Greşita interpretare a probelor administrate în cauză. Incidenţa dispoziţiilor art. 385/9 pct. 18 Cod pr. penală

Decizie 6/R din 06.01.2006


Prin decizia penală nr. 6/R/01.2006 a Curţii de Apel Târgu Mureş s-a admis recursul declarat  de  Parchetul  de  pe lângă  Tribunalul Harghita împotriva  deciziei  penale  nr. 190 din 17  august  2005  pronunţată  de Tribunalul  Harghita  s-a  casat  integral decizia  atacată  şi  după rejudecare s-au  menţinut  în  totalitate  dispoziţiile sentinţei penale nr.140 din 3  mai  2005 pronunţată de Judecătoria Topliţa.

Cheltuielile  judiciare  avansate  în  recurs au  rămas în  sarcina  statului.

Tribunalul Harghita prin decizia penală nr.190/17.08.2005 a admis apelul declarat de inculpat, a desfiinţat integral sentinţa atacată şi în baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penală rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală l-a achitat pe inculpatul F.R. din sub acuza comiterii infracţiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.2 Cod penal.

Împotriva deciziei penale nr. 190/17.08.2005 Tribunalului Harghita a declarat în termen legal recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita care a solicitat casarea hotărârii tribunalului şi menţinerea în totalitate a sentinţei pronunţate de instanţa de fond.

Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate , pe baza materialului şi lucrărilor dosarului, în conformitate cu art.385/9 Cod pr.penală şi prin rap.la art.385/14 Cod pr.penală şi a art. 385/6 Cod pr.penală s-au  reţinut  următoarele:

Decizia Tribunalului Harghita a fost nelegală, în mod eronat apreciindu-se că în cauză nu se poate reţine nici una din formele culpei la comiterea faptei sau că încălcarea normelor de circulaţie de către inculpat nu sunt de natură a cauza producerea accidentului.

Din probele administrate în cauză a rezultat  cu claritate că la data de 17.10.2001 inculpatul se afla la volanul autoutilitarei şi circula cu pe DN 12 . Când a ajuns în satul Hodoşa , în dreptul Şcolii generale nr.5, acesta circula cu o viteză de 60-65 km/h.

Aşa cum rezultă din schiţa accidentului de circulaţie precum şi din raportul de expertiză aflat la dosar segmentul de drum pe care s-a produs accidentul era asfaltat şi prevăzut  cu 2 sensuri de circulaţie, cu marcaj longitudinal continuu. La data producerii accidentului afară era întuneric .

Din declaraţiile inculpatului a  rezultat  că la un moment dat a observat în faţa lui un biciclist, pe care a început să-l depăşească, moment în care biciclistul fără să se asigure a efectuat un viraj spre stânga intrând în faţa autoutilitarei astfel că  accidentul nu a putut fi evitat.

Tot din actele indicate mai sus rezultă că locul accidentului se situează sub incidenţa indicatorului – copii – condiţie în care este clar că inculpatul trebuia să ruleze cu o viteză adecvată .

Prin urmare, este clar că uciderea părţii vătămate s-a datorat şi ca urmare a nerespectării din partea inculpatului a dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice, în cauză fiind dovedit, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, că inculpatul a circulat cu o viteză peste limita legală şi  a intrat în depăşire cu nesocotirea liniei continue .

Raportat la cele de mai sus rezultă cu claritate că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.178 alin.2 Cod penal , Tribunalul Harghita în mod greşit reţinând că nu se poate reţine vreo culpă în sarcina conducătorului auto sau că nu s-a demonstrat încălcarea din partea conducătorului auto a normelor de circulaţie.

Ca urmare, apreciindu-se că în cauză tribunalul a făcut o greşită aplicare a legii s-a admis recursul parchetului şi în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală, s-a  casat integral decizia atacată şi  s-a menţinut  sentinţa instanţei de fond ca legală şi temeinică .