Fara titlu

DOSAR NR. ........................

JUDECĂTORIA SECTORULUI ..........................

SENTINŢA PENALĂ NR.........................

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA ...........................

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE : ..............................

GREFIER : ...................................

 Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Judecatoria Sectorului ........................., a fost reprezentat de procuror ....................................

 Pe rol, soluţionarea cauzei penale privind pe inculpata ............................. şi pe partea civilă .........................................., STR. S...................... NR......................

 Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de ............................, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea până la data de ................................ şi apoi până în data de astăzi când,

I N S T A N Ţ A,

 Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

 Prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului ....................... din data de .................................., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din fapta prevăzută de art. 2151 C.pen în fapta prevăzută de art. 249 C.pen, iar prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului ................... nr. ................. din data de ........................ s-a dispus în baza art. 10 lit. b1 C.proc.pen. scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ privind pe învinuita .......................................

 În fapt, s-a reţinut că în aceea că în perioada ........................................, în calitate de administrator al blocului ..................... din str. ........................, a cauzat Asociaţiei de proprietari a acestui bloc un prejudiciu în cuantum de .................................. ROL prin neachitarea la timp a facturilor către furnizori şi neintroducerea penalităţilor pe listele de plată a întreţinerii.

 Această soluţie a fost dată în urma coroborării următoarelor mijloace de probă: plângerea numitei ........ (f. .................... d.u.p.), rapoarte de expertiză contabilă (f. ......................... d.u.p), proces verbal de predare gestiune (f. ........................... d.u.p.), declaraţie martor ................................. (f............................ d.u.p), declaraţii învinuită (................................................... d.u.p.).

 Împotriva acestei ordonanţe de scoatere de sub urmărire penală, după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 C.proc.pen, Asociaţia de proprietari bl. ..................... a formulat plângere la data de ................................., care a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului ........................... sub nr. ............................, dosar devenit nr. ..............................................

În motivarea plângerii s-a aratat, în esenţă, că  fostul administrator, numita ..................................., în calitate de gestionar al patrimoniului Asociaţiei de proprietari, a prejudiciat în mod conştient Asociaţia prin încasarea de sume de bani de la locatari, bani cu care trebuia să plătească furnizorii de utilităţi, însă pe care nu i-a achitat la timp niciodată. A considerat Asociaţia că inculpata se face vinovată de infracţiunea de care a fost acuzată şi fapta prezintă pericol social.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti în dosarul mai sus menţionat, la termenul de judecată din ............................, instanţa, apreciind că în speţă nu sunt aplicabile disp. art. 181 C.p., în baza art. 2781 alin. 8 lit. c C.p.p. a admis plângerea petentei Asociaţia de proprietari bl. ......................în contradictoriu cu intimata ..............................., a desfiinţat Ordonanţa Parchetului nr. ....................... din data de ................................. şi a reţinut cauza spre judecare.

 La data de ................................., Asociaţia de proprietari bl. .......................s-a constituit parte civilă cu suma de ................................. ROL reprezentând soldul din factura ................................... cu penalizările aferente, fondul de rulment şi contor ........................(f. ..................... dosar ............................... - d.i.).

 În cauză, a fost audiată inculpata (f......................... d.i.), declaraţiile acesteia fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

 Sub aspectul probelor, instanţa a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri acestea fiind depuse la dosar (f. ......................................... d.i.), cu martori, la termenul din data de ................................. fiind audiaţi numiţii ........................ şi .......................... (f. ..................................... d.i.), dar şi expertiza contabilă.

 La data de ..................................... a fost depus la dosar raportul de expertiză contabilă (f. .................................. d.i.). Ca urmare a obiecţiunilor formulate de către inculpată s-a dispus efectuarea unui supliment de expertiză (f. .........................................). S-au depus de asemenea la dosar şi obiecţiunile la raportul de expertiză contabilă formulate de expertul parte încuviinţat pentru inculpată (f. ..................).

 Prin s.p. nr. ..................................... instanţa a schimbat încadrarea juridică dată faptei din infracţiunea prev. de art.249 C.p. în infracţiunea prev. de art.2151 C.p. cu aplicarea art.41 al.2 C.p. şi a condamnat inculpata la .............................. luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

 Tribunalul Bucureşti a admis apelul inculpatei şi a desfiinţat sentinţa mai sus menţionată, respingând ca neîntemeiată plângerea formulată de Asociaţia de proprietari bl......................... împotriva intimatei prin d.p. nr........................ a secţiei .................. penale.

