Practică relevantă - trim. iv 2008

PRACTICA RELEVANTĂ A JUDECĂTORIEI BUFTEA PE TRIMESTRUL IV20C8

1. Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.08.2008, sub nr. 2321/94/2006, reclamantul IG. prin curator PG a chemat în judecată pe pârâţii IP şi PRIMĂRIA ORAŞULUI O, pun primar, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate nulitatea absoluiă a procurii speciale emise de SPITALUL GOMUNAL PM la data ele 14,03.1996, pe cale de consecinţă, să se dispună rezilierea parţială a contractului de închiriere nr. 2102/25.04.2001, să se constate că prin manopere dolosive a reuşit pârâtul să devină parte în contractul de închiriere şi să se înlăture aceste dispoziţii contractuale.

In motivarea cererii, curatorul PG a arătat că reclamantul a locuit cu mama sa în imobilul respectiv, ambii figurând ca locatari în contractul de închiriere.

A mai arătat că, în anul 1991, IG a tost internat în Spitalul Comunal PM cu diagnosticul „tulburare organică de personalitate pe lond de encefaiopat-persoană fizică lipsită de capacitate de exerciţiu", iar în anul 1994 a decedat şi mama acestuia, astfel încât pârâtul a ocupat abuziv imobilul şi în anul 1996 a încheiat ilegal o procură prin care IG îl împuternicea să gestioneze garsoniera în cauză şi bunurile ce îi aparţin.A mai arătat că, deşi procura respectivă era una de adrrnnr arare, pârâtul, prin manopere dolosive, a reuşit să devină pane în contractul de închiriere.

La data de 22.09.2008, reclamau.:ui a depus la dosar o cerere de modificare a acţiunii, prin care, pe de o parte, a dittrat în judecată, în calitate de pârât, şi SPITALUL <X)MUNAL PM, iar pe ie altă pa" te, a oshca.o constatarea utilităţii absolute a procurii nr. 540/14.03.1996, întrucât a lest încheiată de o persoana lipsită de capacitate de exerciţiu, şi, pe cale de consecinţă, co.v.tatare.i r abătu .bsolute pansele a contractului de închiriere nr. 2102/25.04.2001, in ...eea ce priceşte .n.'..rien,a parâta/ii ca loca ar, întrucât acesta a folosit o procură lovită de uuhtare absolută.

In motivarea cererii, reclamamul a arătat că una dmuv condiţiile de valabilitate a consimţământului o comuiuie ere iciroeă. de exerciţiu, car.: a lipsit în cazul lui IG, astfel încât procura ;cmnau ele acesta, eoe <:v;i.ă de nulitate absolută. A mai arătat că devine aplicabila ;v.;uia ov/ov ai;;,', s aao/e', , a;//a./.-.*, a ,tK I av u anularea procurii atrage şi anularea paea.ala a contractului de îndur cie.

La cLua dt C9.10.2CC6, p.au.uul '.-piutiu, ' emana! PM a depus la dosar întâmpinare, prin care i uCuat eă nu .te ca iu\ ,.v< <ie a ehlvn p.'.vnn speciaJe şi este probabil ca medicul ca.ut ii pev.ien-.ului iG -a .', i ..•r.;,t'. u h mi\u ora respectiva ca urmare a solicităm ee. vc'aoi penei uvT.uvt eiaa oteani •> iu hvpi tl Kestuia până la externarea

din spital. A mai arătat că, îearacât procura ai cauză nu a fost înreps trată şi semnată de reprezentantul legal al spitalului, nu se consideră pane parată in acest dosar. In cauză s-a încuviinţat şi administrat proba cu însensun.

La termenul de judecată din C6.iO.2CC8, instanţa a invocat din oriciu excepţia de iond, absolută şi peremptorie a prescnpţiei dreptului material sie a solicita anularea procurii nr. 540/14.03.1996.

Prin sentinţa chilă nr. 4850/06.10.2008, instanţa a admis excepţia prescripţiei dreptului material de a solicita anularea procurii nr. 540/14.03.1996. invocată din oficiu, a respinge capătul 1 din cererea astfel cum a fost precizată, ca fiind prescris, si a respinge capătul 2 din cererea astfel cum a fost precizată de reclamant, ca rămas fără obiect.

In motivarea soluţiei, instanţa a reţinut următoare se:

In ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului material de a solicita anularea procurii nr. 540/14.03.1996, instanţa constată că, prin cererea de modificare a acţiunii de la data de 22.09.2006, reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute a procurii respective, întrucât a fost încheiată de o persoană fără capacitate de exerciţiu.

In acest sens, instanţa reţine că, potrivit art. 5 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de exerciţiu este aptitudinea persoanei de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii, săvârşind acte juridice, lipsa acesteia fiind consecinţa unei maturităţi psihice insuficiente, în condiţiile în care art. 11 din acelaşi act normativ prevede că sunt lipsiţi de capacitate civilă de exerciţiu minorii care nu au 'mplinit 14 ani şi persoanele puse sub interdicţie judecătorească, tocmai pentru ocrotirea acestor persoane împotriva propriei nepriceperi în ceea ce priveşte încheierea actelor juridice.

Astfel, prin dispoziţia nr. 94/2J.06.2006 a Primăriei comunei T, instanţa reţine că s-a instituit curate la asupra iui IG, [jind lipsit de capacitate de exerciţiu, şi a fost numit curator PG, însă în cauză nu s-a făcut 'dovada că IG a iost pus sub interdicţie pnntr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Totuşi, neavând de analizat londui cerem, ci numai excepţia invocată din oficiu, instanţa reţine că sancţiunea care intervine în cazul încheierii unui act juridic de către o persoană lipsită de capacitate civilă de exerciţiu nu coc nulitatea absoluta, ci nulitatea relativă, astfel cum a admis şi apărăton.tl reclamantului :r» ca. Irul dezbaterilor.

