Contestaţie la executare suspendare executare silită

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta SC I. I. E. C. SRL în contradictoriu cu intimata S.  C.  P.  de A.  C. şi A. şi intervenientul în numele apelantei, B.T.  S.A., având ca obiect contestaţie la executare suspendare executare silită; suspendare provizorie executare silită, apel declarat împotriva sentinţei civile nr. XXX pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. XXX.

INSTANŢA

Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinţei civile nr.XXX  pronunţată de Judecătoria Iaşi, reţine următoarele:

Prin sentinţa civila nr. XXX Judecătoria Iaşi a dispus:

„Respinge contestatia la executare formulata de contestatoarea SC I. I. E. C. SRL , sediul procedural ales la XXX in contradictoriu cu intimata S.  C.  P.  de A.  C. cu  sediul ales în xxx ca neintemeiata.

Respinge cererea contestatoarei privind restituirea taxei judiciare de timbru, ca nefondata.

Ia act ca intimata nu solicita cheltuieli de judecata.”

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin contractul de asistenta juridica XXX, incheiat intre C. A. R. C. si SC I. I. E. C. SRL , s-a convenit ca titularul cabinetului sa asigure asistenta juridica si reprezentare in dosarul nr. XXX al Tribunalului Iasi-Sectia a II-a civila-Faliment, inclusiv in vederea incheierii unei tranzactii, in schimbul platii unui onorariu fix de 30000 EURO+TVA si a unui onorariu de succes de 20% din suma recuperata, inclusiv in cazul incheierii unei tranzactii. La acest contract a fost incheiat actul aditional nr. XXX avand ca obiect asistarea si reprezentarea clientului in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. XXXX al Tribunalului Iasi precum si in cauzele rezultate din acest dosar si in caile de atac exercitate impotriva hotararilor pronuntate in aceste dosare, iar ulterior, ca urmare a schimbarii formei de exercitare a profesiei de catre C. A. R. C., au mai fost incheiate inca doua acte aditionale, respectiv actul aditional nr. XXX si nr.XXX..

De asemenea, intre contestatoare si intimata a mai fost incheiat contractul de asistenta juridica seria B nr.XXX, avand ca obiect asistenta juridica si reprezentare in dosarele nr.XXX, nr. XXXsi nr. XXX precum si in caile de atac exercitate impotriva hotararilor pronuntate in aceste dosare, onorariul convenit fiind de 10000 EURO+TVA, iar in art. 5 din contract s-a prevazut ca onorariul va fi scazut din onorariul de succes datorat conform contractului nr. XXX.

Atat contractele de asistenta juridica cat si actele aditionale au fost insusite de parti prin semnatura.

Prin cererea inregistrata pe rolul B. A. C. sub nr .XXX, intimata creditoare a solicitat punerea in executare a titlului executoriu reprezentat de contractul de asistenta juridica seriaXXX, astfel cum a fost modificat prin actele aditionale nr. 1-3 si completat prin contractul de asistenta juridica seria B nr. XXX, iar prin incheierea de sedinta nr. XXX pronuntata de Judecatoria Iasi in dosarul nr. XXX , a fost incuviintata inceperea executarii silite impotriva debitoarei, in vederea recuperarii creantei de 979079,54, reprezentad onorariu de succes.

Potrivit disp. art. 712 al. 1 C.pr.civ., impotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 443, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

Conform disp. art. 713 al. 2 C.pr.civ., in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui, consecinta nerespectarii caracterului subsidiar al contestatiei la executare in ipoteza mai sus mentionata fiind respingerea acesteia, ca inadmisibila.

Astfel, referitor la sustinerile intimatei cum ca solicitarea contestatoarei de anulare a titlurilor executorii, pe calea contestatiei la executare, este indamisibila, instanta retine ca, ori de cate ori legea speciala pune la dispozitia partii interesate un mijloc procedural prin intermediul caruia se poate pune in discutie validitatea titlului executoriu, aceasta se constituie in respectiva cale de atac prevazuta de disp.art. 713 al. 2 C.pr.civ.

Prin urmare, fata de  prevederile legale anterior enuntate, este necesar ca partea care formuleaza contestatie la executare sa fi avut accesibil un alt mijloc procesual pentru desfiintarea unui titlu executoriu, cum ar fi de exemplu un proces verbal de contraventie pentru care mijlocul procesual pentru desfiintarea lui este plangerea contraventionala sau o ordonanta de plata pentru care mijlocul procesual pentru desfiintarea acesteia este cererea in anulare si nu un mijloc procesual general, cum ar fi o actiune in rezolutiunea sau anularea unui act juridic.

In speta, titlurile executorii puse in executare sunt reprezentate de contracte de asistenta juridica, iar pentru atacarea acestora nu exista un mijloc procesual specific, prevazut de o norma speciala ci unul general.

De altfel, in dreptul procesual civil român inadmisibilităţile nu sunt veritabile excepţii procesuale, acestea fiind limitativ prevăzute de lege, considerându-se că prin pronuntarea unei astfel de solutii ( de constatare a inadmisibilităţii actiunii), instanta de fond nu s-ar pronunţa asupra fondului cererii cu care a fost investită, ceea ce echivalează, implicit, cu absenta unei aprecieri directe si integrale asupra dreptului cu caracter civil si prerogativelor acestui drept ale reclamantului, in procedura declansată.