 Decizia Tribunalui .................................. a fost casată prin d.p. nr............................ a CAB secţia ............................... penală, casându-se totodată şi sentinţa penală mai sus menţionată.

 În motivarea deciziei Curtea de Apel a arătat că nu s-a păstrat principiul continuităţii completului de judecată, în condiţiile în care după ce a audiat inculpata şi martorii în cauză, judecătorul de la primă instanţă a fost înlocuit, iar la momentul pronunţării funcţiona în cadrul Judecătoriei, el fiind acela care trebuie să pronunţe soluţia în cauză.

 Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr...........................

 La termenul din ...................................... instanţa a audiat inculpata şi a pus în discuţie încadrarea juridică dată faptei.

 Judecătoria Sectorului ........................... nu se poate conforma în totalitate hotărârii Curţii de Apel Bucureşti, în sensul existenţei identităţii dintre judecătorul care a primit spre soluţionare cauza şi cel care o soluţionează în prezent. Cauza a fost înregistrată pe acelaşi complet penal, ......................, dar d-na judecător ................................... nu mai putea participa la judecarea cauzei, fiind detaşată în cadrul PRMS ........................... ca judecător delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

 Instanţa a apreciat faptul că decizia Curţii de Apel Bucureşti nu a vizat şi soluţia de admitere a plângerii la rezoluţia iniţială a Parchetului ce a fost urmată de reţinerea cauzei spre soluţionare. S-a reproşat judecătoriei doar faptul că judecătorul care admisese plângerea şi a administrat probe semnificative în dosar (declaraţie de inculpat şi de martori) nu a soluţionat şi cauza în fond, fiind înlocuit după admiterea cererii sale de abţinere. Aceasta presupune, deci, că soluţia admiterii plângerii a fost corectă şi, prin urmare, faptul că procedura nu se poate relua de la momentul înregistrării iniţiale a cauzei cu obiectul plângere la rezoluţia emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului ..................... În acest context, .................................. a avut la termenul din ................................... calitatea de inculpat, fiindu-i luată declaraţie cf. art.70 C.p.p.

 De asemenea nici probatoriul administrat în faţa primei instanţe nu a fost înlăturat de instanţa de recurs, menţinându-se astfel şi de către prezenta instanţă totalitatea probelor efectuate anterior.

 Se mai reţine şi faptul că motivarea instanţei de recurs este sub un anumit aspect contradictorie. Pe de o parte se afirmă că ...................................... trebuia să judece cauza, iar pe de altă parte se citează fără a fi înlăturat în vreun fel, decizia ............................... a ÎCCJ, care pe calea recursului în interesul legii a afirmat că în contextul desfiinţării rezoluţiei sau ordonanţei parchetului şi reţinerea cauzei spre soluţionare, judecătorul devine incompatibil şi trebuie să formuleze cerere de abţinere. Cu alte cuvinte, după apariţia acestui recurs în interesul legii, judecătorul .................................. a procedat corect că s-a abţinut în cauză, nereproşându-i-se nici administrarea probatoriului (declaraţia inculpatei şi a martorilor) aceasta intervenind înainte de ............................ Nu se înţelege, în acest context, cum se poate afirma în paragraful următor din decizie că judecătorul ..................................... trebuia să soluţioneze cauza.

 Pe de altă parte principiul continuităţii completului de judecată este justificat de cerinţa existenţei unui proces echitabil pentru inculpată, fiind de preferat ca, judecătorul care administrează probatoriul să fie şi acela care pronunţă soluţia în cauză. Este evident posibil ca un dosar ce presupune o judecată îndelungată să nu poată fi obiectiv soluţionat de către acelaşi judecător. Din jurisprudenţa CEDO se reţine însă faptul că un proces echitabil presupune totuşi ca judecătorul care condamnă un inculpat să-l asculte nemijlocit pe acesta (în condiţiile în care participă la proces şi nu refuză să dea declaraţie).