Astfel, potrivit an. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinetivă, "dreptul la acţiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege", respectiv in termenul general de trei ani. stabilit de art. 3 alin. 1.

In legătură cu momentul in care mcepe oi curgă termenul de prescripţie în cauză, instanţa constată că sunt incidente prevederile art. alin. 2 din Decretul 167/1':>58, potrivit cărora „prescripţia dreptului la acţiune în anularea unui act iundic pentru celelalte cazuri de anulare începe să curgă de la data căud cel îndreptăţit, reprezentantul viu legal om persoana chemată de lege sâ-i încuviinţeze actele a aroaui cauza tnuiâru. imă cel mai târziu de la împlinirea a 18 luni de h data mcheu.ni acuaui'

Având in vedere că procura nr. 540 a kxst încheiată ia data de 14.03.1996 şi că PG a fost numit curator pnn dispoziţia nr. 94/2LC6.2006 a Primăriei comunei T. instanţa, prin raportare la dispoziţiile an. 9 alin. 2 din Decretul 167/ 1^58, constată că termenul de prescripţie de 3 ani a început să curgă cel mai târziu ia împlinirea a 18 luni de ia data încheiem actului, respectiv la 14.09.1997, şi, întrucât in cauza reclamantul nu a lăcut dovada existenţei vreunei împrejurări de natură să întrerupă sau sa suspende cursul termenului, acesta a cure continuu şi s-a împlinit la data de 14.09.2000.

Având în vedere că termenul de prescripţie s-a împlinit la 14.09.2000, iar cererea a fost depusă şi înregistrată la Judecătoria Buftea la data de 14.08.2006, cu mult după împlinirea termenului general de prescripţie, instanţa, în baza art. 1 alin. 1, art. 3 alin. 1 şi art. 9 alin. 2 dm Decretul 167/1958, va admite excepţia de fond, absolută şi peremptorie a prescripţiei dreptului la acţiune, invocată din oficiu, şi, pe cale de consecinţă, va respinge capătul 1 elin cererea astfel cum a iost p-ecuutâ, ca fund prescris.

In ceea ce priveşte capătul 2 de cerere, instanţa îl va respinge ca rămas fără obiect, întrucât, în virtutea principiului disponibilităţii, reclamantul este cel care stabileşte obiectul şi cauza cererii sale, iar în cauză acesta a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de închiriere nr. 2102/25.04.2001, în ceea ce priveşte înscrierea pârâtului ca locatar, sub forma unui capăt de cerere subsidiar.

Astfel, reclamantul a ionr.ulat capătul 2 ea o consecinţă firească a primului, arătând expres în cererea de modificare a acţiunii că devine aplicabilă regula mdttiio um ckrtis, resdzitur uts acapientis, în sensul că anularea procurii atrage şi anularea parţială a contractului de închiriere.

Or, atâta tu no cât instanţa a respins primul capăt de cerere ca fiind prescris, iar reclamantul şea construit „ele nouă cpvc de cerere într-o legătură juridică condiţionată, solicitând constatarea realităţii absolute- parţiale a contractului de închiriere ca o consecinţă firească a anularii procurii ce a stat la baza încheirii contract alai, instanţa va respinge cel de-al doilea capăt de cave ca rămas Liră . tbiecr, întrucât meio dispoziţie legală nu permite judecătorului sâ sc.nrnbe cauza acţiunii, na. s>4 GPC a\ and în vedere doar corecta calificare a cererii, nu şi modificarea unut element c ossutuuv al icestcia (situaţia de fapt calificată juridic, adică motivele de Lipt şt de drept pe care <e întemeiază cererea).

2. Pnn plângerea uuvgistnuă pe unul acestei instanţe la data de 25.08.2008, petenta SC ACI SRL a formulai, in vnuaidicuav ,u ivmatele SC C SRL şi OCPf ILFOV, plângere împotriva Încheierilor de cate funciară nr. '! 1725/ 18.07.0X8 si 114229/18.07.2008 emise de OCPI lilov, soiicscdid anularea accw ..a !tind nelegale u netcir.einice şi radierea notării

privind m^uneae' i o a calelor pr «. e ...oi . op.opri ani.

In turna. v.< ;.\ ingv.n, pe'e.iu. ..ea, v este pu/tocn.. a tcr.uunior de 10578 mp, respectiv 7C)C0 mp, 'ar pr n u-le două ; r nvri • ;ouivta».\ v ui admis cererile formulate de SCC SRL a ui zidse icrenunL dm e noi. ' o;o. ;.uai iniţiala, - an insens într-o cane funciară

nouă, iar ulterior s-a notat că imobilele respective sunt supuse exproprieri? ai temeiul Legii 198/2000.

Petenta a arătat că cele Jouă încheieri sunt uelegale şt netemeinice pentru umiătoarele motive: (1) lipseşte temeiul legal pentru efectuarea transcrierii şi a notării an cartea iunciară, în condiţiile în care propnetan.il nu a fost implicit in nici un Iei în vreo procedură de expropriere şi nici în vreun proces de stabilire a despăgubirilor, iar în anexa 2 la HG 425/2008 nu a fost înscris niciunul dintre terenurile aparţinând SC ACI SRL; (2) lipseşte calitatea şi interesul în efectuarea transcriem şi notăm în canea Lineară, în condiţiile în care nu există un mandat expres din partea CNADNR pian care să fie împuternicită SC C SRL să efectueze procedurile de expropriere, astfel încât aceasta nu are calitatea legală de a formula cereri de radiere şi de înscriere în cartea funciară şi nici interesul de a solicita notarea menţiunilor referitoare la expropriere; (3) lipseşte identificarea imobilului şi a suprafeţei supuse expropneni, întrucât nu s-a efectuat o operaţiune de dezmembrare conformă cu legea, astfel încât să se poată indica cu exactitate atât suprafaţă supusă expropneni, cât şi numărul cadastral, după cum prevede art. 3 din normele metodologice de aplicare a Legii 198/2004.