Această atitudine jurisdictională ar fi contrară dreptului de acces la o instanţă, astfel cum este garantat de art.21 din Constitutia României si art.6 CEDO ( cauza Canciovici si altii c.României ).

Asa, fiind, instanta apreciaza ca, solicitarea contestatoarei de anulare a titlurilor executorii, pe calea contestatiei la executare, nu este indamisibila, asa cum a sustinut intimata.

Referitor la sustinerile contestatoarei cum ca onorariul de succes in cuantum procentual de 20% din suma recuperata a fost stabilit cu incalcarea prevederilor Statului profesiei de avocat, intrucat acesta putea fi stabilit doar intr-o suma fixa sau variabila si nu in procent, instanta apreciaza ca stabilirea onorariului de succes in cuantum procentual dintr-o suma determinabila, ce urma a fi stabilita in mod definitiv cu ocazia solutionarii litigiilor ce au facut obiectul contractului de asistenta juridica nr. XXX , se incadreaza in notiune de ,, variabila,, prevazuta de Statutul profesiei de avocat.

Cat priveste nulitatea contractelor de asistenta juridica, intrucat au ca baza o cauza ilicita si imorala, instanta retine ca, potrivit disp. art. 1235 C.civ., cauza este motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul, iar conform disp. art. 1236 C.civ., cauza este ilicita cand este contrara legii si ordinii publice. Cauza este imolara cand este contrara bunelor moravuri.

De asemenea, potrivit disp. art. 1237 C.civ., cauza este ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicare unei norme legale imperative.

Ori, in speta, instanta apreciaza ca, motivele invocate de catre contestoare cu privire la existenta unei cauze ilicite si imorale, respectiv a faptului ca onorariul de succes este exagerat de mare, avand in vedere natura si complexitatea litigiilor pentru care s-a incheiat contractul de asistenta juridica si ca solutia ce urma a fi pronuntata in dosarul nr. XXX era una previzibila, nu se incadreaza in prevederile legale anterior enuntate pentru a ne putea gasi in prezenta unei cauze ilicite si imorale.

Astfel, contestatoarea a semnat contractele de asistenta juridica si a fost de acord cu plata unui onorariu de succes in cuantum procentual de 20% din suma recuperata. Faptul ca acest onorariu a ajuns la aproximativ 200000 EURO, nu putea fi prevazut de nici una dintre parti in conditiile in care suma  la care urma a fi calculat acest onorariu a fost stabilita ulterior printr-o hotarare judecatoreasca pronuntata ca urmare a solutionarii litigiului ce a facut obiectul contractului de asistenta juridica.

Mai mult, chiar daca s-ar fi cunoscut inca de la momentul incheierii contractului de asistenta juridica care va fi cuantumul onorariului de succes, instanta apreciaza ca intimata a fost de acord cu plata acestuia, semnand contractul de asistenta juridica, neputand invoca la acest moment propria culpa in asumarea executarii acestei obligatii.

De asemenea,  faptul ca in dosarul nr. XXX solutia ce urma a fi pronuntata era una previzibila, intimata avand garantia certa a unui castig material, nu poate constitui o cauza ilicita si imorala, contestatoarea insusindu-se contractul de asistenta juridica incheiat cu privire la acest dosar, prin semnarea conventiei si cunoscand  la acel moment care puteau fi singurele solutii pe care le-ar fi pronuntat instanta.

Referitor la sustinerile contestatoarei cum ca onorariul de succes urma a fi stabilit la suma efectiv recuperata, instanta retine ca fiind aplicabile , in speta, disp. art. 1266-1269 C.civ. privind interpretarea contractului.

Astfel, analizand continutul celor doua contracte de asistenta juridica si a actelor aditionale, instanta constata faptul ca prin aceste contracte intimata s-a obligat sa acorde contestatoarei asistenta juridica si reprezentare in dosarele mentionate in cuprinsul contractelor precum si in caile de atac ce urmau a fi exercitate impotriva hotarilor pronuntate in cauze. Unul dintre aceste litigii a facut obiectul dosarului nr.  XXX al Tribunalului Iasi, dosar care a fost solutionat prin sentinta civila nr. XXX si prin care SC T. SA  a fost obligata sa-i restituie contestatoarei suma de 4338189,58 lei, suma fata de care intimata a calculat onorariul de succes in cuantum de 979079,54 lei.

In nici unul din contractele de asistenta juridica  nu se mentioneaza faptul ca avocatul ar fi fost angajat si pentru faza executarii silite, respectiv pentru a pune in executare sentinta civila nr. XXX a Tribunalului Iasi, urmand ca onorariul de succes sa fie calculat la suma obtinuta in urma executarii silite.

Asa fiind, fata de obiectul contractelor de asistenta juridica si de regulile instituite de disp. art. 1266-1269 C.civ., instanta apreciaza ca nu pot fi primite sustinerile contestatoarei in sensul ca mentiune ,,din suma recuperata,, trebuie interpretata in sensul ,,din suma efectiv recuperata,,.

