Drept penal. partea generală. Fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Decizie 143/P/27.02.2004 din 27.02.2004


f) Prin sentinta penala nr.1891/17.09.2003, Judecatoria Constanta, a respins exceptia nulitatii absolute a buletinului de analiza toxicologica-alcoolemie nr.2997/1.12.2002 si în baza art.l1 pct2lita rap.la art.l0 lit.b cod pr.penala, a achitat pe inculpatul V.G. pentru savârsireajnfractiunii prev.de art.37 aLI din Decr.218/1966.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut ca exceptia nu este întemeiata, întrucât înscrisul doveditor al efectuarii constatarii tehnico-stiintifice nu cuprinde neregularitati; ridicarea probelor de sânge de la inculpat nu s-a efectuat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, respectiv cu instructiunile I.M.L.Mina Minovici anexate la dosar; procesul-verbal de recoltare nu este semnat de nici un martor, desi prezenta acestuia era obligatorie; recoltarea nu s-a facut sub supravegherea unui medic, asa cum cer instructiunile I.M.L.Mina Minovici; în procesul-verbal nu s-a aplicat numarul sigiliului apartinând Ministerului de Interne cu care s-au sigilat si nici numarul de probe ridicate; aceste neregularitati au creat un dubiu major cu privire la faptul ca obiectul analizei toxicologice îl constituie stabilirea nivelului alcooemiei din probele de sânge recoltate de la inculpat si nu de la alte probe de sânge;  acest dubiu profita inculpatului, situatie în care va fi înlaturat din materialul probatoriu administrat, ca neconcludenta, proba cu procesul-verbal de recoltare, atasat dosarului de urmarire penala; ca urmare a incertitudinii ca nivelul alcoolemiei inculpatului, la momentul recoltarii de probe biologice si la momentul depistarii, era mai mare de 1 %0, nu se poate retine în sarcina acestuia savârsirea infractiunii pentru care a fost trimis în judecata.

Tribunalul Constanta, prin decizia penala nrAO/15.01.2004, a admis ca fondat apelul declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta, împotriva sentintei penale nr.1891/1003, a Judecatoriei Constanta si în baza art.37 din Decr.328/1966, a condamnat pe inculpatul V.G. la pedeapsa de 1 an închisoare.

In baza art.81 cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei aplicate, s¬a stabilit termenul de încercare de 3 ani, potrivit art.82 cod penal si s-a facut aplic.art.83 cod penal.

Instanta de apel a retinut: proba de sânge a fost recoltata inculpatului de un cadru medical în incinta unei unitati spitalicesti, în prezenta unui lucrator de politie si dupa dezinfectarea bpielii cu apa oxigenata si folosind o seringa de unica folosinta;  aceasta proba a fost prezentata spre analiza S.M.L.Constanta, într-un flacon sigilat cu sigiliul Ministerului de Interne si având numele inculpatului înscris pe flacon; alcoolemia constatata în sângele inculpatului la 30.11.2002, ora 2,05, a fost de 1,10 gr.%o; procesul-verbal din 30.11.2002, a fost semnat de asistent, martor, inculpat si organul de politie din care rezulta ca inculpatul a refuzat recoltarea celei de a doua probe de sânge; mentiunile lipsa nu contravin instructiunilor I.M.L.Mina Minovici si nu au implicatii în stabilirea alcoolemiei inculpatului; astfel, inculpatul se face vinovat de savârsirea infractiunii prev.de art.37 alin.1 din Decr.328/1966.

Impotriva deciziei penale nr.40/15.01.2003, a Tribunalului Constanta, inculpatul a declarat recurs, sustinând ca: se impune aplicarea unei pedepse cu caracter administrativ, întrucât instanta de apel gresit a stabilit împrejurarea în care nu s-a realizat cea de a doua proba a alcoolemiei; fiind întrebat daca doreste o a doua recoItare de proba de sânge, nu a stiut cum va fi interpretat acest refuz.

Examinând legalitatea deciziei penate nr.40/15.01.2003, a Tribunalului Constanta, în raport ce criticile formulate, ce pot constitui cazurile de casare prev.de art.385/9 aLI pct. 17/1, 18 în ref.1a art.385/6 aLI si 2 cod pr.pena1a, se constata ca urmatoarele:

La 30.11.2002, inculpatul a condus pe drumurile publice din Constanta un autoturism având în sânge o îmbibatie alcoolice de 1,10gr.%o.

Sustinerea recurentului, referitoare la faptul ca nu a cunoscut consecintele refuzului sau de a i se recolta a doua proba, nu poate fi primita, întrucât i s-au adus la cunostinta prevederile I.M.L.Mina Minovici Bucuresti, asa cum rezulta din procesul¬verbal încheiat la 30.11.2002, semnat si de acesta.

Astfel, se retine ca instanta de apel a stabilit corect situatia de fapt, încadrarea juridica si vinovatia recurentului-inculpat, dar în ceea ce priveste analizarea pericolului social concret al faptei, nu s-a tinut seama de modul si mijloacele de savârsire a acesteia, de scopul urmarit, de împrejurarile în care fapta a fost comisa, de urmarea care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

Fata de criteriile aratate mai sus si prev.de art.18/1 a1.2 cod penal, se retine ca fapta savârsita de recurent, prin continutul ei concret si prin atingerea minima adusa relatiilor sociale ocrotite de art.37 al.1 din Decr.328/1966, în raport de persoana si conduita buna a acestuia, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Pentru aceste considerente, unneaza a face aplic.art.385/15 pct.2 lit.d cod pr.penala si admite recursul ca nefondat

Urmeaza a casa sentinta penala nr. 1891/17.09.2003, a Judecatoriei Constanta si decizia penala nr. 40/15.01.2003, a Tribunalului Constanta si, rejudecând, face  aplic.art.ll pct 2 lita rap.1a art.10 litb/l cod pr.penaIa, în ref.1al art.18/1 cod penal si achita pe recurent pentru infractiunea prev.de art.37 aLI din Decr.328/1966.

Face aplic.art.91 litc din codul penal si aplica re curentului sanctiunea cu caracter administrativ - amenda în suma de 4.000.000 lei.