Existenţa în structura organizatorică a Casei de Asigurări a unor funcţii cu atribuţii directe în organizarea licitaţiilor, solicitarea firmelor contractante,urmărirea lucrărilor şi a legalităţii decontărilor de lucrări, toate aceste activităţi prealabile fiind atributul unor specialişti cu responsabilităţi precise,a căror semnătură asigură certitudinea activităţii operaţiilor, exclud antrenarea răspunderii preşedintelui Casei de Asigurări pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, prev.de art.248 Cod penal.
Prin sentinţa penală nr.2823/4 noiembrie 2003 Judecătoria Ploieşti a dispus condamnarea inculpaţilor O.V. şi M.D.H.,la pedepse de câte 1 an închisoare fiecare,pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev.de art.248 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal şi art.13 Cod penal, obligându-i în solidar la plata sumei de
1.901.182.500 lei ROL, despăgubiri civile către Casa de Asigurări de Sănătate Prahova.
Hotărârea a fost menţinută de Tribunalul Prahova, atât sub aspectul încadrării juridice a faptei, pentru inculpatul O.V.cât şi al cuantumului despăgubirilor,dispunând însă încetarea procesului penal pentru inculpatul M.D.H.-, ca urmare a decesului acestuia şi introducerea în cauză a moştenitorului legal al inc.M.I-L.
În recursurile inc.O.V.şi al moştenitorului M.I-L.,Curtea a casat hotărârile anterioare cu reţinerea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unor expertize de către un expert constructor şi un expert contabil.
Pe situaţia de fapt, Curtea a reţinut că cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată şi condamnaţi de instanţele anterioare, deoarece în calitate de Preşedinte al Casei de Asigurări şi ordonator secundar de credite şi respectiv şef Serviciu administrativ, au avut responsabilitatea de a gestiona efectuarea unor lucrări de reabilitare şi modernizarea spaţiului Casei de Asigurări Prahova pe care şi-au îndeplinit-o defectuos, acceptând preţurile înscrise de antreprenor, plătind acestuia sume de bani nejustificate.
După efectuarea noilor expertize şi o nouă reinterpretare a tuturor probelor administrate în cauză, Curtea a stabilit că răspunderea inculpatei O.V.,în calitate de ordonator secundar de credite poate fi stabilită numai cu privire la faptul că nu a supus spre aprobare ordonatorului principal de credite lista de investiţii decât după ce contractase utilajele,le instalase,dar chiar şi în această situaţie nu s-a constituit diferenţă de preţ imputabilă.
În acelaşi timp,s-a apreciat că nu poate fi stabilită răspunderea inculpatei pentru comiterea infracţiunii prev.de art.248 Cod penal,întrucât la nivelul Casei de asigurări existau specialişti cu atribuţii directe în organizarea licitaţiilor, urmărirea lucrărilor şi a legalităţii decontărilor, astfel încât,viza lor pe lucrările respective, constituia pentru preşedinte garanţia legalităţii.
Pe de altă parte,s-a avut în vedere că toate hotărârile cu privire la derularea investiţiei au fost luate în Consiliul de Administraţiei al Casei,fapt care a condus la concluzia că, prejudiciul produs Casei de Asigurări nu este rezultatul abuzului în serviciu comis de inculpată, toate aprobările acesteia fiind date pe baza vizei specialiştilor unităţii sau aprobării Consiliului de Administraţie.
În consecinţă,reţinând vinovăţia inculpatei numai pentru prezentarea din neglijenţă,cu întârziere,a listei de investiţii, Curtea a schimbat încadrarea juridică a faptelor, conform art.334 Cod procedură penală, din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev.de art.248 Cod penal, în infracţiunea de neglijenţă în serviciu, prev.de art.249 Cod penal.
Tribunalul Gorj
Infracţiuni economice
Tribunalul București
Acord de recunoaştere respins
Judecătoria Pitești
infr. prev. de art.1 ind.1 pct.1 din Legea 61/1991
Curtea de Apel Cluj
Infracţiuni de pericol şi nu de rezultat. Infracţiunea de distrugere şi semnalizare falsă prevăzută de art. 276 alin. (1) C.Pen.
Judecătoria Novaci
Ultrajul, art. 257 al.1 si 4 NCP