Anulare hotarare

Deliberând, conform  art.256  Cod  procedura  civila , constata  urmatoarele:

Prin sentinta civila  nr. 5399/22.12.2005, Tribunalul  Bucuresti -  Sectia  a VIII - a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios  Administrativ si Fiscal,  a  respins exceptiile de  nelegalitate  a  HCGMB nr.169/2004, a  inadmisibilitatii actiunii si a  lipsei  de  interes a  reclamantului,  a admis  actiunea  formulata  de reclamantul  Prefectul  Municipiului  Bucuresti  în contradictoriu  cu  pârâtul  Consiliul  local  al  Sectorului  1  Bucuresti  si a  anulat  hotarârea  nr.299/18.03.2005,  a  pârâtului.

În  considerentele sentintei, Tribunalul a  retinut  ca actiunea este  admisibila , deoarece dispozitiile art.135 din  Legea  nr.215/2001 au fost abrogate  prin art.44 din  Legea  nr.340/2004,  fiind înlocuite de  prevederile art.26  din  Legea  nr.340/2004, care  au fost  respectate  la  introducerea  cererii.

Cu  privire  la  exceptia  lipsei  de interes , Tribunalul  a  retinut  ca  prefectul  promoveaza interesul general,  iar faptul  ca  beneficiarul PUZ  - ului aprobat prin hotarârea atacata si-a  retras documentatia  si  a renuntat la dreptul dobândit  nu  are  relevanta  în cauza, atâta timp cât  hotarârea nu  a fost revocata  sau  anulata.

Asupra exceptiei  de nelegalitate  a HCGMB  nr.169/2004  Tribunalul a  retinut  ca acest act  administrativ  nu  încalca dispozitiile art.47  si  48  din  Legea  nr.350/2001  , deoarece  nu prevede  ca  nu  vor fi întocmite PUD-uri,  ci ca  pentru orice constructie trebuie întocmit  PUZ , ceea ce  este o  aplicare  a art.47  alin.3  lit.c)  din  Legea  nr.350/2001.

Tribunalul a  retinut  ca nu  sunt încalcate nici  prevederile  art.3 din Ordinul nr.1107/2001 al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, deoarece  hotarârea Consiliului General al Municipiului Bucuresti  nu  stabileste o  alta  competenta  de avizare  pentru PUD,  ci pentru  PUZ  si nici prevederile art.95  lit.i) din  Legea nr.215/2001 deoarece pârâtul este  abilitat sa aprobe PUZ-urile în  conditiile legii, dar  nu  are  aceasta atributie pentru  zonele centrale si de  interes. Consiliul General al Municipiului Bucuresti are  competenta prevazuta de art.38 lit.c)  din  Legea  nr.215/2001 si  prin  urmare daca poate  aproba PUG ,  îl  si  poate  modifica printr-o alta hotarâre,  iar art.46 alin.1  din  Legea ne.350/2001  instituie obligativitatea actualizarii PUG la  5-10 ani, dar  nu  interzice actualizarea lui într-un  termen mai scurt,  în functie de interesul dezvoltarii localitatii.

În ceea ce priveste fondul cauzei, Tribunalul a  retinut ca HCGMB nr.169/2004 este  obligatorie pentru  Consiliul  Local  al  Sectorului  1  Bucuresti,  conform  art.99 din  Legea  nr.215/2001  , iar  pârâtul nu a contestat  includerea zonei  la  care se  refera PUZ-ul adoptat prin  hotarârea atacata în categoria de interes stabilite prin  HCGMB  nr.169/2004 .

Sentinta mentionata  a fost  atacata cu  recurs, în termenul  legal,  de  catre pârât , care a  solicitat modificarea ei  în sensul admiterii  actiunii.

În  motivarea  cererii  de  recurs,  recurentul  pârât a  aratat  ca  HCGMB  nr.169/2005 este  nelegala  ,  întrucât încalca prevederile  art.47  si  48  din  Legea  nr.350/2001,  privind amenajarea teritoriului si  urbanismului,  referitoare  la  adoptarea planului  urbanistic general, prevederile art.3 din Ordinul  nr.1107/2001 al  Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei ,  privind  unele  masuri speciale pentru avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si  urbanismului în  Municipiului Bucuresti si dispozitiile  art.95  lit.i) din  Legea  nr.215/2001 ,  a administratiei publice  locale, cu  modificarile si  completarile  ulterioare,  modificând  implicit si Planul  Urbanistic General (PUG)  al  Municipiului Bucuresti, aprobat prin HCGMB nr.269/2000.