 Prin urmare, fata de solutia pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. si de clauzele contractelor de asistenta juridica incheiate intre parti, instanta apreciaza ca intimata este indreptatita la plata de catre contestatoare a onorariului de succes calculat la suma pentru care contestatoarea a obtinut un titlu executoriu impotriva debitoarei sale, titlu executoriu care consta intr-o hotarare judecatoareasca pronuntata intr-o cauza in care a fost asistata si reprezentata de catre intimata. Faptul ca pana in prezenta, contestatoarea nu a reusit executarea silita a titlului executoriu pe care il detine impotriva SC T. SA, nerecuperand nici o suma de bani, nu este de natura a o exonera de la plata onorariului de succes, intimata neavand nicio culpa in acest sens si nici nu s-a obligat sa faca demersuri in numele contestatoarei pentru punerea in executare a titlului executoriu obtinut in urma solutionarii litigiului de catre instanta.

Fata de cele expuse, instanta va respinge contestatia la executare formulata,  ca neintemeiata.

In baza disp. art. 45 al. 1 lit. f din OUG 80/2013, instanta va respinge cererea contestatoarei privind restituirea taxei judiciare de timbru, ca nefondata.

In temeiul disp. art. 453 C.pr.civ., instanta va lua act ca intimata nu solicita cheltuieli de judecata.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatoarea SC I. I.  E. C. SRL, solicitând modificarea în tot a sentinţei şi admiterea contestaţiei la executare, arătând faptul că:

-Interpretarea contractului de instanţa de fond este eronată, din derularea raporturilor dintre părţi şi din succesiunea activităţilor întreprinse de intimată în reprezentarea intereselor contestatoarei reiese faptul că succesul urmărit de părţi şi recompensat prin onorariul de succes era recuperarea efectivă a sumei de bani de la SC T. aflată în faliment, rezultat pe care intimata nu l-a atins, prima instanţă nu a făcut aplicarea art.1266 Cod civil în interpretarea contractului, neţinând seama de comportamentul părţilor ulterior încheierii contractului (spre exemplu, demersurile intimatei de punere în executare a sentinţei civile, respectiv de contestare a tabelului creanţelor pentru calificarea creanţei drept una născută în timpul procedurii falimentului), nici de regula de interpretare prevăzută de art.1269 C.civ., respectiv interpretarea contractului în favoarea celui care se obligă. Mai arată că, dacă se reţine motivarea primei instanţe cum că de la data rămânerii definitive a sentinţei nr.XXX  intimata avea dreptul de a cere executarea silită, atunci dreptul acesteia la data depunerii cererii de executare ar fi fost prescris.

-Onorariul de succes a fost stabilit procentual, contrar Statutului profesiei de avocat

-Clauza privind onorariul de succes are o cauză ilicită şi imorală, onorariul de succes este exagerat de mare şi nejustificat de complexitatea cauzelor şi munca efectiv depusă de avocat, câştigul intimatei fiind previzibil, clauza neavând caracterul esenţial al contractelor aleatorii.

Intimata SCP C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului,  arătând că contractul  XXX şi-a încetat efectele juridice la 10.12.2014 – data soluţionării irevocabile a dosarului  XXX  că soluţia cu privire la cererea reconvenţională nu a fost previzibilă, fiind invocată de partea adversă reaua credinţă a clientei sale la încheierea contractului, iar sentinţa a fost pusă în executare prin înscrierea în tabelul creanţelor, contractul de asistenţă nu prevedea şi faza de executare silită a titlului obţinut de avocat pentru contestatoare, rezultatul urmărit de părţi prin clauza onorariului de succes a fost atins prin admiterea cererii reconvenţionale din dosarul  XXX neinteresând suma efectiv recuperată de contestatoare, aceasta putând să nu solicite niciodată încasarea sumei; demersurile privind depunerea cererii de executare silită au fost făcute la solicitarea şi cu împuternicirea din partea contestatoarei. A mai invocat tardivitatea invocării prescripţiei de către apelantă, precum şi întreruperea prescripţiei prin plăţile efectuate la 23.05.2015 şi 25.05.2015. Cu privire la legalitatea clauzei raportat la prevederile Statutului profesiei, arată că onorariul stabilit procentual se încadrează în noţiunea „sumă variabilă” din art.129 al.6 din Statut.

La 19.02.2019 B. T. SA a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul apelantei, încuviinţată în principiu prin încheierea din 28.03.2019.

În apel s-a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse de contestatoare înscrisuri vizând procedurile judiciare din dosarul nr.XXX.

Asupra apelului de faţă, prin prisma motivelor de apel invocate şi a apărărilor intimatei, Tribunalul reţine următoarele:

Pe de o parte, contestatoarea a formulat o contestaţie la executare silită propriu-zisă, împotriva executării silite însăşi, a actelor de executare şi a încheierii de încuviinţare a executării silite, invocând faptul că creanţa pusă în executare nu este certă, lichidă şi exigibilă, întrucât onorariul de succes nu este datorat, nefiind îndeplinit rezultatul urmărit de părţi şi recompensat prin onorariul de succes, respectiv recuperarea efectivă a sumei de bani de la SC T. aflată în faliment.

Pe de altă parte, contestatoarea a invocat apărări de fond cu privire la titlul executoriu, solicitând constatarea nulităţii contractelor de asistenţă juridică cu actele adiţionale în privinţa clauzei vizând onorariul de succes, pentru cauză ilicită şi imorală.