 Raportat la aceste considerente, instanţa a audiat inculpata şi a dat posibilitatea acesteia să propună alte probe în apărare dacă mai doreşte. Instanţa nu a refăcut tot probatoriul în cauză, această opinie a apărătorului inculpatei nefiind una justificată. Noţiunea de proces echitabil presupune şi termenul rezonabil în care să se judece cauza, iar, pe de altă parte, conform considerentelor mai sus expuse, pricina nu s-a reluat din momentul iniţial, iar probele deja administrate sunt câştigate cauzei. Principiul administrării nemijlocite al probatoriului nu poate însemna în prezenta cauză ca instanţa să reaudieze martorii şi să refacă raportul de expertiză depus la dosar. Probele esenţiale din dosar constau în înscrisuri şi expertiza contabilă, martorii audiaţi relatând doar aspecte circumstanţiale, favorabile, de altfel, tezei inculpatei şi care nu au fost înlăturate de nici una dintre cele trei instanţe de judecată după cum, nici de către prezentul complet de judecată. Efectuarea raportului de expertiză nu presupune în această cauză efectuarea unei activităţi nemijlocite a preşedintelui de complet, iar instanţa nu a considerat necesar să se efectueze o altă expertiză cu aceleaşi obiective, după cum altele noi nu au reieşit din cercetarea judecătorească ori din dezbateri.

Coroborând probele administrate pe parcursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, instanţa reţine că, în calitate de administrator, inculpata avea îndatorirea de a calcula sumele reprezentând întreţinerea datorată de fiecare dintre locatarii blocului .................. în funcţie de cheltuielile făcute cu plata utilităţilor şi a altor datorii ale Asociaţiei de proprietari. Inculpata era şi cea care se ocupa şi de plata facturilor către furnizorii de utilităţi. Aşa cum reiese din expertizele efectuate în cauză, precum şi din declaraţia inculpatei, registrul de casă nu a fost completat corect şi la zi, data emiterii documentelor justificative fiind în numeroase cazuri diferită de cea a înregistrării acestora în registrul de casă, astfel că soldul real zilnic din casă nu putea fi corect cunoscut de către administrator şi terţi. La data de .......................... existau restanţe la doi furnizori de utilităţi, ..................... şi ....................... aşa cum reiese din angajamentul de plată precum şi din declaraţiile martorilor, ale Asociaţiei de proprietari şi ale inculpatei, deşi existau suficiente resurse băneşti pentru achitarea acestora, astfel cum menţionează raportul de expertiză întocmit de către d-l expert .......................... Datorită neachitării la timp a facturilor emise de către furnizori, aceştia au pretins penalităţi care au fost plătite de către inculpata administrator din banii imputaţi locatarilor ce figurau ca restanţieri pe lista de întreţinere.

Aşa cum reiese din raportul de expertiză coroborat cu suplimentul de expertiză (f. ................ d. nr. .......................) realizate pe perioada ........................., suma efectiv predată de inculpată noului administrator este de ......................... ROL, în condiţiile în care soldul final  înregistrat în registrul de casă la data de .......................... este de .......................... ROL. Prin urmare, inculpata are de justificat diferenţa între încasările de la locatari şi plăţile efectuate, respectiv ............................................... ROL. Instanţa va reţine această expertiză şi nu va ţine cont de cele .................... rapoarte de expertiză efectuate în faza de urmărire penală şi nici de obiecţiunile ridicate de către expertul parte încuviinţat pentru inculpată pentru următoarele considerente: raportul de expertiză contabilă întocmit de către d-l expert ............................. a luat în considerare anumite chitanţe care au fost ulterior anulate şi s-au eliberat altele, aşa cum reiese din raportul de expertiză contabilă efectuat de d-na expert ..................................; acest din urmă raport a avut în vedere o altă situaţie de fapt şi anume aceea că penalităţile nu au fost incluse în listele de plată a întreţinerii, deşi atât inculpata, cât şi raportul de expertiză nr. ............................ arată că penalităţile pentru neplata la scadenţă a facturii ..............................au fost incluse în listele de întreţinere; în privinţa obiecţiunilor ridicate de către expertul parte, instanţa observă că în principiu acesta este de acord cu concluziile raportului de expertiză nr. ..........................., cu excepţia soldului iniţial  de casă existent la data de ....................................; în opinia expertului parte soldul iniţial de casă trebuia să fie ......................... ROL şi nu ............................... ROL cum a fost reţinut în raportul nr. ................................ Instanţa observă că suma indicată de către expertul parte nu apare în nici un alt document ataşat la dosar, ci numai în anexa depusă de expertul parte, care este oricum o copie din care nu reiese cu claritate soldul iniţial; de asemenea susţinerile inculpatei în faţa prezentei instanţe cum că a făcut personal verificarea soldului anterior pentru că nu şi-a putut permite să angajeze un expert sunt efectuate pro causa si nu pot fi avute în vedere. Prin urmare, instanţa se va raporta la expertiza efectuată de d-l expert ......................... astfel cum a fost completată cu suplimentul de expertiză. (f. .................... d. nr. ........................).