În  acest  sens,  recurentul  pârât  a aratat ca  noua delimitare  a zonelor  Municipiului Bucuresti  ,  aprobata prin  HCGMB nr.169/2005 ,  modifica implicit  delimitarea cuprinsa  în  PUG aprobat prin  HCGMB  nr.269/2000. Potrivit  art.4 din  acea hotarâre, perioada de  valabilitate  a PUG era de 10  ani,  iar  potrivit art.46 alin.1  din  Legea nr.350/2001  ,  PUG-urile urmeaza  a fi actualizate la 5-10 ani; modificarea  PUG-ului existent înaintea termenului de  valabilitate de  10  ani nu  s-ar putea realiza decât în  mod  expres, printr-o hotarârea  de  consiliu general  având acest obiect.

Recurentul  pârât  a  mai  aratat  ca potrivit art.46  alin.2 lit.c) din  Legea  nr.350/2001 ,  zonificarea functionala  a localitatii  trebuie sa faca  obiectul  unui  PUG ,  iar potrivit Ghidului  privind metodologia de elaborare  si  continutul cadrul al planului  urbanistic  general, aprobat prin  Ordinul  13N  din  10.03.1999 ,  este obligatorie PUG de catre  Ministerul Lucrarilor Publice  si  Amenajarii  teritoriului -  avizare  , care în cazul  HCGMB  nr.169/2004 nu a fost  obtinuta.

Totodata,  recurentul  pârât  a  aratat ca  sunt  eludate dispozitiile  art.47  si 48  din  Legea  nr.350/2001  , care stabilesc  regimul juridic  al  planului urbanistic zonal (PUZ)  si  al  planului  urbanistic de  detaliu (PUD)  ,  pentru  ca HCGMB  nr.169/2004 înlatura  delimitarea  dintre cele doua tipuri  de  planuri de  urbanism , PUD- urile fiind înlocuite cu  PUZ- uri .

De  asemenea,  recurentul  pârât  a aratat ca  potrivit art.95 lit.i)  din  Legea  nr.215/2001  si art.3 din  Ordinul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei nr.1107/2001, competenta de  avizare  a  PUD- urilor apartine comisiei tehnice de amenajare a  teritoriului si  urbanism a  sectorului,  iar  aceea de  aprobare  -  consiliul  local de  sector în timp  ce  potrivit  art.1 din acelasi  act  normativ ,  competenta de aprobare  a  PUZ - urilor elaborate  pentru teritorii situate în  afara zonei centrale si  a altor zone functionale de  interes ale Municipiului Bucuresti apartine consiliilor locale  de sector. Prin HCGMB  nr.169/2004  , Consiliul General al Municipiului Bucuresti  îsi  stabileste competenta de aprobare  a tuturor planurilor  de urbanism de  pe teritoriul administrativ al  capitalei  cu exceptiile prevazute în anexa  B.

În concluzie,  recurentul pârât  a aratat  ca  prin  hotarârea Consiliul General al Municipiului Bucuresti se  aduc implicit modificari prevederilor a doua acte normative cu forta juridica superioara, fiind încalcat principiul  cuprins în  art.79 alin.2 din  Legea  nr.24/2000.

Pe  lânga  motivele de  nelegalitate  expuse mai sus ,  recurentul  pârât a aratat  ca HCGMB nr.169/2004 a fost adoptata cu majoritate simpla , în conditiile în care , potrivit prevederilor  art.46 alin.2  din  Legea  nr.215/2001 ,  hotarârile privind organizarea si  dezvoltarea urbanistica a  localitatilor  si amenajarea teritoriului  se  adopta cu  votul a  cel putin doua treimi din  numarul consilierilor în functie.

În drept  , cererea de  recurs a  fost  întemeiata pe  dispozitiile art.304 Cod procedura civila .

Examinând  cauza în raport  de motivele invocate  de  recurent  si de  dispozitiile arr.3041  Cod procedura civila , tinând seama  de înscrisurile  depuse  la dosar  si de prevederile  legale aplicabile în  cauza, Curtea  constata ca  recursul nu  este fondat.

Prin hotarârea  nr.299/18.08.2005  , Consiliul  Local al Sectorului 1  Bucuresti  a aprobat Planul  Urbanistic  Zonal pentru  constructii amplasate  pe  terenul proprietate privata  ,  situat  în Soseaua Bucuresti  -  Ploiesti nr.43,  în temeiul  art.46 alin.1 si  2  si  art.95 lit.i) din  Legea  nr.215/2001 .

