Publicitatea şedinţei de judecată. Menţinerea măsurii arestării inculpatului la primirea dosarului.

Publicitatea şedinţei de judecată. Menţinerea  măsurii arestării

inculpatului la primirea  dosarului.

Verificarea  legalităţii şi temeiniciei arestării

preventive, la primirea dosarului, în condiţii de

publicitate, şi nu în camera de consiliu, aşa cum

prevăd dispoziţiile art.3001 alin.1 din Codul de

procedură penală, poate  duce la casarea  hotărârii

numai dacă inculpatei  i s-ar fi adus vătămări ce

nu puteau fi înlăturate decât prin anularea actului

respectiv. Dispoziţiile art.197 alin.2 din

Codul de procedură penală sunt aplicabile numai

dacă se  încalcă dispoziţiile relative la publicitatea

şedinţei  de judecată,  ceea ce nu este cazul în speţa

dedusă judecăţii.

(decizia penală nr.49/R/8.02.2005).

Prin încheierea din 4.02.2005, pronunţată de Tribunalul Argeş în

dosarul nr.459/P/2005,  în temeiul art.3001 şi art.160 din Codul de procedură

penală, s-a constatat legalitatea şi temeinicia arestării preventive luată faţă de

inculpata E.S.C. şi, în consecinţă, s-a dispus menţinerea ei.

S-a reţinut că  inculpata a fost trimisă în judecată în stare de arest

preventiv pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.257 din Codul penal

întrucât, în perioada iunie – octombrie 2004, a pretins şi primit, în mod

repetat de  la denunţătorul P.I.D., suma de 160.000.000 lei, în scopul  de  a

interveni pe lângă factorii de conducere din cadrul S.C.”ARPECHIM” S.A.

Piteşti,  pentru a-i determina să declare câştigătoare la licitaţia având ca obiect

atribuirea unor lucrări de construcţii în valoare de 2,7 miliarde lei, firma 

Etalon Comp General Construct SRL Piteşti.

În drept, instanţa de fond a concluzionat că se  menţin temeiurile

avute în vedere la luarea  măsurii arestării preventive, fiind întrunite condiţiile

prev.de art.143şi de art.148  lit.h din Codul de procedură penală, inculpata 

fiind cercetată pentru comiterea unei infracţiuni pentru care legea prevede

pedeapsa  închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea sa în

libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Recursul declarat de  inculpată prin care a criticat încheierea, între

altele,  pentru că prima instanţă a verificat legalitatea şi temeinicia arestării

preventive în şedinţă publică şi nu în camera de consiliu, aşa cum prevăd

dispoziţiile art.3001 din Codul de procedură penală a fost respins ca nefondat

prin decizia penală nr.49/R/8 februarie 2005 a Curţii de Apel Piteşti.

Potrivit disp.art.3001 din Codul de procedură penală referitoare la

menţinerea arestării inculpatului la primirea dosarului, „după înregistrarea

dosarului la instanţă, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în

stare de arest, instanţa este datoare să verifice din oficiu, în camera de

consiliu, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea

duratei arestării preventive.

Verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive, în condiţii

de publicitate şi nu în camera de consiliu, încălcându-se astfel prevederile

legale susmenţionate, ar putea duce la casarea  încheierii numai dacă

inculpatei i-ar fi fost produse vătămări ce nu puteau fi înlăturate  în alt  mod, 

decât prin  anularea actului (art.197 alin.1 şi 4 din Codul de procedură penală),

ceea ce nu s-a dovedit în speţă.

Dispoziţiile relative la nulitatea absolută prevăzute în alineatul 2 al 

art.197 din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile în cauză, deoarece

instanţa de fond nu a nesocotit prevederile legale referitoare la publicitatea 

şedinţei de judecată, a căror nerespectare ar fi dus într-adevăr,  la constatarea 

nulităţii  încheierii cu consecinţa  casării acesteia, aşa cum a cerut inculpata

prin apărătorul său ales.

Domenii speta

Spete similare