În drept, fapta inculpatei ................................. de a-şi însuşi în interesul său bani pe care i-a gestionat în calitate de administrator al blocului ......................, în mod repetat, respectiv în perioada ............................., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare în formă continuată prev. de art. 2151 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.

 În acest sens instanţa va schimba încadrarea juridică dată faptei la parchet, respectiv din infracţiunea prev. de art.249 C.p. în infracţiunea prev. de art.2151 C.p. cu aplicarea art.41 al.2 C.p.

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii, instanţa constată că elementul material al faptei este realizat prin modalitatea prevăzută de textul incriminator şi anume însuşirea la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a unor sume de bani din banii încasaţi de la locatari, în interes propriu; urmarea imediată este aceea a prejudicierii patrimoniului părţii vătămate-părţii civile Asociaţia de proprietari; legătura de cauzalitate este dovedită de întregul material probator administrat în cauză, în special de rapoartele de expertiză (f. .............................. d.i.). Textul de lege prevăzut de art. 2151 C.p. presupune săvârşirea faptei de către un funcţionar. În acest sens, prin Decizia nr. ..........................., Î.C.C.J. a stabilit că administratorul asociaţiei de proprietari sau de locatari are calitatea de funcţionar, iar fapta de însuşire, folosire sau traficare în interesul său ori pentru altul de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare.

Instanţa nu poate achiesa la concluziile iniţiale ale parchetului şi ale inculpatei cum s-ar face vinovată doar de infracţiunea de neglijenţă în serviciu. În mod evident inculpata nu a întocmit corespunzător actele contabile ale Asociaţiei şi activitatea sa infracţională a fost favorizată de comportamentul însăşi al reprezentanţilor părţii vătămate care nu au verificat corespunzător activitatea sa. Totuşi suma de bani nejustificată nu este consecinţa ţinerii proaste a contabilităţii. În mod necesar ea a fost însuşită de către inculpată şi folosită în interes personal, cuantumul final fiind rezultatul acestor acte repetate de însuşire. Aspectele ce ţin de întocmirea greşită a actelor contabile se suprapun acestei operaţiuni de însuşire şi reprezintă şi o modalitate (neadecvată de altfel) prin care inculpata încearcă să scape de răspundere, ascunzând actele de sustragere sub masca unei proste ţineri a contabilităţii. Esenţialmente când există o asemenea diferenţă între încasări şi plăţi, suma respectivă nu avea cum să „dispară” în actele contabile întocmite eronat, ci a fost însuşită de singura persoană care avea acces la ea, respectiv inculpata.

 Nu se poate pretinde, aşa cum se arată în hotărârea Tribunalului ce a fost desfiinţată de ..............................., că activitatea de sustragere a sumelor de bani este insuficient probată. Prezumţia că, în cazul lipsei din gestiune, cel care avea accesul la suma de bani, gestionarul de fapt în speţă, a sustras suma respectivă, este un mijloc adecvat de probă. În mod obişnuit gestionarul sustrage aceste sume de bani în momente când este singur şi nu se poate cere existenţa unor mijloace suplimentare de probă cum ar fi, de exemplu declaraţii de martor ale unor persoane care să fi surprins în desfăşurare elementul material al laturii obiective al infracţiunii, acţiunea de sustragere. Gestionarul poate încerca înlăturarea acestei prezumţii prin demonstrarea că nu a fost singura persoană care a avut acces la bunurile din gestiune (şi acestea au fost astfel însuşite de alte persoane, din anturajul său ori necunoscute). Apărarea că a şi ţinut contabilitatea în mod necorespunzător nu este însă de natură a înlătura prezumţia simplă că şi-a însuşit suma de bani lipsă.

La alegerea şi individualizarea pedepsei, instanţa va avea in vedere dispoziţiile art. 52 si art. 72 C.pen, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textele din partea specială a Codului penal, gradul mediu de pericol social al faptei, persoana infractorului, cu vârstă înaintată.