Prin  HCGMB  nr.169/30.09.2004 a fost  aprobata delimitarea zonelor centrale si de interes din Municipiului Bucuresti , pentru  sustinerea dezvoltarii urbane, coerente si  integrate  a capitalei, conform plansei si descrierii cuprinse în  anexele  hotarârii. Conform  art.2 din  HCGMB nr.169/30.09.2004  , pentru teritoriile cuprinse  în  aceste zone , toate documentatiile  de urbanism se  vor elabora la nivel de Plan  urbanistic Zonal ,  competenta  de avizare revenind Primariei Municipiului Bucuresti ,  iar  competenta de aprobare  -  Consiliului General al Municipiului Bucuresti .

Potrivit art.99 din  Legea nr.215/2001  ,  hotarârile Consiliului General al Municipiului Bucuresti  si  dispozitiile  cu  caracter normativ  ale  primarului general  sunt obligatorii  si pentru autoritatile administratiei publice  locale  organizate în sectoarele Municipiului Bucuresti ,  astfel  încât  hotarârea nr.299/18.08.2005  a Consiliului  Local  Sectorului  1 adopta cu  încalcarea competentei stabilite  prin  art.2 din  HCGMB nr.169/2004 , contravine unui act administrativ cu  caracter  normativ cu forta juridica superioara.

În  consecinta, instanta de  fond a  retinut în  mod  corect  ca prin adoptarea  hotarârii  atacate  au  fost încalcate  prevederile art.79 alin.2 din  Legea nr.24/2000, potrivit carora  reglementarile cuprinse în  hotarârile consiliilor locale nu pot  contraveni Constitutiei si reglementarilor din actele normative de nivel  superior .

Curtea constata,  de  asemenea, ca  respingând exceptia  de nelegalitate a HCGMB nr.169/2004 , instanta de  fond a interpretat si aplicat  corect prevederile art.46 , 47  si 48 din  Legea  nr.350/2001  , privind amenajarea teritoriului si  urbanismului si ale  art.3  din  Ordinul  Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei nr.1107/2001. Actul administrativ mentionat nu contravine regimului juridic al planului urbanistic general,  al  planului urbanistic zonal si  al  planului urbanistic  de detaliu,  stabilind masuri pentru corelarea dimensiunilor si  directiilor dezvoltarii urbanistice pe  teritoriul Municipiului Bucuresti,  pentru a  evita dezechilibrele între zonele acestuia .

Asa  cum  a  retinut  si  instanta de fond,  art.46 din  Legea  nr.350/2001  impune actualizarea planurilor urbanistice generale la  intervale de 5-10  ani,  dar  nu  interzice  actualizarea lor  într-un termen mai scurt, în functie de interesul public al dezvoltarii localitatii  ,  iar actul  administrativ având  ca  obiect zonificarea functionala  a teritoriului municipiului  are  aceeasi  natura si  forta juridica  egala cu  actul administrativ prin  care a  fost aprobat planul urbanistic general (HCGMB  nr.269/2000).

Potrivit art.96 din  Legea  nr.215/2001,  Consiliul General al Municipiului Bucuresti îndeplineste atributiile prevazute de lege pentru consiliile  locale,  care  se  aplica în mod  corespunzator ,  iar  art.38 alin.2 lit.K din  Legea nr.215/2001 prevede atributia consiliilor  locale de analiza si  aproba ,  în conditiile legii documentatia  de amenajare  a teritoriului si urbanism.

Atributia prevazuta de  art.95 alin.2 lit.i) din  Legea  nr.215/2001 pentru consiliile  locale  ale sectoarelor Municipiului Bucuresti - aprobarea  , în conditiile  legii,  a  planurilor urbanistice zonale si de  detaliu  ale sectoarelor - nu  exclude stabilirea unei  alte competente pentru zonele centrale si de interes stabilite prin  documentatia  de urbanism.

În  motivarea  recursului,  recurentul  pârât a  invocat si încalcarea  conditiei de cvorum prevazute  de art.46 alin.2 din  legea  nr.215/2001 ,  dar aceasta sustinere nu-si gaseste suport  în probele cauzei .

În  consecinta,  Curtea va respinge  recursul  ca  nefondat, în temeiul  art.312 alin.1 Cod procedura civila.

PENTRU  ACESTE  MOTIVE

ÎN  NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge  ca  nefondat  recursul formulat de  recurentul pârât Consiliul  Local  al Sectorului 1  Bucuresti, împotriva sentintei civile  nr.5399/22.12.2005 pronuntata de  Tribunalul  Bucuresti - Sectia  a VIII - a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios  Administrativ si Fiscal în dosarul nr.7499/CA/2005, în contradictoriu  cu intimatul reclamant Prefectul  Municipiului Bucuresti .

Irevocabila.

Pronuntata  în  sedinta  publica,  azi 13.04.2006.

PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR

Liliana  Visan  Gabriela Bogasiu Simona Marcu

Domenii speta

Spete similare