Anulare act şi evacuare

DOSAR NR. 9347/4/2009

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SENTINŢA CIVILĂ NR. 4030

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 20.05.2010

INSTANŢA COMPUSĂ DIN:

PREŞEDINTE –

GREFIER – 

.-.

Pe rol se află pronunţarea cauzei civile privind pe reclamantul- pârât … în contradictoriu cu pârâţii – reclamanţi  …………… având obiect anulare act.

Dezbaterile şi cuvântul asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 13.05.2010 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da părţilor posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea la 20.05.2010.

I N S T A N Ţ A

 Deliberând asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …………….., reclamantul-pârât …………… a chemat în judecată pe pârâţii-reclamanţi  …………., solicitând instanţei să pronunţe anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …………..  de BNP ………… pentru viciul de consimţământ cât şi pentru eroare asupra obiectului convenţiei,  urmând  ca părţile să fie repuse în situaţia anterioară, cu cheltuieli de judecată.

 În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a înstrăinat pârâţilor reclamanţi un imobil situat în Bucureşti, …………….. încheind în acest scop un contract de vânzare-cumpărare în care era menţionat bunul imobil respectiv. Înţelegerea părţilor a fost ca alături de bunul imobil să se vândă şi toate bunurile mobile aflate în garsonieră, contra unui preţ de ………….. euro, cu un avans de 1.000 euro din preţul imobilului, urmând ca pârâţii reclamanţi să achite restul de preţ(………. euro) în faţa notarului public. În ziua în care reclamantul pârât s-a prezentat la notariat, reclamanţii pârâţi i-au adus la cunoştinţă că nu deţin toată suma de bani asupra lor şi că urmează să-i achite doar suma de …………. euro, luându-şi angajamentul că vor achita în cel mai scurt timp suma restantă. Reclamantul pârât nu a acceptat această propunere, astfel încât pârâţii reclamanţi au cumpărat la acel moment doar imobilul, urmând ca în câteva zile să plătească diferenţa de ……….. euro pentru bunurile mobile. La momentul semnării actului, notarul  a declarat că a fost întocmit conform înţelegerii părţilor, reclamantul-pârât semnând fără a-l citi. Ajungând acasă şi lecturând contractul cu câţiva vecini aceştia i-au afirmat faptul că a fost păcălit şi că a înstrăinat şi toate bunurile mobile contra sumei de ………….. euro, sumă care oricum este neîndestulătoare şi doar pentru imobil.

 În drept au fost invocate disp. art. 948, art. 953, art. 960 şi art. 961 C.civ.

 În dovedirea acţiunii, reclamantul pârât a depus la dosar în copie: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ………….  de BNP ……………..

 Reclamantul a formulat cerere de ajutor public judiciar pentru suma de ……………. lei şi timbru judiciar în sumă de 4,7 lei, calculată la valoarea pretenţiilor precizate la data de 10.12.2009, de 1.309.347 lei, cerere admisă prin încheierea de şedinţă din data de 25.02.2010.

 Pârâţii reclamanţi au depus întâmpinare şi cerere reconvenţională la fila 16, prin care au solicitat evacuarea necondiţionată a reclamantului-pârât din imobilul situat în Bucureşti, str. …………., obligarea acestuia la plata sumei de 200 euro/lună întârziere în predarea bunului imobil reprezentând lipsa de folosinţă a acestuia calculată  din momentul scadenţei obligaţiei de predaere-08.08.2009, cu cheltuieli de judecată.

 În motivarea întâmpinării, pârâţii-reclamanţi au arătat că la data de 2 iulie 2009, între părţi s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare a apartamanetului situat la adresa anterior menţionată, autentificat sub …………. de BNP ………….. prin care reclamantul-pârât se obligă să întrăineze imobilul compus dintr-o camară  de locuit şi dependinţe, înscris în CF nr. ……………, nr. cadastral ……………., împreună cu bunurile mobile existente în el şi evaluate la suma de 1000 euro, preţul total al vânzării fiind  de 31.000 euro din care la momentul încheierii antecontractului reclamantul-promitent a primit cu titlu de avans suma de 1.000 euro, diferenţa de 30.000 euro urmând a fi achitată la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare, dar numai târziu de 10.07.2009. Conform înţelegerii exprese din antecontract, la data de 09.07.2009 a intervenit contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ………… de către notarul public …………... Preţul vânzării a rămas nemodificat faţă de cel din antecontract, respectiv 31.000 euro din care 1000 euro bunurile mobile existente în apartament, achitându-se la momentul respectiv diferenţa de 30.000 euro. Prin acelaşi contract vânzătorul s-a obligat să elibereze apartamentul la data de …………….. Dreptul de proprietate a fost întabulat prin încheierea nr. …………. Acţiunea promovată de reclamant este inadmisibilă şi nefondată pentru următoarele argumente: singura înţelegere anterioară perfectării vânzării-cumpărării în formă autentică este cea consemnată în antecontractul de vânzare-cumpărare din 2 iulie 2009 în care se consemnează  în mod expres şi repetat în 3 aliniate diferite faptul că preţul total al vânzării este de 31.000 euro din care 1000 euro bunurile mobile.  Aceleaşi precizări se regăsesc în 2 alineate diferite în contractul de vânzare-cumpărare din 9 iulie 2009. În acest context, este evident că reclamantul, cu rea-credinţă face afirmaţii care sunt în afara celor două acte juridice doar cu un singur scop-acela de a tergiversa predarea apartamentului. Cu aceeaşi rea credinţă reclamantul omite să precizeze că înţelegerea dintre părţi a fost concretizată în antecontractul de vânzare-cumpărare din 2 iulie 2009, context în care afirmaţia acestuia că a fost păcălit, este mincinoasă întrucât a avut la dispoziţie 7 zile pentru a lectura antecontractul cu privire la care nu face nicio referire. În contextul în care singurele înscrisuri sunt cele 2 acte juridice autentice, în mod evident reclamantul-pârât nu poate face dovada contrară peste cuprinsul acestora, aspect în raport de care acţiunea este inadmisibilă. Acţiunea este şi nefondată întrucât înţelegerea dintre părţi este clară şi concretizată într-un act juridic(antecontractul de vânzare-cumpărare) autentic.

