Contestatie la executare. Pedeapsa stabilita conform art. 39 alin. 2 Cod penal. Inaplicabilitatea dispozitiilor art. 461 Cod procedura penala.

 Contestatie la executare. Pedeapsa stabilita conform art. 39 alin. 2

Cod penal. Inaplicabilitatea dispozitiilor art. 461 Cod procedura

penala.

Deducerea din pedeapsa rezultanta ca urmare a contopirii pedepselor

conform art. 39 alin. 2 Cod penal, a  perioadei  ce a fost deja executata in baza

condamnarii ce constituie prim termen al recidivei, nu este posibila, intrucat

aceasta a operat odata prin contopirea numai a restului de pedeapsa ramas

neexecutat. In consecinta,  contestatia la executare prin care se solicita deducerea

acestei perioade este neintemeiata, nefiind aplicabile dispozitiile art. 461 Cod

procedura penala.

( Decizia nr. 2039 din 22 septembrie 2003 - Sectia I penala)

Prin sentinta penala nr. 1427 din 28 mai 2003 Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti,

in baza art. 461 alin. 1 lit d) Cod procedura penala, a admis in parte contestatia la

executare formulata de petentul S.I..

A dedus din pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata contestatorului prin sentinta

penala nr. 2396/2002 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti perioada de la 23.01.1995

la 18.04.1995, in care petentul a fost arestat preventiv in cauza in care s-a pronuntat

sentinta penala nr. 951/2001 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, definitiva prin

decizia penala nr. 118/2002 a Tribunalului Bucuresti.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca prin sentinta penala nr.

2396/2002 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.

2115/2002 a Tribunalului Bucuresti, pententul S.I. a fost condamnat la 3 ani

inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 240 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a)

Cod penal, la 1 an si 6 luni inchisoare pentru infractiunea prev de art. 291 Cod penal

cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal, la 1 an inchisoare pentru infractiunea prev de art.

292 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal si la 2 ani inchisoare pentru

infractiunea prev. de art. 293 Cod penal cu aplicare art. 37 lit a) Cod penal.

In baza art. 39 alin. 2 Cod penal fiecare din cele patru pedepse au fost contopite

cu restul de 838 zile inchisoare ramas neexecutat din pedeapsa aplicata prin sentinta

penala nr. 442/1994 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, dandu-se petentului spre

executare pedepsele cele mai grele.

Prin aceeasi sentinta, modificata in calea de atac a apelului, in baza art. 33 lit a),

art. 34 lit. b) Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor stabilite in urma aplicarii

tratamentului sanctionator al recidivei in pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani

inchisoare, care a fost data spre executre petentului, in conditiile art. 71 - 64 Cod penal

si din care conform art. 88 Cod penal s-a dedus arestul preventiv incepand din

10.05.2002 la zi.

Prin contestatia laexecutare formulata in cauza, petentul a solicitat, conform art.

461 alin 1 lit. d) Cod procedura penala, deducerea din pedepsa rezultanta de 3 ani

inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 2396/2002 a Judecatoriei Sectorului 4

Bucuresti a unor perioade in care a fost anterior arestat, si anume de la 29.11.1994 la

20.12.1994 si de la 18.07.1997 la 31.03.1998 (sentinta penala nr. 442/1994 a

Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti), precum si de la 23.01.1995 la 18.04.1995

(sentinta penala nr. 951/2001 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti).

Cu privire la aceasta din urma perioada, instanta de fond a apreciat contestatia

formulata ca fiind intemeiata, avand in vedere ca faptele pentru care s-a dispus prin

sentinta penala nr. 951/2001 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti incetarea procesului

penal ca urmare a intervenirii prescriptiei speciale a raspunderii penale sunt

concurente cu infractiunile pentru care petentul a fost condamnat prin sentinta penala

nr. 2396/2002 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, fiind aplicabile dispozitiile art. 88

alin. 1 teza a II-a Cod penal.

Cu privire la deducerea perioadei cuprinsa intre 29.11.1994 si 20.12.1994 si,

respectiv intre 18.07.1997 si 31.03.1998, instanta a apreciat ca cererea petentului este

vadit neintemeiata, intrucat aceasta perioada, potrivit mentiunilor din dispozitivul

deciziei penale nr.2115/2002 a Tribunalului Bucuresti, constituie partea executata din

pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata petentului prin sentinta penala nr. 442/1994 a

Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel contestatorul S.I., criticand-o pe motive

de nelegalitate sub aspectul gresitei admiteri doar in parte a contestatiei la executare si

solicitand desfiintarea in parte a sentintei apelate si deducerea din pedeapsa de 3 ani

inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 2396/2002 a Judecatoriei sectorului 4

Bucuresti si a perioadelor executate de la 29.11.1994 la 20.12.1994 si de la

18.07.1997 la 31.03.1998.

Prin decizia penala nr. 1060/A din 23 iulie 2003 Tribunalul Bucuresti sectia I

penala a respins ca nefondat apelul declarat de contestator si l-a obligat pe acesta la

plata cheltuielilor judiciare catre stat.

Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs contestatorul, invocand cazul de

casare prev. de art. 385 9 pct. 171  Cod procedura penala si aratand ca in mod gresit

instantele au admis doar in parte contestatia la executare formulata, impunandu-se

casarea hotararilor si deducerea din pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare aplicata

prin sentinta penala nr. 2396/2002 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti si a

perioadelor de la 29.11.1994 la 20.12.1994 si de la 18.07.1997 la 31.03.1998.

Examinand cauza pentru motivul de casare prev. de atrt. 385 9 pct. 171  Cod

procedura penala si din oficiu, in limitele  celorlalte  motive de casare prev de  art. 

3859 alin 3 Cod procedura penala, Curtea a constatat ca recursul declarat de

contestator nu este fondat.

Cererea contestatorului ca din pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta

penala nr. 2396/2002 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti sa se deduca si perioadele

de la 29.11.1994 la 20.12.1994 si de la 18.07.1997 la 31.03.1998 nu este intemeiata,

deoarece aceste perioade au fost executate dintr-o pedeapsa anterioara tot de 3 ani

inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 442/1994 a Judecatoriei Sectorului 2

Bucuresti, ce constituie prim termen al recidivei prevazute de art. 37 lit a) Cod penal

fata de condamnarea din sentinta penala nr. 2396/2002 . In conformitate cu dispozitiile

art. 39 alin. 2 Cod penal, restul de pedeapsa de 838 zile inchisoare ramas neexecutat

din pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 442/1994 a

Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, calculat prin scaderea celor doua perioade de

detentie (de la 29.11.1994 la 10.12.1994 si de la 18.07.1997 la 31.03.1998), a fost

contopit cu pedepsele ce au fost aplicate prin sentinta penala nr. 2396/2002 a

Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, dispunandu-se executarea de catre condamnat a

pedepsei celei mai grele.

Deducerea ulterioara din pedeapsa rezultanta ca urmare a contopirii pedepselor

conform art. 39 alin. 2 Cod penal, a perioadei ce a fost deja executata in baza

condamnarii ce constituie prim termen al recidivei, nu este posibila, deoarece aceasta

a operat o data prin contopirea numai a restului de pedeapsa ramas neexecutat.

In consecinta, in baza art 38515 pct. 1 lit. b) Cod procedura penala, Curtea a

respins ca nefondat recursul declarat de contestatorul S.I.( I.A.I.)

1

1

Domenii speta

Spete similare