Obiectul (încadrarea juridică) - art. 239 cod penal

Prin sentinţa penală nr. 2451/10.09.2004 a Judecătoriei Focşani, prin schimbarea încadrării juridice din art. 239 alin. 1, 2 Cod penal în art. 239 alin. 1 Cod penal şi art. 239 alin. 2 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului C.I. pentru comiterea infracţiunilor de:

-ultraj, prev. de art. 239 alin. 1 Cod penal la 3 luni închisoare;

-ultraj, prev. art. 239 alin. 2 Cod penal la 3 luni închisoare;

-ultraj, prev. de art. 239 alin. 3 teza II Cod penal la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a şi 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa

cea mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 7 din L 543/2002 s-a revocat beneficiul graţierii pedepsei de 2.000.000 lei amendă penală aplicată prin sentinţa penală nr. 1062/6.05.2003 a Judecătoriei Brăila, amendă ce a fost alăturată pedepsei de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2.000.000 lei amendă.

În conformitate cu art. 14 Cod procedură penală rap. la art. 998 Cod civil a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile cu dobânda aferentă până la achitare către Casa de Asigurări de Sănătate Vrancea şi către partea civilă D.R. daune morale şi daune materiale.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că inculpatul, la 28.11.2003 l-a insultat şi ameninţat pe partea îvătămată D.R., pădurar în cadrul O.S. Nereju care se afla în exerciţiul funcţiunii, iar la data de 8.12.2003 l-a lovit pe partea vătămată D.R. aflat în timpul funcţiunii fiindu-i necesar acestuia 80-90 zile îngrijiri medicale.

Pentru stabilirea încadrării juridice a faptelor comise de inculpat instanţa de fond, analizând situaţia de fapt, a apreciat că inculpatul nu a comis o singură infracţiune ci, prin acţiunea de a insulta partea vătămată, apoi de a o ameninţa şi de a o lovi, a comis 3 infracţiuni de ultraj potrivit dispoziţiilor art. 239 alin. 1 Cod penal, art. 239 alin. 2 Cod penal şi art. 239 alin. 3 Cod penal.

Împotriva sentinţei penale nr. 2451/10.09.2004 a declarat apel C.I. pentru nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei, partea vătămată fiind cea care l-a provocat pe inculpat, s-a repezit la acesta şi deoarece s-a dezechilibrat, a căzut peste partea vătămată, situaţie care rezultă şi din probe deoarece nici unul dintre martorii audiaţi nu a declarat că a văzut părţile lovindu-se.

Prin decizia penală nr. 566/17.11.2003 a Tribunalului Vrancea s-a respins ca nefondat apelul inculpatului C.I., reţinându-se că instanţa de fond a analizat în complexitatea lor probele administrate atât la urmărirea penală, cât şi la cercetarea judecătorească a cauzei, le-a coroborat obiectiv şi a reţinut corect situaţia de fapt, în sensul că inculpatul, la date diferite, a insultat, ameninţat şi lovit pe partea vătămată.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul C.I. şi care a susţinut că partea vătămată a avut interes să i se întocmească dosar penal, că în realitate el a căzut de pe cal peste partea vătămată, fracturându-i piciorul.

Că în speţă, s-ar impune restituirea cauzei la Parchet pentru reanchetare sau spre rejudecare la instanţa de fond întrucât, în ce-l priveşte, lucrurile s-au exagerat.

În subsidiar, a solicitat ca pentru fapta comisă să nu fie privat de libertate dacă nu se impune chiar achitarea sa.

Prin decizia penală nr. 97/8.02.2004 a Curţii de Apel Galaţi s-a admis recursul declarat de inculpat.

S-a reţinut că vinovăţia inculpatului a fost pe deplin dovedită cu plângerea şi declaraţia părţii vătămate, depoziţiile martorilor C.G., C.I., M.N. ş.a. toate coroborate cu certificatul medico-legal şi declaraţiile inculpatului-recurent.

Stabilind vinovăţia inculpatului şi a situaţiei de fapt conformă cu realitatea, instanţa de fond a dat o încadrare juridică greşită faptelor comise de inculpat.

Astfel, deşi prin actul de sesizare al instanţei inculpatul a fost corect trimis în judecată pentru comiterea a două infracţiuni de ultraj, şi anume una în forma prevăzută de disp. art. 239 alin. 1 şi 2 Cod penal şi alta în forma prevăzută de art. 239 alin. 3 Cod penal instanţa, în mod greşit a dispus schimbarea calificării juridice în două infracţiuni de ultraj prev. şi ped. de disp. art. 239 alin. 1, art. 239 alin. 2 Cod penal condamnându-l pe inculpat la două pedepse de câte 3 luni închisoare întrucât inculpatul a comis în aceleaşi împrejurări şi împotriva aceleiaşi persoane cele două acţiuni prevăzute de textul legal cu modalităţi alternative.

S-a reţinut drept încadrare juridică - art. 239 alin. 1 şi 2 Cod penal şi art. 239 alin. 3 teza a II-a Cod penal.

Domenii speta

Spete similare