Cu privire la aceste ultime aspecte, ce se impun a fi soluţionare cu prioritate, întrucât vizează valabilitatea titlului executoriu însuşi, Tribunalul reţine ca fiind corecte statuările primei instanţe, în sensul că stabilirea onorariului de succes în procente este legală şi se încadrează în noţiunea de sumă variabilă vizată de art.129 al.6 din Statutul profesiei de avocat.

De asemenea, reţinând dispoziţiile legale expuse de prima instanţă care reglementează cauza actului juridic, Tribunalul apreciază că invocarea aspectului că onorariul de succes este foarte mare şi nejustificat de complexitatea cauzelor şi munca efectiv depusă de avocat nu se încadrează în situaţiile care să confere un caracter ilicit sau imoral acestei clauze. În plus, potrivit art.127 al.3 din Statut, stabilirea onorariilor are în vedere o multitudine de elemente, din care instanţa reţine în speţă importanţa intereselor în cauză şi avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat. Or, contestatoarea urmărea să obţină cu asistenţa avocatului recuperarea unei sume de circa 1 milion de euro, de la o societate în faliment, astfel că a fost de acord cu un onorariu de succes de 20% raportat la acest rezultat urmărit, nedecelându-se o contrarietate între înţelegea părţilor şi vreo dispoziţie legală imperativă şi de ordine publică ori o contrarietate cu bunele moravuri, înţelese ca totalitate a regulilor de conduită, care s-au conturat în conştiinţa societăţii şi a căror respectare s-a impus cu necesitate, printr-o experienţă şi practică îndelungată. De asemenea, invocând cauza ilicită, contestatoarea nu a indicat norma legală imperativă eludată.

În privinţa previzibilităţii rezultatului la care s-a angajat intimata avocat, Tribunalul reţine că, într-adevăr, clauza privind onorariul de succes este un contract aleatoriu, prin natura sa oferind ambelor părţi şansa unui câştig şi riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor şi incert. Contractul aleatoriu este nul pentru absenţa cauzei când elementul alea în vederea căruia a fost încheiat contractul nu există.

Însă, tribunalul apreciază că rezultatul urmărit de părţi nu era previzibil astfel încât să îi lipsească cauza, pe baza următoarelor elemente:

Prin contractul de asistenta juridica XXX, incheiat intre C. A. R. C. si SC I.  I.E.  C.  SRL, s-a convenit ca titularul cabinetului sa asigure asistenta juridica si reprezentare in dosarul nr. XXX al Tribunalului Iasi-Sectia a II-a civila-Faliment, inclusiv in vederea incheierii unei tranzactii, in schimbul platii unui onorariu fix de 30000 EURO+TVA si a unui onorariu de succes de 20% din suma recuperata, inclusiv in cazul incheierii unei tranzactii. La 12.03.2012 intimata emite factura XX în valoare de 82300,05 lei (15.000 euro + TVA) avans pentru consultanţă juridică conform contract nr.XXX , achitată la 13.03.2012 (f.XXX). La 25.06.2013 intimata emite factura XXX în valoare de 84088,74 lei (15.000 euro + TVA) onorariu avocaţial XXX achitată la 04.07.2013 şi 18.07.2013 (f.XXX).

Dosarul nr.  XXX avea ca obiect cererea (f. XXX) formulată de contestatoarea SC I.  I.E. la 30.11.2011, având capătul principal de cerere - obligarea societăţii în insolvenţă T. SA să îndeplinească formalităţile necesare pentru încheierea în formă autentică a contractului de vânzare – cumpărare pentru activul obiect al contractului sub semnătură privată nr. XXX , în subsidiar, în cazul unor impedimente legale – obligarea societăţii în insolvenţă T. SA la restituirea preţului achitat, de 4338189,58 lei, concomitent cu restituirea bunului de către contestatoare. A mai solicitat menţinerea sumei achitate ca preţ într-un cont colateral contului de lichidare până la rezolvarea definitivă a situaţiei juridice a activului vizat.

În motivarea cererii, s-a arătat că SC T. SA, aflat în lichidare voluntară, a organizat o licitaţie pentru vânzarea unor active, unul dintre acestea fiind adjudecat de contestatoare, fiind încheiat contractul sub semnătură privată XXX , termenul pentru încheierea actului în formă autentică fiind 27.10.2007. La 28.11.2007, la cererea SC T.SA din 15.10.2007, s-a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia. Termenul pentru încheierea actului în formă autentică a fost ulterior prelungit prin acte adiţionale succesive, motivat de faptul că asupra bunului era instituită măsura sechestrului de către DIICOT, pe care vânzătoarea s-a obligat să facă demersuri să fie ridicat. În anul 2008 Adunarea creditorilor a aprobat autentificarea contractului nr.XXX , dar măsura nu a fost adusă la îndeplinire, iar ulterior, la 24.11.2011, parte din creditori s-au opus la solicitarea de rezoluţiune a contractului cu repunerea părţilor în situaţia anterioară şi scoaterea bunului la licitaţie, pentru îndestularea contestatoarei cumpărătoare cu prioritate din preţul obţinut.

Astfel, contextul încheierii contractului de asistenţă juridică este evident, contestatoarea încerca să evite pierderea bunului obiect al contractului nr. XXX , urmărind în principal încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. Totuşi, anticipând existenţa unor impedimente legale, în speţă sechestrul judiciar instituit de DIICOT, contestatoarea urmărea ca, efect al repunerii părţilor în situaţia anterioară, să îşi recupereze suma achitată ca preţ, prin îndestularea cu prioritate din suma obţinută la licitaţie, motiv pentru care a şi solicitat menţinerea sumei achitate ca preţ într-un cont colateral contului de lichidare până la rezolvarea definitivă a situaţiei juridice a activului vizat.

Această ultimă solicitare a contestatoarei în dosarul /a3, formulată anterior încheierii contractului de asistenţă juridică cu intimata, denotă faptul că contestatoarea înţelegea situaţia sa precară în raport cu creditorii cu rang preferenţial din dosarul de insolvenţă (DGFDP, DRAOV), urmărind o cale de a recupera suma achitată, în mod efectiv şi cu prioritate faţă de ceilalţi creditori.

Astfel, instanţa apreciază că onorariul de succes ca procent din suma recuperată era datorat doar în cazul admiterii capătului de cerere subsidiar, respectiv în cazul în care contestatoarea ar fi devenit creditoarea sumei de bani, nu şi în cazul în care s-ar fi admis cererea privind obligarea la încheierea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică. În acest context, nu se poate susţine că rezultatul demersului judiciar era previzibil, clauza privind onorariul de succes păstrând elementul alea.

Prin urmare, Tribunalul reţine valabilitatea titlurilor executorii din perspectiva apărărilor invocate de creditoare şi reiterate ca motive de apel.

Însă, cu privire la contestaţia la executare propriu-zisă, în privinţa caracterului creanţei de a fi certă, lichidă şi exigibilă, prin raportare la înţelesul sintagmei din suma recuperată şi la atingerea rezultatului urmărit de părţi la dresarea clauzei privind onorariul de succes, Tribunalul apreciază că prima instanţă a analizat superficial voinţa părţilor, ajungând la o concluzie greşită în raport cu circumstanţele raporturilor dintre părţi şi cu regulile de interpretare a contractelor prevăzute de art.1266, 1268 c.civ., respectiv voinţa concordantă a părţilor stabilită pe baza împrejurărilor care relevă scopul contractului şi pe baza comportamentului ulterior al părţilor, împrejurările în care a fost încheiat contractul şi care pot clarifica sensul clauzei.

Astfel, din împrejurările semnării contractului de asistenţă juridică reţinute mai sus, este evident că rezultatul urmărit pentru plata onorariului de succes, inclusiv în cazul încheierii unei tranzacţii, era de a recupera suma achitată ca preţ de contestatoare către SC T. , în mod efectiv şi cu prioritate faţă de ceilalţi creditori, onorariul fiind stabilit prin raportare la suma recuperată.

Or, suma recuperată, faţă de obiectul dosarului /a3 astfel cum a fost stabilit de contestatoare, însemna pentru client succesul operaţiunii de menţinere a sumei achitate ca preţ într-un cont colateral contului de lichidare, şi îndestularea contestatoarei cumpărătoare cu prioritate faţă de alţi creditori, aşadar suma recuperată efectiv.

Pe de altă parte, dacă interpretarea dată contractului ar fi cea avansată de intimată, că onorariul de succes era datorat doar prin simpla admitere a cererii contestatoarei de restituire a preţului (deşi această interpretare nu poate fi reţinută, pentru motivele deja enunţate), atunci Tribunalul apreciază că această clauză ar fi avut o cauză ilicită, pentru că, într-adevăr, recuperarea scriptică a banilor de către contestatoare era o consecinţă firească şi previzibilă a desfiinţării contractului, prin repunerea părţilor în situaţia anterioară. În aceste condiţii, pentru intimata avocat nu exista riscul unei pierderi, ci doar certitudinea unui câştig, lipsind clauza privind onorariul de succes de elementul alea, condiţie de fond esenţială pentru validitatea contractelor aleatorii.

Că intenţia părţilor a fost să condiţioneze plata onorariului de succes de recuperarea efectivă a unei sume de bani o demonstrează şi modul în care au decurs ulterior, cronologic, relaţiile dintre părţi.

Astfel, la 20.03.2012 se încheie tranzacţia între SC T.  prin lichidator şi contestatoarea prin intimat, pentru stingerea litigiului din dosarul XXX, prin vărsarea într-un cont escrow a preţului achitat în 2007 indexat cu rata inflaţiei şi pronunţarea hotărârii de expedient, la prezentarea hotărârii către bancă urmând a avea loc eliberarea sumei către contestatoare (f.XXX). Contul Escrow este un depozit colateral care are ca si scop principal protejarea participantilor la tranzactii comerciale. Astfel, principala caracteristica a contului escrow este ca permite depunerea sumelor in favoarea beneficiarului, insa ridicarea acestora este conditionata de indeplinirea unor conditii contractuale, în speţă prezentarea hotărârii de expedient din dosarul /a3 de către contestatoare, care i-ar fi permis acesteia recuperarea efectivă a sumei.

A doua zi după încheierea tranzacţiei, la 21.03.2012, în dosarul /a3 lichidatorul SC T.  depune tranzacţia şi solicită pronunţarea hotărârii de expedient (f.XXX), în timp ce contestatoarea prin avocatul reprezentant al intimatei înaintează la dosar cerere precizatoare (f.XXX), prin care modifică obiectul acţiunii iniţiale şi solicită restituirea preţului, actualizat cu rata inflaţiei, cu dobândă legală de la data primirii sumei până la data plăţii efective şi daune compensatorii de 500.000 de euro.