Instanţa reţine în cauză şi circumstanţe judiciare atenuante, respectiv, comportamentul inculpatei, care a dat declaraţii detaliate asupra faptei, iar aceasta a fost favorizată de comportamentul părţii vătămate, care nu a cenzurat în mod corespunzător activitatea sa, prin organele abilitate (preşedinte şi comisia de cenzori).

Pentru aceste considerente, în baza art. 2151 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. şi cu referire la art. 74 alin. 2 C.p. si art. 76 alin. 1 lit. d C.p. instanţa o va condamna pe inculpată la pedeapsa de .............................. luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată (faptă din perioada ..........................).

Instanţa va interzice inculpatei pe durata prevăzută de art. 71 din Codul penal drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b din Codul penal, constatând că nu este necesară interzicerea celorlalte drepturi prevăzute de art. 64 lit.a teza I şi c-e, faţă de faptul că inculpata nu se află în situaţiile menţionate de aceste prevederi legale, văzând şi considerentele hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou şi Pârcălab contra României, precum şi Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

Dată fiind lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatei care îi permite să conştientizeze rezultatul faptelor şi să aibă o conduită viitoare corespunzătoare celei prescrise de normele juridice, data săvârşirii infracţiunii prin raportare la data judecării cauzei, dar şi fapta în concret ce face obiectul cauzei, instanţa consideră că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privare de libertate, motiv pentru care în baza art. 81 C.p., va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de ....................ani şi ......................... luni, termen calculat potrivit art. 82 C.p.

Conform art. 359 C.p.p., instanţa va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C.p., a căror nerespectare poate atrage revocarea suspendării condiţionate.

În baza art. 71 alin. 5 C.p., pe durata termenului de încercare va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii constând in interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b C.p.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, văzând că sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta inculpatei este infracţiune, a fost cauzat părţii vătămate un prejudiciu, între acestea existând şi fiind dovedită legătura de cauzalitate, reţinând deci că prin fapta inculpatei de delapidare în formă continuată a fost cauzat Asociaţiei de proprietari în mod direct un prejudiciu real, cert, dar şi faptul că acesta nu a fost acoperit încă, în temeiul art. 14 şi 346 C.p.p. raportat la art. 998 C.civ., va admite în parte acţiunea civilă a părţii civile Asociaţia de proprietari Bloc ............ şi, în consecinţă, va obliga pe inculpata ....................... la plata către partea civilă a sumei de .......................... ROL (.................................. RON) reprezentând daune materiale. Asupra cuantumului prejudiciului instanţa menţine considerentele exprimate pe latură penală asupra ultimului raport de expertiză contabilă ataşat la dosar şi care este considerat pertinent asupra acestei chestiuni

Vor fi respinse ca neîntemeiate celelalte pretenţii materiale ale părţii civile, din întregul material probator administrat în cauză nerezultând prejudiciul reclamat de aceasta, respectiv suma de ........................ ROL precizată în faza de judecată (f. ..................... d. nr....................................).

În baza art. 191 alin. 1 C.p.p., va obliga la plata sumei de .......................... lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 334 C.p.p., admite cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin Ordonanţa nr. .......................... a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului ............................... din infracţiunea prev. de art. 249 C.p. în infracţiunea prev. de art. 2151 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.

În temeiul art. 2151 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. cu aplic. art. 74 alin. 2 C.p., condamnă pe inculpata ............................ la pedeapsa de ................................ luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată (faptă din perioada .............................................).

În baza art. 71 alin. 1 şi 2 C.p., interzice inculpatei pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.p.

În baza art. 81 C.p., dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare de .............. ani şi ............................ luni, stabilit conform art. 82 C.p.

Potrivit art. 359 C.p.p., atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C.p., a căror nerespectare poate atrage revocarea suspendării condiţionate.

În baza art. 71 alin. 5 C.p., pe durata termenului de încercare, dispune suspendarea executării pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.p.

În temeiul art. 14 şi 346 C.p.p. rap. la art. 998 C.civ., admite în parte acţiunea civilă a părţii civile ................................ BLOC .......................... cu sediul în Bucureşti, str. .................... nr. ........................, sector ........................... şi obligă inculpata la plata către aceasta a sumei de .................................. ROL (...........................).

În baza art. 191 alin. 1 C.p.p., obligă inculpata la plata sumei de .......................... lei reprezentând cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, .....................................

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare