a refuzat.

Toate acţiunile atât ale administratorului cat si ale managerului SC V SRL sunt contrare prevederilor codului muncii, acțiuni de hărţuire morala în cazul în care a cerut sa i se respecte drepturile de angajat.

Însăși decizia de încetare a contractului de munca este o dovada de încălcare a codului muncii. Nu are o zi de absenta nemotivata, dar se specifică acest lucru tocmai pentru a-i crea o imagine rea, decizia de încetare fiind solicitata la o angajare ulterioara.

Drept urmare, solicită obligarea agentului economic SC V SRL de a emite o noua dispoziţie de încetare a contactului de munca, legală, fără acea menţiune de absente nemotivate.

Solicită plata de către SC V SRL, prin reprezentant legal, a sumei de 2000 lei daune morale.

Depune la dosarul cauzei dovada mesajelor, a convorbirilor avute cu managerul SC V SRL.

Legal citată, intimata SC V SRL a depus întâmpinare prin care își precizează poziţia procesuală fata de contestaţia formulata de D P, in sensul respingerii acesteia ca neîntemeiata cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata.

Astfel, prin contestaţia formulata in prezenta cauza, D P solicita instanţei de judecata obligarea intimatei la emiterea unei dispoziţii de încetare a contractului de munca, fără menţiunea de absente nemotivate, dar si obligarea acesteia din urma la plata daunelor morale in cuantum de 2000 lei.

Cererea astfel formulata este neîntemeiata având in vedere următoarele considerente:

In data de 05.11.2020 contestatorul a formulat o cerere de angajare la sediul intimatei in vederea încheierii unui contract individual de munca pentru funcţia de supraveghetor jocuri conform clasificării ocupaţiilor din România.

Din momentul angajării sale si pana la momentul încetării contractului individual de munca, acesta si-a primit salariul cuvenit așa cum rezulta din statul de plata si din dispoziţiile de plata 1 din 21.12,2020 si nr. l, total suma fiind de 2350 lei.

La data de 31.12.2020 contestatorul D P depune la unitatea angajatoare cererea sa de încetare a contractului individual de munca prin demisie.

Intimata a luat act de aceasta solicitare si a dispus încetarea contractului prin demisie, operand si menţiunile in acest sens in REVISAL, fiind de acord sa nu mai lucreze perioada de preaviz.

Aşadar, având în vedere dispoziţiile art. 81 alin. 1 s-a luat act de demisia contestatorului şi au încetat contractul de muncă în conformitate cu acest temei de drept. Prin urmare, argumentul contestatorului ca au încetat contractul de munca ca urmare a absențelor nemotivate nu este fondată (a se vedea decizia nr. l/04.01.2021 pe care înţeleg sa o depună la dosarul cauzei).

În ceea ce priveşte daunele morale, arată că nu s-a făcut dovada prejudiciului moral suferit, acordarea daunelor morale trebuie să se întemeieze pe o legătură de cauzalitate dovedită între vătămarea pretinsă de către salariat şi fapta angajatorului, de natură a produce pretinsa vătămare; în această situaţie sarcina probei aparține salariatului lezat, respectiv a contestatorului din cauza de faţă. Astfel, contestatorul nu a probat existenţa şi întinderea prejudiciului moral, a existenţei şi întinderii vătămării, nefiind suficientă simpla susţinere în sensul lezării onoarei şi demnităţii prin măsura luată de angajator.

Angajatorul nu a făcut altceva decât a luat act de manifestarea de voinţa a salariatului care a dorit sa-si dea demisia din funcţia deținuta de supraveghetor de jocuri la SC V SRL.

Mai mult decât atât, urmează sa observați reaua credinţa a contestatorului, care, formulează mai multe cereri de angajare pentru a face creanțe si a nu le onora prin plata. In acest sens depun la dosarul cauzei un număr de 5 adrese de înfiinţare poprire de la Biroul Executorilor Judecătoreşti.

Pe cale de consecinţa, având in vedere argumentele prezentate, solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiata in totalitatea sa cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

In drept: art.205 cod de procedura civila

In dovedire: acte si interogatoriul contestatorului.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Având în vedere actele dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. /99/2021, contestatorul D P a formulat cerere de chemare in judecata a paratei SC V SRL IASI prin care solicită obligarea agentului economic SC V SRL de a emite o noua dispoziţie de încetare a contactului de munca, legală, fără acea menţiune de absente nemotivate şi plata de către SC V SRL, prin reprezentant legal, a sumei de 2000 lei daune morale.

Instanţa reţine că prin contractul individual de muncă nr. 114/05.01.2020 contestatorul D P a fost angajat la intimata SC V SRL cu începerea activităţii de la 07.11.2020.

Instanţa reţine că pe fondul unor neînţelegeri reciproce, la data de 04.01.2021 contestatorul şi-a depus la intimată, iar intimata a emis Decizia nr. 1/04.01.2021, în 2 exemplare cu formă diferită a conţinutului, respectiv a articolului 1 din decizie.

Astfel, pe exemplarul înmânat contestatorului art. 1 al deciziei nr. 1/04.01.2021 prevede. „Contractul de muncă al d-lui (dnei) D P, înregistrat in Revisal cu nr. 114 din data de 05/11/2020,, încetează la data de 04/01/2021 (04.01.2021 este ultima zi pontată nemotivat).”(fila 9 dosar)

Pe exemplarul deţinut de intimată şi depus la dosarul cauzei în formă originală, acelaşi art. 1 al deciziei nr. 1/04.01.2021 are următorul conţinut: „Contractul individual de munca al d-lui (dnei) D P, înregistrat in Revisal cu nr. 114 din data de 05/11/2020,, încetează la data de 04/01/2021 (31/12/2020 este ultima zi).”(fila 16 dosar)

Instanţa constată că temeiul juridic al Deciziei nr. 1/04.01.2021, îl reprezintă art. 81 alin. 7 din Codul muncii, demisia şi pe cale de consecinţă, menţionarea eventualelor absenţe în respectiva decizie este neîntemeiată, aceasta cu atât mai mult cu cât contestatorul nu a avut absenţe nemotivate pe perioada angajării la intimată, absenţele sale fiind motivate prin certificatele de concediu medical.

Văzând că intimata a pus în circuitul civil două forme diferite ale aceluiaşi act, Decizia nr. 1/04.01.2021, instanţa dispune aducerea la o formă comună a tuturor exemplarelor acestui act, prin anularea Deciziei de încetare a contractului de muncă al salariatului D P, emisă de intimată sub nr. 1/04.01.2021 în ceea ce priveşte menţiunea de la pct. 1 privind zilele pontate nemotivat.

In ceea ce privește cererea de obligare a intimatei la plata de daune morale, instanța considera ca este întemeiata urmând sa o admită, având in vedere următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 253  din Legea nr.53/2003 „Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale sa îl despăgubească pe salariat in situaţia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau in legătură cu serviciul.”

Dispoziţiile art. 1349 C.Civil nu fac distincţie după cum prejudiciul este moral sau material, astfel încât ambele sunt susceptibile de a fi reparate pe cale bănească, în aplicarea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere. Daunele morale reprezintă  reparația patrimoniala a atingerii aduse valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, la sănătatea şi integritatea corporală, la  demnitate, intimitatea vieții private, libertatea de constiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică  ( art.252 C.Civ.), enumerarea fiind enunțiativă, și nu limitativă.

Reţine instanţa faptul că, poate fi angajată răspunderea angajatorului pentru prejudicii morale în cazul în care prestigiul, demnitatea, onoarea sau imaginea publică a angajatului au fost afectate profund în urma unei conduite ilicite sau abuzive. Având în vedere scopul reparator, moral, acordarea daunelor morale trebuie să se întemeieze pe o legătură de cauzalitate dovedită între vătămarea pretinsă de către salariat şi fapta angajatorului, de natură a produce pretinsa vătămare, sarcina probei aparţinând salariatului lezat, respectiv reclamantei.

Instanţa reţine că punerea circuitul civil de către intimată, prin înmânarea către contestator, a unui exemplar al Deciziei nr. 1/04.01.2021 în care sunt menţionate absenţele nemotivate ale contestatorului reprezintă un fapt culpabil în raport de prevederile art. 81  din Codul muncii care defineşte demisia ca fiind actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz, coroborat cu prevederile capitolului privind Răspunderea disciplinară din Codul Muncii, începând cu art. 247, unde se arată că „(1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară. (2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.”

Instanţa constată că menţionarea absenţelor nemotivate în exemplarul deciziei înmânat contestatorului creează aparenţa existenţei şi relevanţei situației de absentare nemotivată imputată contestatorului asupra deciziei de acceptare a demisiei acestuia fără preaviz. Însă, instanţa reţine că situația de absentare nemotivată ţine de specificul abaterilor disciplinare şi este una culpabilă şi stigmatizantă pentru o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă. Pentru verificarea unor asemenea situații a fost instituită procedura prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute a cercetării disciplinare, care nu a fost parcursă deoarece decizia contestată este una prin care se ia act de demisie, emisă în temeiul art. 81 Codul muncii.

Pentru aceste motive, instanţa reţine că emiterea deciziei contestate, în două exemplare cu conţinut diferit, unul dintre ele cu un conţinut stigmatizant pentru contestator, care nu a avut posibilitatea să se apere în procedură disciplinară, reprezintă un fapt prejudiciabil, ce a fost de natură să-i afecteze contestatorului şansele de integrare pe piaţa muncii, dovada faptului prejudiciabil fiind reprezentată de cele două forme ale acestui act, depuse de părţi la dosar.

Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral produs prin fapta angajatorului, trebuie arătat că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare. Stabilirea cuantumului despăgubirilor include o doză de aproximare avându-se în vedere consecinţele negative suferite de contestator pe plan psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia profesională şi socială. Instanța are în vedere, pe de o parte, necesitatea ca drepturile părţilor din raporturile de muncă să fie exercitate cu respectarea drepturilor corelative ale celorlalţi, dar și necesitatea acordării unei satisfacţii echitabile contestatorului care a suportat toate consecinţele negative decurgând din prezentarea publică a unei pretinse situații de absentare nemotivată.

 Cuantumul daunelor morale a fost stabilit de instanţă în echitate, raportat la interesele social economice ale contestatorului afectate, dreptul la muncă şi dreptul la demnitate și va fi obligată intimata să plătească contestatorului daune morale în cuantum de 500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte contestaţia formulată de contestatorul D P, CNP, domiciliat în Iaşi, str. C, nr., bl., ap.2, jud. Iaşi în contradictoriu cu intimata SC V SRL, cu sediul în Iaşi, stradela A B, nr. , jud. Iaşi, CIF.

Anulează Decizia de încetare a contractului de muncă al salariatului D P, emisă de intimată sub nr. 1/04.01.2021 în ceea ce priveşte menţiunea de la pct. 1 privind zilele pontate nemotivat.

Obligă intimata SC V SRL să plătească contestatorului D P suma de 500 lei cu titlu de daune morale.

Respinge cererea contestatorului privind anularea cererii de demisie.

 Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Iaşi.

Pronunţată astăzi, 12.10.2021, soluţia urmând a fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.