 În motivarea cererii reconvenţionale, pârâţii reclamanţi au arătat că obligaţia de predare a apartamentului în litigiu a devenit scadentă la data de 08.08.2009, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. ………………. În consecinţă, din acel moment reclamantul pârât este de drept în întârziere, lipsa de folosinţă a apartamentului fiind calculată la nivelul mediei preţului de închiriere în zonă. Dată fiind data scadenţei, reclamantul—pârât deţine apartamentul în litigiu fără titlu, iar refuzul de a-l elibera este concretizat în notificarea nr. ……………… transmisă prin executor judecătoresc.  Obligarea la daune interese are drept consecinţă neexecutarea obligaţiei de predare a bunului vândut şi este calculată la preţul mediu al pieţei imobiliare, urmând a fi datorată până la momentul predării efective a imobilului.

 În drept au fost invocate disp. art. 115-118 şi art. 119-120 C.pr.civ., art. 1314 şi urm. C.civ. şi art. 1073 şi urm. C.civ şi art. 274 C.pr.civ.

 În dovedirea cererii reconvenţionale, pârâţii reclamanţi au depus la dosar, în copie : contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……………, antecontract de vânzare-cumpărare  autentificat sub nr. …………….,  notificare, Încheierea de carte funciară nr. ………………., extras de carte funciară, comunicare notificare.

 Cererea reconvenţională a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 10 lei şi 3 lei timbru judiciar.

 La ultimul termen de judecată, pârâţii-reclamanţi şi-au restrâns cererea reconvenţională, în sensul că au renunţat  la capetele 2 şi 3 de cerere.

 Instanţa a încuviinţat la cererea părţilor proba cu înscrisuri şi interogatorii reciproce.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 Prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……………….. de BNP …………., reclamantul-pârât s-a obligat să vândă pârâtului-reclamant …………., căsătorit cu ………, apartamentul nr. …………………, cu nr. cadastral 1013/54, compus din 1 cameră de locuit şi dependinţe, în suprafaţă construită de 17,14 mp, din care suprafaţă utilă de 13,50 mp, precum şi cota indiviză din părţile şi dependinţele comune ale întregului imobil. Apartamentul urma să se vândă mobilat, în preţul  acestuia urmând să fie inclus şi preţul bunurilor mobile, evaluate de părţi la suma de 1.000 euro. Preţul vânzării a fost stabilit la suma de 31.000 euro, din care promitentul vânzător a declarat că a primit la momentul încheierii antecontractului suma de 1.000 euro, cu titlu de avans,  restul preţului de 30.000 euro urmând să se achite la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare, cel mai târziu la 10.07.2009.(f.35)

 În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……………. de BNP …………, reclamantul-pârât ……………. le-a vândut pârâţilor-reclamanţi  apartamentul nr. ………………….., cu nr. cadastral ……………., compus din 1 cameră de locuit şi dependinţe, în suprafaţă construită de 17,14 mp, din care suprafaţă utilă de 13,50 mp, precum şi cota indiviză din părţile şi dependinţele comune ale întregului imobil. Apartamentul s-a vândut mobilat, în preţul  acestuia fiind inclus şi preţul bunurilor mobile, evaluate de părţi la suma de 1.000 euro. Preţul vânzării a fost de 31.000 euro, echivalentul a 130.727 lei, din care vânzătorul a declarat că a primit suma de 1000 euro, cu titlu de avans, în baza antecontractului de vânzare-cumpărare anterior menţionat, iar restul de 30.000 euro  l-a primit de la cumpărători la momentul autentificării actului.(f.27).

 Părţile au convenit ca transmiterii proprietăţii să aibă loc la data autentificării contractului, 9 iulie 2009, iar a posesie la data de 08 august 2009, când vânzătorul va elibera apartamentul.

