Fapta care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni. incidenţa art.18/1 c.p. reţinerea greşită a temeiului de drept în baza căruia se dispune achitarea

Prin d.p. nr. 476 / 01.07.2005 a Tribunalului Galaţi a fost admis recursul declarat de partea vătămată R.I. împotriva sentinţei penale nr. 274 / 10.02.2005 a Judecătoriei Galaţi, a fost casată sentinţa penală recurată iar în rejudecare s-a dispus, în baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. în referire la art.10 lit.b/1 C.p.p. achitarea inculpatului S.R.F. pentru infracţiunea prev.de art.180 al.2 C.p. şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ conform art.18/1 al.2 C.p. şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ conform art.18/1 al. 3 C.p.

Totodată, tribunalul a dispus în baza disp. art.11 pct.2 lit.a în ref.la art.10 lit.d C.p.p. achitarea aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea prevazută de art.193 C.p.

Tribunalul a casat hotărârea primei instanţe prin care se dispusese achitarea inculpatului în baza art.10 lit.c C.p.p. în ceea ce priveşte infracţiunea prev.de art.180 al.2 C.p. şi în baza art.10 lit.a C.p.p. în ceea ce priveşte infracţiunea prev.de art.193 C.p. reţinând că din întregul material probator administrat în cauză rezultă cu certitudine că inculpatul S.R.F. a lovit-o pe partea vătămată R.I. cauzandu-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 3-4 zile îngrijiri medicale.

În acest sens sunt certificatul medico-legal nr. 115 / 21.01.2004 eliberat de Serviciul Medico-Legal Galaţi şi declaraţiile martorilor S.A. şi R.S. din care rezultă că în urma unei discuţii contradictorii inculpatul a aplicat părţii vătămate mai multe lovituri cu pumnii în zona capului, împrejurare în care a şi ameninţat-o cu moartea pe partea vătămată.

Reţinând că fapta de lovire există şi că a fost comisă de inculpat, tribunalul a apreciat totodată că aceasta este lipsită de pericolul social specific unei infracţiuni, ţinând seama de faptul că între părţi exista o stare conflictuală mai veche, că reacţia inculpatului a fost determinată şi de atingerea adusă dreptului său de proprietate asupra imobilului, că scopul urmărit nu a fost acela de a o lovi pe partea vătămată, gestul inculpatului fiind determinat şi de atitudinea părţii vătămate şi în consecinţă a unei descarcari nervoase.

Vazand şi faptul că inculpatul este la primul impact cu legea penală iar leziunea suferită de partea vătămată este minoră (“traumatism cranio-cerebral minor”), tribunalul a apreciat că în concret, fapta de lovire nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

În ceea ce priveşte infracţiunea de “ameninţare” s-a apreciat că în raport de nivelul de pregătire al părţii vătămate şi de contextul în care ameninţările au fost rostite, afirmaţiile inculpatului nu au condus la alarmarea părţii vătămate, nefiind apte să inspire acesteia o temere gravă şi puternică astfel că, nefiind întrunite elementele constitutive prev.de art.193 C.p. s-a dispus achitarea conform art. 11 pct.2 lit.a în ref.la art.10 lit.d C.p.p.

Domenii speta

Spete similare