VATAMARE CORPORALA GRAVA – INCADRARE JURIDICA
Prin sentinta penala nr. 1028 din 05 octombrie 2004 a Judecatoriei Radauti, inculpatul I.V. a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru infractiunea de vatamare corporala grava prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal, retinandu-se ca, in dimineata zilei de 05 martie 2004, in timp ce fiul sau I.C.F. dormea i-a aruncat pe fata acid de baterie, cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale timp de 120 de zile, precum si un prejudiciu estetic permanent ce constituie slutire.
Tribunalul Suceava – prin decizia nr. 175 din 14 martie 2005 a admis apelul partii vatamate si a desfiintat partial sentinta, in sensul ca a schimbat incadrarea juridica a faptei in infractiunea prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal, mentinand pedeapsa precum si celelalte dispozitiuni.
Curtea de Apel Suceava prin decizia penala nr. 277 din 04 mai 2005, a respins ca nefondat recursul inculpatului care a cerut retinerea in favoarea sa a circumstantei atenuante a provocarii si diminuarea pedepsei sub minimul special de 3 ani.
Speta prezinta interes in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei.
Intrucat fapta inculpatului a fost savarsita in scopul producerii slutirii, deci cu intentie directa, incadrarea juridica corecta este cea prevazuta de art. 182 alin. 2 si 3 Cod penal, caz in care minimul pedepsei este de 3 ani inchisoare.
In recursul inculpatului nu poate fi recalificata fapta, pentru care pedeapsa este de la 3 la 12 ani inchisoare, dar este un motiv pentru mentinerea pedepsei de 3 ani inchisoare, corespunzatoare unei incadrari juridice corecte.
(Curtea de Apel Suceava – decizia penala nr. 277/04 mai 2005)
Judecătoria Corabia
concurs ideal si real de infractiuni
Curtea de Apel Brașov
Omor deosebit de grav. Omorul săvârşit de un inculpat care a mai comis anterior un omor
Judecătoria Moinești
Loviri si alte vatamari
Curtea de Apel Galați
Principiul neagravării situaţiei inculpatului în propria cale de atac, consacrat de art. 372 Cod proc. penală, se aplică şi în cazul rejudecării cauzei în fond, după ce prima hotărâre a fost desfiinţată în apelul exclusiv al inculpatului şi al părţil...
Judecătoria Iași
Aplicarea principiului „in dubio pro reo”, în situaţia în care partea vătămată a suferit leziuni anterioare actului de violenţă exercitat de inculpat, iar actele medico-legale nu menţionează existenţa unor leziuni suplimentare.