 Dreptul de proprietate asupra imobilul a fost întabulat în favoarea pârâţilor-reclamanţi prin Încheierea de carte funciară nr. …………….(f.24)

 Până în prezent reclamantul-pârât nu le-a predat cumpărătorilor apartamentul, refuzând să părăsească imobilul până la soluţionarea acţiunii de faţă, astfel cum rezultă din notificarea nr. …………….. comunicată pârâţilor reclamanţi prin intermediul  BEJ …………...(f23)

 Prin acţiunea principală, reclamantul-pârât a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …………… de BNP …………….. pentru viciu de consimţământ(dol, faţă de temeiul de drept al cererii), cât şi pentru eroare asupra obiectului actului. Fiind vorba de un înscris autentic, contractul a cărui anulare se solicită se bucură de o prezumţie de autenticitate şi validitate, astfel încât cel ce îl foloseşte este scutit de orice dovadă, proba contrară revenind celui care îl contestă. În ce priveşte constatările personale ale agentului instrumentator, percepute prin propriile sale simţuri, înscrisul autentic face dovadă până la declararea falsului; celelalte menţiuni fac dovadă până la proba contrară(menţiunea că preţul a fost deja plătit de cumpărător, valabilitatea consimţământului exprimat de părţi în faţa agentului etc).

Întrucât dolul nu se prezumă, potrivit art. 960 alin. 2 C.civ., persoana care solicită anularea actului juridic pe motiv că a avut consimţământul viciat prin dol trebuie să facă dovada dolului, cu orice mijloc de probă, fiind un fapt juridic stricto sensu, obligaţie care îi revenea reclamantului în condiţiile art. 1169 C.civ. şi art. 129 alin. 1 C.pr.civ. Aceeaşi obligaţie o avea reclamantul şi în ce priveşte proba viciului de consimţământ al erorii. În ambele cazuri, reclamantul nu a înţeles să administreze probe cu privire la aspectele invocate în susţinerea acţiunii, solicitând proba cu înscrisuri, respectiv actul juridic a cărui anulare se solicită şi interogatoriul pârâţilor, fără însă a-l formula şi prezenta în vederea administrării. În acest context, acţiunea reclamantului se dovedeşte a fi neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.

 În ce priveşte cererea reconvenţională, astfel cum a fost restrânsă la acest termen de judecată, pârâţii reclamanţi solicită evacuarea reclamantului-pârât din imobilul pe care l-a vândut şi în care locuieşte fără titlu.

 Evacuarea reprezintă sancţiunea care intervine împotriva persoanei care ocupă abuziv  imobilul, în scopul încetării acţiunilor acesteia de împiedicare a exerciţiului prerogativelor dreptului de proprietate  de către titularul  dreptului. 

 Având în vedere că  pârâţii-reclamanţi sunt proprietarii imobilului, iar  reclamantul-pârâtul locuieşte  fără drept în apartament,  în temeiul dispoziţiilor art. 480 Cod civil care stabilesc că „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura  şi dispune de  un lucru în mod  exclusiv şi absolut, în  limitele determinate de lege” şi art.61 din Legea 114/1996 instanţa apreciază întemeiată cererea reconvenţională astfel cum a fost restrânsă, urmând  să o admită şi să dispună evacuarea reclamantului-pârât din locuinţă, pentru lipsă de titlu.

În temeiul dispoziţiilor art.  19 alin. (2) din OUG  51/2008 potrivit căruia instanţa poate dispune însă, odată cu soluţionarea cauzei, obligarea părţii care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, in tot sau in parte, a cheltuielilor avansate de către stat, daca prin comportamentul nediligent avut in timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori daca prin hotărâre judecătorească s-a constatat ca acţiunea a fost exercitata abuziv, va obliga reclamantul-pârât, beneficiar al  ajutorului public judiciar  în  forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru, la restituirea ajutorului public judiciar în sumă de 4193,6 lei  către Stat,  în contul bugetului local al  sectorului 4 Bucureşti.

În temeiul art. 274 C.pr.civ. şi potrivit principiului disponibilităţii va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea principală formulată de reclamantul-pârât . în contradictoriu cu pârâţii-reclamanţi,  ca neîntemeiată.

Admite cererea reconvenţională, astfel cum a fost restrânsă, formulată de reclamnaţii-pârâţi …………. în contradictoriu cu reclamantul-pârât ……………..

Dispune evacuarea reclamantului-pârât din imobilul situat în Bucureşti, pentru lipsa titlului locativ.

În temeiul dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din OUG  51/2008 obligă reclamantul-pârât, beneficiar al  ajutorului public judiciar  în  forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru, la restituirea ajutorului public judiciar în sumă de 4193,6 lei  către Stat,  în contul bugetului local al  sectorului 4 Bucureşti.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20.05.2010.

PREŞEDINTE GREFIER

.

Red. Jud. C.P./ 5 ex./2010

1

Domenii speta

Spete similare