La 27.04.2012 lichidatorul SC T. iniţiază dosarul nr. XXX  solicitând anularea contractului de vânzare cumpărare nr.XXX  dintre SC T.  şi SC I.  I.E.  C.  SRL , pe motiv de fraudă la lege, bunul fiind sub sechestru judiciar.

În acest context, având în vedere că a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi un alt dosar între aceleaşi părţi, la XXX a fost incheiat actul aditional nr. XXX avand ca obiect asistarea si reprezentarea clientului in această nouă cauză ce formeaza obiectul dosarului nr. XXX al Tribunalului Iasi, precum si in cauzele rezultate din acest dosar si in caile de atac exercitate impotriva hotararilor pronuntate in aceste dosare (f.XXX ).

La 30.05.2012 contestatoarea prin avocatul reprezentant al intimatei depune în acest nou dosar cerere reconvenţională subsidiară, prin care solicită, în situaţia admiterii cererii de chemare în judecată, să se dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv obligarea SC T.la restituirea preţului şi obligarea lichidatorului la păstrarea sumei într-un cont colateral până la soluţionarea irevocabilă a cauzei (f. XXX).

Astfel, se observă în continuare că obiectivul primordial al contestatoarei era de păstrare a bunului (cererea reconvenţională fiind doar subsidiară, în situaţia admiterii cererii de chemare în judecată), iar în caz contrar, în subsidiar, rezultatul urmărit era de a recupera efectiv suma achitată ca preţ, prin solicitarea de obligare a lichidatorului la păstrarea sumei într-un cont colateral până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.

De altfel, întrucât părţile nu au înţeles să disocieze activităţile prestate de intimat în cele două dosare, ci să încheie un act adiţional pentru reprezentarea în acest nou dosar, este evident că rămân valabile consideraţiile deja menţionate cu privire la voinţa concordantă a părţilor în privinţa clauzei privind onorariul de succes.

Ulterior, ca urmare a schimbarii formei de exercitare a profesiei de catre C.abinetul de A. R. C., au mai fost incheiate inca doua acte aditionale, respectiv actul aditional nr. XXX si nr. XXX (f.XXX ).

La 06.06.2013 Tribunalul Iaşi pronunţă sentinţa civilă nr.XXX  în dosarul nr.XXX prin care admite acţiunea lichidatorului şi cererea reconvenţională, constată nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr.XXX, dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară şi obligă SC T. aflată în faliment să restituie contestatoarei preţul achitat de aceasta. A fost respinsă cererea de obligarea a lichidatorului la păstrarea sumei într-un cont colateral până la soluţionarea irevocabilă a cauzei (f. XXX).

Din motivarea sentinţei rezultă că repunerea în situaţia anterioară a fost dispusă ca efect al nulităţii, în speţă nefiind invocată ori analizată o eventuală excepţie de la principiul restabilirii situaţiei anterioare care să o pună pe contestatoare în pericolul de a nu i se restitui suma de bani (invocarea relei credinţe a contestatoarei, de către partea adversă, a fost respinsă cu o motivare succintă ca nejustificând sub nici o formă reţinerea preţului de către T.  care astfel s-ar fi îmbogăţit fără justă cauză). Astfel, se confirmă concluzia că, dacă interpretarea dată contractului ar fi cea avansată de intimată, că onorariul de succes era datorat doar prin simpla admitere a cererii contestatoarei de restituire a preţului, atunci această clauză ar fi avut o cauză ilicită, pentru că admiterea cererii reconvenţionale în sensul repunerii părţilor în situaţia anterioară a fost o formalitate inerentă admiterii acţiunii în constatarea nulităţii, o consecinţă firească şi previzibilă a desfiinţării retroactive a contractului, prin repunerea părţilor în situaţia anterioară ca efect al nulităţii (paragrafele XXX ale sentinţei civile nr XXX, fila XXX  ).

Contestatoarea nu a atacat sentinţa cu apel, însă a fost reprezentată în apel de avocatul reprezentant al intimatei, iar la XXX  Curtea de Apel Iaşi a pronunţat decizia XXX prin care a anulat, respectiv respins apelurile formulate de lichidator, DGFP Iaşi şi AAAS în calitate de curator special pentru T. SA. (f. XXX).

La 24.06.2014 intimata emite factura XXX în valoare de 54458,32 lei (10.000 euro + TVA) onorariu conform XXX achitată la 01.07.2014 cu menţiunea XXX conform contract XXX avans onorariu succes (f.XXX).

La 10.12.2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat decizia nr.XXX  prin care s-au respins recursurile formulate de lichidator şi AAAS în calitate de curator special pentru T.  (f.XXX).

La 09.01.2015 contestatoarea apare înscrisă la masa credală cu creanţa chirografară din sentinţa civilă nr.XXX  în dosarul nr. XXX (f. XXX 37-38 ). La 13.05.2015 este înregistrată în dosarul nr. XXX  contestaţia formulată de contestatoare prin avocatul reprezentant al intimatei, arătând că creanţa contestatoarei este una născută după data deschiderii procedurii, fiind îndreptăţită la a obţine plata înaintea oricărei ordini de distribuire (f.XXX ).

