In lipsa unor dovezi privind neîndeplinirea atributiilor de parinte, interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. d cod procedura penala, ca pedeapsa accesorie, este nelegala.

In lipsa  unor dovezi privind neîndeplinirea atributiilor de parinte, interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. d  cod procedura penala, ca pedeapsa accesorie, este nelegala.

Prin sentinta penala nr.273 din data de 06.06.2005, în dosarul nr.386/2005, tribunalul a hotarât:

În baza art.174 Cod penal, a condamnat inculpatul U.I. la pedeapsa de 11 ani închisoare.

În baza art.65 al.2 Cod penal, în ref.la art.66 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complimentara a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.”a” si „b” Cod penal, pe o perioada de 3 ani dupa executarea pedepsei închisorii.

A facut aplic.art.71 Cod penal, în ref.la art.64 Cod penal.

În fapt, pe baza probelor administrate, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Pe fondul unui conflict spontan, în ziua de 01.12.2004, inculpatul U.I. a lovit-o cu pumnii si picioarele în fata, în zona toracica, pe victima B.I., provocându-i leziuni grave, care au condus la deces.

Împotriva hotarârii, în termen legal, inculpatul U.I. a declarat apel cu privire la individualizarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia.

Critica este neîntemeiata.

Prima instanta a stabilit, în mod corect, situatia de fapt, încadrarea juridica corespunzatoare si a aplicat pedeapsa în raport de criteriile prevazute de art.72 Cod penal.

În conditiile în care pedeapsa stabilita de instanta este spre minimul prevazut de textul incriminator, în care nu exista împrejurari care sa constituie circumstante atenuante în sensul art.72 Cod penal, nu se poate proceda la o reducere a cuantumului pedepsei; în contextul activitatii infractionale conduita sincera a inculpatului, faptul ca are parintii bolnavi, nu pot constitui circumstante atenuante.

Însa apelul este admisibil sub aspectul pedepsei accesorii a interzicerii dreptului prevazut de art.64 lit.”d” Cod penal.

Astfel, din actele dosarului rezulta ca, inculpatul nu este parinte si nu sunt dovezi ca nu ar fi un bun parinte – ceea ce nici nu s-ar putea demonstra de altfel la acest moment.

Prin urmare, nu exista nici un temei pentru aplicarea automata – ca rezultat al condamnarii – a pedepsei accesorii prevazuta de art.64 lit.”d” Cod penal.

Prin urmare, pentru acest ultim considerent, în baza art.379 pct.2 lit.”a” Cod pr.penala, apelul va fi admis, se va desfiinta hotarârea atacata si se va înlatura pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor parintesti prevazuta de art.64 lit.”d” Cod penal, pe durata indicata în art.71 al.2 Cod penal.

Decizia penala nr. 206/P din 29 iulie 2005

In acelasi sens:

Decizia penala nr. 209/P din 29 iulie 2005

Decizia penala nr. 227/P din 6 septembrie 2005

Decizia penala nr. 513/P din  6 septembrie 2005

Domenii speta

Spete similare