Tribunalul constată că la 13.05.2015 între părţi nu fusese încheiat un alt contract de asistenţă juridică pentru reprezentare în dosarul nr.XXX , de unde concluzionează că intimata a acţionat în baza raporturilor juridice anterioare, în executarea primului contract de asistenţă cu actele adiţionale, pentru obţinerea rezultatului urmărit, recuperarea efectivă a sumei. Astfel, şi din obiectul dosarului XXX  reiese că rezultatul urmărit de clienta contestatoare nu fusese atins prin pronunţarea sentinţei civile nr. XXX , ci era necesară o confirmare judiciară a calităţii de creanţa născută după data deschiderii procedurii, pentru a exista posibilitatea unei recuperări efective a creanţei.

În paralel, la 02.03.2015 contestatoarea prin avocatul reprezentant al intimatei depune cerere de executare silită a sentinţei civile nr. XXX  în dosarul nr. XXX , cerere înregistrată în dosarul de executare nr.XXX  al BEJA G. P. (f.XXX ), însoţită de împuternicirea avocaţială din 02.03.2015 purtând menţiunea întocmirii în baza XXX (f.XXX). La 25.03.2015 SC T.  a formulat contestaţie la executare în dosarele XXX şi XXX

La 15.06.2015, data primului termen de judecată în cele două contestaţii conexate, intre contestatoare si intimata a fost incheiat contractul de asistenta juridica seria B nr.XXX , avand ca obiect asistenta juridica si reprezentare in dosarele nr.XXX , nr. XXXX si nr. XXXX precum si in caile de atac exercitate impotriva hotararilor pronuntate in aceste dosare, onorariul convenit fiind de 10000 EURO+TVA, iar in art. 5 din contract s-a prevăzut ca onorariul va fi scăzut din onorariul de succes datorat conform contractului nr. XXX.

Instanţa apreciază că această menţiune şi acest mod de remunerare a intimatei este încă o dovadă a faptului că rezultatul urmărit prin contractul de asistenţă juridică din 2012 încă nu fusese atins, noile activităţi fiind legate de acelaşi rezultat şi urmând a fi remunerate printr-un onorariu fix de 10.000 euro cu TVA, care însă micşorează onorariul de succes stabilit anterior, căci noile activităţi sunt efectuate tocmai în vederea atingerii rezultatului convenit de părţi, astfel că nu antamează costuri suplimentare.

De altfel, inclusiv intimata, prin cererea de executare silită, indică faptul că contractul de asistenta juridica XXX a completat contractul iniţial, din 2012 (f.1XXX), aceeaşi perspectivă de continuitate a raportului juridic iniţial, completat în 2015, fiind relevată şi prin întâmpinarea depusă în faţa primei instanţe (f.XXX).

La 18.06.2015 intimata emite factura XXX în valoare de 55653,68 lei (10.000 euro + TVA) onorariu conform XXX şi XXX achitată la achitată la 23.06.2015 şi 25.06.2015 (f.XXX).

Prin sentinţa civilă nr.XXX a Judecătoriei Iaşi menţinută prin decizia civilă nr.XXX  a Tribunalului Iaşi a fost admisă contestaţia la executare în cauzele conexate nr.XXX  şi nr.XXX, fiind anulată executarea silită demarată de contestatoarea prin avocatul reprezentant al intimatei pentru executarea silită a sentinţei civile nr.XXX în dosarul nr.XXX.

Prin sentinţa civilă nr.XXX  a Tribunalului Iaşi menţinută prin decizia civilă nr.XXX a Curţii de Apel Iaşi date în dosarul nr.XXX a fost respinsă contestaţia formulată de contestatoarea prin avocatul reprezentant al intimatei cu privire la tabelul definitiv consolidat actualizat al creanţelor asupra averii debitoarei SC T., stabilindu-se caracterul creanţei stabilite în favoarea contestatoarei prin sentinţa civila nr.XXX  în dosarul nr.XXX de creanţă chirografară anterioară deschiderii procedurii (f. XXX ).

Din adresa XXX a R. SPRL lichidator al SC T.  rezultă faptul că societăţii contestatoare nu i-a fost distribuită nici o sumă în cadrul procedurii de faliment (f.XXX ).

Faţă de aceste împrejurări, plasate în cronologia raporturilor dintre părţi, prima instanţa reţine simplist faptul că părţile nu vizaseră şi executarea silită prin contractul de asistenţă juridică iniţial încheiat, astfel că rezultatul urmărit nu putea fi recuperarea efectivă a banilor.

Totuşi, prima instanţa nu ia în considerare circumstanţele specifice cauzei, faptul că contestatoarea era creditoarea unei societăţi în insolvenţă, astfel că simpla obţinere a unui titlu executoriu nu reprezenta un succes pentru contestatoare, în condiţiile în care existau creditori cu rang preferenţial în cauză.

Or, contractul de asistenţă juridică a vizat iniţial un dosar asociat al dosarului de faliment (/a3), în care se urmărea fie păstrarea bunului, fie restituirea efectivă şi cu prioritate a preţului, apoi activitatea de asistenţă juridică a fost extinsă, prin cel de-al doilea contract de asistenţă juridică, la întreg dosarul de faliment, desfăşurându-se în concret în dosarul asociat /a8, denotând necesitatea atingerii în continuare a rezultatului urmărit – recuperarea sumei prin obţinerea calificării creanţei vizând restituirea preţului drept una născută în timpul procedurii de faliment, cu consecinţa recuperării efective şi cu prioritate a sumei.

Prin urmare, contrar perspectivei instanţei de fond, reţine Tribunalul că rezultatul urmărit prin dresarea clauzei nu viza atât punerea în executare silită a sentinţei civile nr.XXXX  pronunţată în dosarul nr.XXX cât obţinerea pentru contestatoare a unei situaţii „privilegiate” faţă de ceilalţi creditori ai SC T. care să permită recuperarea creanţei cu prioritate şi în mod efectiv, succesul fiind reprezentat de recuperarea efectivă a unor sume de bani de către client.

Având în vedere multitudinea aspectelor de fapt care au creat convingerea Tribunalului cu privire la voinţa părţilor în raport de rezultatul urmărit pentru plata onorariului de succes, doar menţiunea indicată de contestatoare pe ordinul de plată a facturii XXX(f.XXX) ca fiind avans onorariu succes invocată de intimată în sprijinul interpretării că clientul datora onorariul de succes ca urmare a admiterii cererii reconvenţionale în dosarul nr.XXX nu este suficientă pentru a infirma concluzia extrasă motivat din toate celelalte împrejurări în care s-au desfăşurat raporturile dintre părţi. Or, acea factură putea fi emisă în contextul în care prelungirea procedurilor judiciare a condus la cheltuieli suplimentare pentru intimată, iar contestatoarea, acceptând plata acestora, nu putea decât să le impute asupra onorariului de succes stabilit anterior, micşorându-l, căci prelungirea procedurilor judiciare viza tocmai atingerea rezultatului convenit de părţi.

În fine, un ultim element din comportamentul ulterior al părţilor prezintă relevanţă în speţă - faptul că, deşi pretinde că obligaţia de plată a onorariului de succes s-a născut încă de la data rămânerii definitive a soluţiei din dosarul nr.XXX respectiv din 18.06.2014, totuşi intimata demarează executarea silită abia la 09.10.2017, la mai bine de 3 ani.

Tribunalul apreciază că, în lumina consideraţiilor anterioare, nu se impune analiza prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, căci acesta nu a fost un motiv de contestaţie invocat de contestatoare în faţa primei instanţe, ci doar un argument în susţinerea apelului, folosit per a contrario pentru a contracara o concluzie a primei instanţe, dar această pasivitate prelungită  a intimatei contribuie la convingerea instanţei cu privire la înţelegerea părţilor în raport de rezultatul urmărit pentru plata onorariului de succes.

Or, întrucât la acest moment contestatoarea nu a recuperat nici o sumă din titlul executoriu, Tribunalul apreciază că creanţa intimatei nu este certă, lichidă şi exigibilă, impunându-se admiterea apelului şi admiterea în parte a acţiunii cu privire la contestaţia la executare silită propriu-zisă, împotriva executării silite însăşi, a actelor de executare şi a încheierii de încuviinţare a executării silite, cu consecinţa anulării încheierii nr. XXX pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr.XXX , întrucât a fost încuviinţată executarea în ciuda impedimentului prevăzut de art.666 al.5 pct.4 Cpc, a executării silite însăşi şi a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. X al B.E.J. XXX.

În acest context, va admite în parte şi cererea de intervenţie accesorie în interesul contestatoarei, formulată  de intervenienta B. T.

Întrucât recuperarea taxelor de timbru achitate în contestaţia la executare este supusă dispoziţiilor speciale ale OUG nr.80/2013, şi nu dispoziţiilor privind cheltuielile de judecată din art.451 şi urm. Cpc, va respinge cererea apelantei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de taxele de timbru achitate la fond şi în apel.

Cu privire la cererea intervenientei B.T.a de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere faptul că intervenţia voluntară  accesorie e o simplă apărare în folosul părţii pentru care se intervine, dar şi în interesul intervenientului însuşi, fiind efectuată din iniţiativa intervenientului, care nu opune drepturi proprii părţilor, Tribunalul apreciază că acesta este dator să suporte spezele propriei intervenţii, neputându-se reţine o culpă procesuală a intimatei în raport de intervenientul voluntar accesoriu. Prin urmare, va respinge cererea intervenientei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de către contestatoarea S.C. I. I. E. C. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. XXX pronunţată de Judecătoria Iaşi, sentinţă pe care o schimbă în parte, în sensul că:

Admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea S.C. I. I. E. C. S.R.L. ., cu sediul procedural ales la Cabinet de avocat XXX din Iaşi, Bd. XXX , jud. Iaşi, în contradictoriu cu intimata S. C. P. de A. C. şi A. sediul ales în XXX

Admite în parte cererea de intervenţie accesorie în interesul contestatoarei, formulată  de intervenienta B.T., cu sediul procesual ales la SCA XXX

Anulează încheierea nr. XXX pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr.XXX , executarea silită însăşi şi toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. XXX B.E.J. A. C.

Păstrează dispoziţiile sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii, referitoare la respingerea contestaţiei formulate împotriva titlurilor executorii.

Respinge cererea apelantei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Respinge cererea intervenientei B. T. de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Domenii speta

Spete similare