La data de 08.09.2008, intimata OCPI ILFOV a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

In motivarea excepţiei, intimata a invocat prevederile deciziei nr. 72/2007 a ICQ, prin care s-a admis recursul în interesul legii şi s-a hotărât că în cauzele ce au ca obiect plângerile împotriva încheierilor de carte funciară, OCPI nu are calitate procesuală pasivă.

Pe fond, intimata a arătat că, în baza art. 1.2 dan Protocolul de colaborare încheiat între ANCPI şi CNADR la data de 02.08.2007, s-a făcut menţiunea in c a nea funciară referitoare la faptul că imobilul este supus exproprierii în temeiul Legii 198/ 2004.

La data de 08.09.2008. intimata SC Ci SRL a depus !a dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

In motivare, intimata a arătat că terenurile petentei sunt afectate de construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, astfel încât este necesară declanşarea procedurii de expropriere prevăzută de Legea 198/2004. A mai arătat că a întocmit documentaţia cadastrala şi a pus la dispoziţia beneficiarului lucrării toate documentele necesare procedurii de expropriere, cererea de recepţie a documentaţiei cadastrale f iinel impusă ele OCPI.

In şedinţa publică din data de 08.09.2008, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei OCPI Ilfov, având în vedere că, pian decizia nr. 72/2007 a ICQ, s-a admis recursul in interesul legii şi s-a hotar ii ca în cauzele ce au ca obiect plângerile împotriva încheierilor de carte funciară, OCPI nu are calitate procesuala pa.s<\ t. decizie ce este obligatorie pentru toate instanţele.

în cauză s-a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisun.

Prin sentinţa civilă nr. 1858/C6.10.2CC8, instanţa a respins ca neîntcnieiaut plângerea, pentru următoarele consideri nao:

Pnn cererea înregistrata la OCPI Ilfov sub nr. 107:52 la data de 03.07.2008, SC C SRL a solicitat informaţii despre imobilul X, precum si dezmembrarea imobilului identificat (atribuire număr cadastral pentru suprafaţa expropriată şi cea rămasă) şi notarea menţiunii „imobilul este supus expropneni în temeiul Legii 198/2004".

Prin încheierea nr. 114225/18.07.2008, s-a admis cererea formulată de SC C SRL, în ceea ce priveşte terenul proprietatea pt-tentei, s-a transcris dreptul de proprietate din cartea funciară nr. X în cartea funciară Y si s-a notat faptul că imobilul cu nr. cadastral Z este supus exproprierii în temeiul Legii 198/2004.

De asemenea, prin cererea înregistrată la OCPI Ilfov sub nr. 107239 la data de 03.07.2008, SC C SRL a solicitat informaţii despre imobilul X, precum şi dezmembrarea imobilului identificat (atribuire număr cadastral pentru suprafaţa expropriată şi cea rămasă) şi notarea menţiunii „imobilul este supus expropneni în temeiul Legii 198/2004".

Pnn încheierea nr. 114229/ 18.C7.2CC8, s-a admis cererea formulată de SC C SRL, în ceea ce priveşte terenul proprietate.i petentei, înscris în canea funciară nr. X şi având nr. cadastral Z, s-a transcris dreptul de proprietate dai cartea funciară nr. Y în cartea funciară V şi s-a notat faptul că imobilul este supus exproprierii în temeiul Legii 198/2004.

împotriva acestor două încheieri, petenta a formulat plângere, în condiţiile prevăzute de art. 50 din Legea 7/1996, solicitând anularea lor ca fiind nelegale şi netemeinice şi radierea notăriijarivind supunerea imobilelor procedurii exproprierii.

In ceea ce priveşte motivul invocat de petentă, în sensul că lipseşte temeiul legal pentru efectuarea transcrierii şi a rotăm în cartea funciară, în condiţiile în care proprietarul nu a fost implicat în nici un lei în vreo procedură de expropriere şi nici în vreun proces de stabilire a despăgubirilor, iar în anexa 2 la I IG 425/2008 mu a fost înscris niciunul dintre terenurile in cauză, instanţa constată că are vederi !e Legii 190/ 2004 sunt cât se poate de clare în ceea ce priveşte procedura pe care o regLetien,ează.

Astfel, se declară de utilitate publică t sate lucrările de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, expropriator bine! statal re mân prin Campania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. (an. 2 Jiu. 1).

Expropriatorul întocmeşte o tkxunmupe idrtuaxmmaat pentru fiecare lucrare, ce cuprinde .şi date prav jad încadrarea dicăni în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, planuri cu amplasamentul nan am, care conţin delimitarea suprafeţelor şi a construcţiilor propuse spre expropriere, cu indicarea numelor proprietarilor, precum şi a ofertelor de despăgubire pe categorii de anorile aabike >ae către persoane autorizate în evaluare (au. a a

Pe o.i/a documentaţiei iebiacvrccomnu.ee pre-.ăzute L ait. n. Guvernul aprobă, prin h(iârâres amplasamentul lucrăm, declar şa.t \ procedurii de expropriere a imobilelor care constituie amplasamentul suma globală c-anu.nă a despăgubirilor, termenul in care aceasta se

virează într-un va au ,\v,w\r deschis c\; ionele .••.propriuioruau ?i sursa de finanţare (art. 4 alin. 1). Suma gio vua i dc .pâguniuLr nu ..x,.ae o iu.o mică decât <. uantumul total al despăgubi. i:e-r doamneu n  cam .a oCoie, uiman.r,. a se  oi rea;-'ă la dispoziţia

expropriatorului in cel mult 30 vie zile de Li data emrani în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. 1 (art. 4 alin. 3V

P/^rta despăgiihrilor pentru -.mobilele exproprure în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face în baza cererilor adresate .ie către titularii drepturilor reale, precum si de către orice persoană care justifică un interes legitim (art. 3 ahn. '). iar în cazul in c ire vt ilim drepturilor reale nu depun cererea şi/sau documentele doveditoare, expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor şi le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului (art. 3 alin. 4). Expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii, precum şi orice persoană care se consideră îndreptăţită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termen de 3 ani cie la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului precizate la art. 4 alin. (1) sau în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea comisiei prin care i s-a respins, în tot sau în parte, cererea de despăgubire (art. 9).

Prin urmare, cererea de dezmembrare şt notare a [aptului că imobilul este supus exproprierii se încadrează în faza de întocmire a documentaţiei tehnico-economice şi constituie o etapă prealabilă aprobării de către Guvern a unei hotărâri prin care să se stabilească amplasamentul lucrăm, declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor care constituie amplasamentul, suma globală estimată a despăgubirilor, termenul în care aceasta se virează într-un cont bancar deschis pe numele expropriatorului şi sursa de finanţare. Ca atare, acest motiv de nulitate invocat de către petentă este neîntemeiat. In ceea ce priveşte celelalte motive de nulitate invocate în plângere (în condiţiile în care nu există un mandat din partea CNADNR. prin care să fie împuternicită SC C SRL să efectueze procedurile de expropriere, aceasta nu ere calitatea legală de a formula cereri de radiere şi de înscriere în cartei funciară şi nici interesul de a solicita notarea menţiunilor referitoare la expropriere; lipseşte identificarea imobilului şi a suprafeţei supuse exproprierii, întrucât nu s-a efectuat o operaţiune de dezmembrare conformă cu legea, astfel încât să se poată indica cu exactitate atât suprafaţă supusă exproprierii, cât şi numărul cadastral), instanţa reţine că, la nivelul anului .2007, între ANCPf şi CNADNR SA s-a încheiat un protocol de colaborare, care cuprinde, printre altele, o reglementare a procedurii de urmat pentru punerea în aplicare a pre vederlor art. 3 din Legea 198/2004, în cauză avanei relevanţă următoarele dispoziţii:

In vederea exproprierii imobilelor, peooara .naonzată întocmeşte o documentaţie cadastrală, la solicitarea expropriatorului (art. .;). de baza copiei dosarului cadastral şi a extrasului de carte funciară pentm informare, persoana autorizată va efectua măsurătorile şi va întocmi propunerea de dezmembrare a parcelei ce va iace obiectul exproprierii (art. 6 alin. 1). Expropriatorul, prin persoana auton/ata, va solicita odată cu cererea de recepţie a documentaţiei cadastrale şi notarea începerii procedura cie expropriere în cartea 1 undară a imobilului ce va îi expropriat. .Menţiunea \a a\ea i rmăcnn.il conţinut: "imobiliîl este supus exproprierii în temeiul Legii 198/2CC4".

Având în vedem aceste oopo/jai. inuanui rome ca S< î C sP.l, m editate de persoană juridică autorizata, a întocmit propunerea de dc/membrare o a «-olicitat. odată oi cererea de

recepţie a documentaţiei cadastrale, şi notarea începem proceduni de expropriere în cartea funciară a imobilului ce va h expropriat.

3. Prin plângerea depusă la sediul OCPI Ilfov la data de 24.C4.20C8 şi înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 19.06.2008, petentul VRG a contestat încheierea de respmgere nr. 110200/29.12.2006 emisă de OCPI Ilfov şi a solicitat să se dispună intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului X.

In motivarea plângerii, petentul a arătat că este adevărat că asupra imobilului respectiv a fost instituit sechestru judiciar prin ordonanţa 109/P/20C4, însă această măsură asigurătorie a fost luată Ia cererea sa, întrucât a formulat plângere penală împotriva numitului DS pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. A mai arătat că instanţa de fond 1-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă privativă de libertate şi a dispus confiscarea imobilului în cauză. Petentul a mii arătat că, pnn sentinţa civilă nr. 2856/ 16.06.2006 a Judecătoriei Buftea, s-a constatat intervenită vânzare-cumpărarea între el şi numitul DS, având ca obiect imobilul X, hotărârea respectivă ţinând loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Petentul a mai arătat că, prin decizia penală nr. 53A/07.02.2007, Curtea de Apel Bucureşti a dispus achitarea inculpatului DS, a lăsat nesoluţionată latura civilă şi a înlăturat măsura confiscării imobilului în cauză.

Petentul a precizat că sechestrul instituit prin ordonanţa 109/P/2004 a încetat de drept în baza art. 353 alin. .3 CPP, astfel încât în mod greşit î s-a respins cererea de intabulare a dreptului de proprietate de către OCPI Ilfov.

In cauză s-a încuviinţat şi admavisiaut proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr. 5106/20.10.2008, instanţa a admis plângere, a anulat încheierea de carte funciară nr. 1 10200/29.12.2006 emisa de OCPI Ilfov şi a dispus intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al petentuiiu asupra imobilului X, pentru următoarele considerente:

In fapt, msiaiita re ane că, la dala de 17.10.2003. între numitul DS şi petentul VRG s-a încheiat anu.com.raUu! de vânzare-* iîmpăcare auuentihcat. având ca obiect imobilul X.

Prin sentinţa civ.iă nr. 2$%/ Ic.06.2006 a Judecătoriei Buftea, definitivă prin renunţarea la judecarea tpelului (decizia croia nr. 13/9/04.C9.2CC6 a Tribunalului Bucureşti-Secţia a l!i-a Coală) şi ..evoc„b.iă. > a c eonaat „ ter.vrată vânzarea-cumpărarea între petentul \ RG u uuniitu! DS, avai-.d cu ;he\; imobilul X. hotărârea respectivă ţinând loc de act autentic de 1 an/arc-cumpărare.

Pe de alta paite. iiotauţa ea:a.to ..a. , rin ordonanţa nr. 109/P/2004 din 28.04.2004 a Parchetuîtu -.ie ne Lingă înalta Ciu.ae O Ca.vtşc şi Justiţie, sa instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra nvivului X. o;tel cum rezultă Şi dna procesul verbal de sechestru întocmit la dai a ..le 20.01.200 !•.

Pnr. se; ii inia penala nr. 966/ O.C 'CC a rribur.akuii :">u. nreşii. inculpatul DS a fost condamna; ia ie.psa ba aiaaa a .nan  va naa, araira ale 0 ^ aJavoiunii de înşelăciune

prev. de art. 215 alin. !, 3 şi 5 (2P. parte vâtăr-ată tiind \'BG: de asemenea, s-a dispus confiscarea in folosul statului a imobilului X

Prin decizia penala nr, 55 A/C7 02.2C07 a Curţii '.le Ard Bucureşti, ea urmare a achitării inculpatului DS pentru ml moţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 alin. i, 3 şi 5 CP, în baza art. 3⣠alin. 4 CPP, a fost lăsată nesohiuonată acţiunea civilă formulata de partea vătămată VRG şi s-a înlăturat iplicarea dispoziţiilor an. 118 !it. a CP privind confiscarea specială a imobilului X.

Dispoziţiile menţionate mai sus au fost menţinute pnn decizia penală nr. 769/04.03.2008 pronunţată de înalta Curte cie Casaţie şi Justiţie.

Pe de altă parte, prin cererea de înscriem nr. 110200/15.12.2006, înregistrată la Biroul Teritorial de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov, petentul a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului X, depunâr.d docvaientaţia aferentă.

Pian încheierea nr. i 10200/15. i 2,2006, OCPI Ilfov a respins cererea de intabulare a dreptului de proprietate, cu motivarea că asupra imobilului este înscris un sechestru la cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Gisaţie şi Justiţie, astiel încât devin aplicabile prevderile art. 418 CPC („din momentul sechestrării bunurilor, debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul cât durează executarea") şi ale art. 163 alin. 1 CPP („măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penai de procuror sau de instanţa cie judecată şi constau în ^disponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale şi a reparării pagubei produse").

împotriva acestei încheieri, petentul a formulat plângere, în condiţiile prevăzute de art. 50 din Legea 7/1996.

In drept, pentru înscrierea dreptului ic proprietate în carte funciară, instanţa reţine că înscrisul trebuie să îndeplinească condiţiile prevaziee art. 48 alin, i lit. a-e din Legea nr. 7/1996, si anume: a) să fie indicat cu respectarea formelor prescrise cie lege; b) să indice numele părţilor; c) să individualizeze imobilul printr-ur. identificator unic; ei) să de însoţit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba româna; e) să fie însoţit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certific itului ele sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.

Dacă se constată că cererea de înscneie h canea funciară nu întruneşte condiţiile legale, astfel cum acestea au fost enumerate li an. 43 alin. 1. cererea se \a respinge printr-o încheiere motivată, conform ar:. 49 din Legea nr. 7/ !996.

Instanţa constată că în mod nelegal a fon respinsă cererea ele înscriere a dreptului de proprietate al petentului, dobândit ai temeiul ■■cnunţei civile nr. 2856/16.06.2006 a Judecătoriei Buftea, cât timp :i-„sensurile pivzcuuic indeplinoc toate cerinţele art. 48 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.

Astfel, din moment ce pnn decizia penală nr. 33A/C7.02.2CC7 a Curţii de Apel Bucureşti, ca urmare a achitării inculpatului D5 pentru infracţiunea de rnşelăcmne prev. de art. 215 alin. 1, 3 şi 5 CP, a Imn lăsata nesoluţionată acţiunea civila formulară de partea vătămată VRG şi s-a înlăturat ouaxa dopomrto m. C8 itr. a CP tnivind confiscarea specială a imobilului X, insoiiiîa.i o :e '..atr/a oai ..pi.ic.Jah' piesecCriie an. ;a5 ilin. 3 CPP.

Conform art. 553 niin. 3 CP?, cind instanţa nn >-a pronunţat asupra acţiunii civile potrivit an. 346 alin. 4 CPP. măsurile asigurătorii se menţin; ac.este măsuri încetează de drept dacă partea vătămată nu introduce acţiune in lata instanţei civile în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărâm.

Având în vedere aceste dispoziţii 'egale, precum şi împrejurarea că petentul şi-a valorificat dreptul de proprietate asupra imobilului în cauză pe calea unei acţiuni civile separate, care a fost admisă şi s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 0856/16.06.0006 a Judecătoriei Buftea, definitivă şi irevocabilă, instanţa reţine că măsura asigurătorie a sechestrului, instituită prin ordonanţa nr. 109/P/2004 din 28.04.2004 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a încetat de drept, asdel încât nu mai constiiuie un impediment legal în ceea ce priveşte mtabularea dreptului de proprietate.

4. Prin plângerea înregistrată pe oalei acestei instanţe h data de 19.08.2008, petentul RD a solicitat ca, prin hotărârea ce se ca. pro anunţa, în contradictoriu cu intimata IJP Ilfov, să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie sena nr. 0574953/15.08.2008, întocmit de către intimată, ca fiind nelegal şi neteoeinic.

In motivarea plângerii, petentul a arătat că, la data de 15.08.2008, întrucât consumase băuturi alcoolice, lăsase maşina în parcare şi mergea pe jos către casă, iar la un moment dat s-a întâlnit cu rişte prieteni şi s-a oprit să vorbească cm aceştia, moment în care au apărut un echipaj al Poliţiei comunitare şi i-ati solicitat actele personale şi ale maşinii. A mai arătat că a refuzat să Ie prezinte documentele maşinii, astfel încât agenţii comunitari au chemat un echipaj de la Poliţia rutieră şi a fost condus la ;ecţia de poliţie. A mai precizat că nu se afla la volanul autoturismului şi reuşi a iost aip.v. natului privxc. alcoolemia şi a fost amendat, însă în proo. sul verbal viu sa inerţie nai sena u numărul -apai arului ecilotest.

Intima ui nu a formulai "manipulare, de şi cm obligatorie în cauză.

In cauză, s-au încuviinţat si administrat probele cu înscrisuri si cu declaraţia martorului

NI.

Pnn sc-niiaţa coală m. 3001 O3.10.20C.-., instanţa a adnas plângerea contravenţională, a anulat procc-Mil-verbal de constatam si .sancţionare a contravenţiei seria CC nr. 0574953/ l:\38.2008, ca fund m legai în .renii de cai re intim vii, şi în consecinţă, a exonerat

petentul de la plita nmuazr. ..ouiraven; t m.b.e in cuantum .le 550 lei (11 puncte amendă), pentru unnuuvnela comici,-rente:

Pnn procesul vmbaî Jc ..ousuiaze -t omata nare a contravenţiei seria CC nr. 0574953■'d.;.C8.2053 mu ...mii o, .na.,.! ,'!P ILFOV. faoeianl PD a rost sancţionat cu amenda in •. uamu.n car ele '<"0 an dl p mei: amendai o -dicţiunea complementară a reţinem permis alui de conO aceia, pentru sivaişnva corona cui iilor pi'ev. de an. 102 alin. 3 Iit. a si an. 35 alin. 1 una QL'C ;95/ 5552. ,f.ir.,cu, la dani d< ;5.CS.2C08, în jurul orei 01.34, a condus au,.oO;i;sn:uî X şi --u a; in -a.o anlronţa iciuoaolor Oe o lice şi r.u a avut permisul de conducere  -o .,l

Potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanţa investită eu soluţionarea plângem analizează legalitatea şi temeinicia proces ului-verbal de -^ntravemv şi hotărăşte asupra sancţiunii. Verificând cu prioritate legalitatea procesului ' ohal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, instanţa reţine că acesta nu a G-r meheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, fiind lovit de nulitate.

Astfel, instanţa constată că petenrvl a hor. mncţionat pontai săvârşirea a două contravenţii, respectiv cele prevăzute de an. 102 .din. 3 lit. a şi an. 35 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată, însă, prin procesul-verbal contestat, s-a stabilit o amendă totală de 550 lei, fără a se individualiza cuantumul amenzii pentru liecare dintre cele două contravenţii reţinute în sarcina perentului.

In acest sens, instanţa constată că Opta prevăzută la art. 102 alin. 3 lit. a se sancţionează cu ameneia din clasa a IV-a (de la 9 la .20 puncte amendă) şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, iar în cazul contravenţiei prevăzute de art. 101 alin. 1 pct. 18 rap. la art. 35 alin. 2, sancţ'uuea este amenda prevăzută în clasa a III-a (de la 6 la 8 puncte amendă).

Or, potrivit art. 10 alin. i din OG 2/2001, dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii, sancţiunea se aplică pentru fiecare dintre ele.

Instanţa consideră că aceste dispoziţii sunt menite să permită verificarea de către instanţă a legalităţii şi temeiniciei fiecărei sancţiuni aplicate, sub aspectul individualizării lor de către agentul constatator. Astfel, printr-un simplă operaţie de calcul, instanţa reţine că petentului trebuia să i se aplice cel puţin 15 puncte- amendă, însă agentul constatator a aplicat doar 11 puncte-amendă, astfel încât instanţa nu poare verifica legalitatea modului de aplicare a sancţiunii contravenţionale.

Nerespectarea acestor prevederi legale, prin aplicarea unei singure amenzi, deşi petentul a fost sancţionat pentru săvârşirea i două contravenţii distincte, este sancţionată cu nulitatea procesului-verbal de contravenţie, cane a rost invocată şi de către pacient cu ocazia dezbaterilor în fond a cauzei.

Faţă de cele reţinute cu privare la mOgalitafea procesului verbal contestat, instanţa consideră că nu se mai impune analizarea temeiniciei acestuia.

5. Prin plângerea înrcgisîrată pe rolul icesn i instanţe la data de 12.09.2008, petentul LHL a solicitat ca, pnn hotărârea ce se \a pronunţa, să "e disoună desfiinţarea sancţiunii suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, luată de către intimata I. P. J. ILFOV.

In motivarea plângem, petentul a arar \i .â. eiuucat prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătona Buftea ..i'in or.u de 10.29.20 />', - i dispus svMtcrea sa de sub umaărire penală, s-a prezentat la IO priuru remnovi p: nunului, iroa cererea i-a 1>m respinsă, suspendându-i-se dreptul d. ■ >: axiuce pe < ■ p<. , a oo.; ;e v0 de a A.

Intimata nu a formulat întâmpinare, deşi era obligatorie m cauză. In cauză s-a încuviinţat şi administrat proba cu inscnsun.

Pnn sentinţa civilă nr. 5b23/ 10.1 f.3008, ir.stanţa a admis plângerea şi, în baza an. 113 alin. 1 lit. e şi alin 2 din OUG 195/2002 coroborat cu art. 219 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, a dispus restituirea către petent a permisului de conducere de către şeful serviciului poliţiei rutiere pe raza căreia a fost săvârşită fapta, pentru următoarele considerente:

In fapt, din analiza înscrisurilor depuse la dosar, instanţa reţine că, prin ordonanţa Parchetului de pe lângă judecătoria Buftea din data ele 10.09.2C08, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a petentului LHL sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002, întrucât sa constatat că este incidenţă una dintre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

In urma acestei soluţii, petentul a solicitat restituirea permisului de conducere, însă prin adresa nr. 2031851/11.09.2008 a IJP Ilfov-Serv ic iul Poliţiei Rutiere, petentului i s-a comunicat că sunt apîicab'le prevederile art. 103 alin. 1 Kt. c din OUG 195/2002, astfel încât se suspendă exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 zile.

In drept, instanţa reţine că, potriva ait. 103 alin. i lit. c din OUG 195/2002 republicată, „suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune pentru o perioadă de 90 de zile, când fapta conducătorului de autovehicul a fost urmărită ca infracţiune Ia regimul circulaţiei pe elrumutile publice şi procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală, dacă puitm regula tk circulaţie incălaita prezenta ordorwţă prevede suspendarea exercităm dreptului de a ankJiw (subl. ns)X

Având în vedere că pentru regula de circulaţie încălcată de către petent (conducerea pe drumurile publice a unui :.utovehicul neînmairiculac), reglementată numai ca infracţiune (art. 85 alin. 1), OUG 195/2002 republicată nu prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce, instanţa u>riscată că în cauza nu sunt aplicabile prevederile art. 103 alin. 1 lit. c, nefiind îndeplinite toate condiţiile preva nete în mod cumulativ de acest text de lege.

6. Pnn cererea imcmanua ne roiul acestei instanţe la data de 12.09.2008, reclamanta CC a chemat în judecata m parata IN, solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract autentic de \ anzare-cun;p;..rare pentru tetenm X.

în inotharea cerera, reclamanta a ammt că, prin aiUvConcractui încheiat la data de 18.08.2005. narata s-a oblicat G îi vândă tere iul mai sus menţionat, în schimbul preţului de 920 lei, ce a fost .tchi..it la dara auknolmau antscomramului. A mai arătat că, până în prezent, pariu nu a-a prezemat '.a noetuo paltini a im heia contractul de vânzare-cumpărare în formă au,cui ,ca.

Pâoita nu a deoto ii aanipin.uen A şi cn , -.bligatone iii cauză.

Pnn semne., uvo; .n. ' -.2;>/ >| .X2. insuiiţa a u«.ams excepţia de prescripţie a dreptului •mtenaî 'a ..uen.a .as .„ ,i , : o a ou, si i re--pms cererea, ca fiind prescrisă, pentru uru oe orele h a.; te

In fapt. având în \edcre înscrisurile Jeousa la dosar, iritanta rotire ea, la data de 18.08.2005, intre pro mite ut a-vânzătoare IN şi promitenta-enmpărâtoare CC s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare. pnn care panta s-a oblicat să îi sanda reclamantei terenul X, pentru preţul de 900 leu ce a tost achitai ai dua autentificări' autecr ntractului.

Ca urmare a neexecutănt obligaţiei de a tace asumară de către parată pnn uitecontract, reclamanta a formulat cerere de pronunţare a unei hotărân care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumpărare, întemeiata pe dispoziţiile art. Q69. 97C, 1073, 1079 din C.civil şi art. 5 alin. 2 din titlul X al Legii 247./ 2005.

In drept, înainte de a analiza excepţia prescripţiei invocate din oficiu, instanţa reţine că, în ciuda celor susţine de reclamantă în cidrul concluziilor scrise, acţiunea de faţă este una în realizare, iar nu în constatare.

Astfel, pornind ele la dispoziţiile art. 109 şi 111 CPC, în doctrina de specialitate, folosind-se drept criteriu scopul material urmărit de pă"ţi, se disonge între cererile în constatare, în realizare şi în constituire de drepturi.

Acţiunile în realizarea dreptului (numite şi în condamnare sau în executare), consacrate de art. 109 alin. 1 CPC, sunt acelea prin care reclamantul ce se pretinde titularul unui drept subiectiv solicită instanţei să îl oblige pe pârât ia respectarea dreptului, iar dacă acest lucru nu mai este posibil, la despăgubim pentru prejudiciul suferit.

Aşadar, prin cererea în realizare, reclamantul urmăreşte condamnarea pârâtului, adică obligarea acestuia prin hotărâre la executarea obligaţiei corelative dreptului subiectiv afirmat, iar în caz de nevoie, hotărârea va putea li adusă la îndeplinire prin executare silită.

Pe de altă parte, acţiunile în constatară (numite şi în recunoaşterea dreptului sau în confirmare), reglementate de art. 111 CPC, surr acelea prin care reclamantul solicită instanţei numai să constate existenţa on inexistenţa unui drept .subiectiv \1 om, astfel încât prezintă anumite particularităţi: hotărârile pronunţate cu privire la cererile în constatare nu pot fi titluri executorii, nefiind sueepttbile de executare silită: cererea în constatare are un caracter subsidiar faţă de cererea în realiza t, urmând a >e espnge ca inadmisibilă dacă partea poate cere realizarea dreptului; acţiunea poate avea ca obiect numai constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, nu însă şi a unei situaţii de fapt.

Având în vedere aceste consideraţii teoretice, instanţa reţine ca, din modul cum este formulată prezenta acţiune, rezultă că scopul urmărit de către ociamaota nu este de a se constata existenţa sau inexistenţa 1 re unui drept, ci de v-şi coran mi un titlu di: proprietate asupra terenului X, prin pronunţarea unei hotărân care oi ţină ioc ie act autentic de vânzare-cumpărare.

Or, cel care exercită o acţiune în consiaţarc nu tinde m paratul să fie obligat la executarea vreunei prestaţii, ci numai la constatarea de căina instanţă a unor situaţii sau raportun juridice, hotărârea pronunţată nepui.utd ii pusă ni executare siîii.i ceea ce nu este cazul în speţă.

Simpla formulare a pnmei papi din ectuel acţiunii, in vusui de a -c constata intervenită vânzarea-cumpărarea intre părţi, nu treHne m ne mai O cmusln/ia că natura acţiunii arh una în constatare, noi a;cs ca o mie! ,'e .opune a: o Pe ouai inadmisibilă, în

condiţiile :n vare reclamanta ar avea h dispoziţie .icuvnea In realizare dreptului, prin constrângerea debitorului !a executarea prestaţiei asumate. Din contră, reclamanta a solicitat să se constate intervenită \ ânzarea-cunpararea şi, in consecinţă, să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, aceasta liind cea mai adecvată modalitate de executare în natură a obligaţiei de a tace.

Pnn urmare, având în vaiere ai scopul urmărit vie către reclamantă este de a-şi constitui un titlu de proprietate asupra terenului în cauză, iar nu acela de a se constata existenţa sau inexistenţa vreunui drept, instanţa reţine că prezenta acţiune are natura juridică a unei cereri în realizare.

Pe ele akă parte, acţiunea are un caracter patrimonial, astfel încât este supusă dispoziţiilor legale privind prescripţia exiincuvă.

In ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată din oficiu, instanţa reţine că, potrivit art. 1 aan. [ din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă, "dreptul la acţiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege", respectiv în termenul generai de trei ani, stabilit de art. 3 alin. 1.

In legătură cu momentul în care începe să curgă termenul de prescripţie în cauză, instanţa constată că în cuprinsul antecontractului părţile nu au stabilit un termen suspensiv la care să se prezente la notariat, astfel încât dreptul la acpuie se naşte de la data încheierii antecontrae tuiui.

Prin urmare, termenul ele prescripţie a început sa curgă la data de 18.08.2005, şi, întrucât în cauză reclamanta nu a lăcut dovada existenţei vreunei împrejurări de natură să întrerupă sau sa suspende crinul termenul.ii, acesta a curs continuu şi s-a împlinit la 18.08.2008. Ia acea >ens, instanţa admite «.>. posedarea terenului de către reclamantă, cu acordul paratei, ar ii echivalat cu recunoaşterea dreptului acesteia, în sensul art. 16 lit. a din decretul 167/ i '-'58, însă do -anta existenţei wtotui caz ele întrerupere a cursului prescripţiei nu a fost făcută na cauză de să re reclamam a, cu toate că, potrivit au. 1169 Gsiv, sarcina probei îi incumb, i.

Avanei ai vedere na termenul de prescripţie s-a împlinit la 18.08.2008, iar cererea a fost depusa o înrecasirată la judecau uda Oul tea da.:, de 12.09.„008, peste termenul general de prescripţie de 3 ani. .nstanţa, a, b izc -o. i alin. i. ,nt. 3 alin. ! din Decretul 167/1958, va admite excepua de U nd, uosoîutâ şi perempa.. > ie a prescripţiei dtvptolut la acţiune, invocată din oficiu, >i. pe calc de consecinţa, o, respirge cererea de chemare în judecată ca fiind prescrisă.

7, P.oa cerea ir.i .'..trată pe roba .o aci instanţe la data de aO.09.2008, contestatorii RIV şi 01 a amusu, în .a'mo '...to-o, -a- ■ ifinoţii F; VI şl bb, contectaţie la executare, solicitând i r o: ea : •ia..o ,s - . «• n i. ac-moa -nu-imc-ea executării si restabilire > a,, : u ,: u:.. r e.e- e ■ pei aaa i coanoa '-Ase, an cheltuieli de judecată.

în motivare, contestatori au arătat c'- înţeleg ei formuleze cnrra eu privire la înţelesul şi întinderea titlului executoriu reprezentat de semnata ch-'îă nr. -X'92/27.08.2008 a Judecătoriei Buftea, pnn -rare au rost obligau, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să redeschidă drumul public ce acces, în sensul ca pe proprietatea lor nu trece niciun drum de acces, iar proprietatet intimaţilor nu este şi nu a !,"vr fond aservit, m condiţiile în care cele două proprietăţi nu sunt nici cerne.

Au mai precizat că pnn executarea silită desfăşurata, ;hiar1 Iaca este vremelnică, le este grav afectat dreptul de proprietate, întrucât sunt împiedicaţi sa folosească terenul. Au mai precizat că, prin sentinţa chilă nr. 3227/2006 a Judecătoriei Buftea, a fost soluţionat definitiv şi irevocabil un proces de grăniţuire. pnn care s-a stabilit linia de hotar.

La data de 31.10.2008, intimaţii au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea contestaţiei la executare în principal ca rămasă fără obiect iar în subsidiar ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

In motivare, intimaţii au arătat că, pnn procesul vmbal An 24.09.2008. executorul judecătoresc a constatat că clebitoni nu se opun celor cuprinse în utlul executoriu şi că drumul public de acces este liber. Au mai anitat că intimaţii invocă în cadml contestaţiei apărări de fond ce ţin de servitutea de trecere, contestând validitatea titlului executoriu, ceea ce este inadmisibil. Au mai precizat că executarea silită s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legale.

în ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, intimaţii au solicitat respingerea acesteia ca rămasă fără obiect, întrucât la data de 24.09.2008, contestatorii au executat deja obligaţia înscrisă în titlul executoriu.

în şedinţa publică dna data de 03.11.2008, isnranta a respins cere .va de .uspendare a executării silite ca rămasa AX obiect, înt veat, potrror pnx.:\v.iku aerba1 din data de 24.09.2008, executorul judecătoresc a constatat că a. încetat excedarea silită.

Prin sentinţa civilă nr. 3738/17.11.2008, ins'anţa a respins contestaţia la executare ca neîntemeiată, a respins cererea privind întoarcerea executării, ca neîntemeiată, şi a respins cererea intimaţilor de aplicare a unei amenzi judiciare contestatonlor, ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

La data de 11.09.2008, cmdnorimuumaţi au formulat cerere de executare silită împotriva debitonlor-contestaton, formând u-.se dec nul de executare X.

Executarea silită a fost pornita în temenii uuului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 4092/27.08.2008 pronunţată de Juuecâtona Burtea în 'dosarul nr. 5 552/2008, prin care s-a admis cererea formulaiâ pe eilea ord- >nan ţc preşeduraile şi au !o\i obligaţi debitorii să redeschidă drumul public de acces denumit strada Y către imobilul proprietatea creditorilor, până la soluţionarea irevocabila a cauzei ce iace obk-ctui dosarului nr. 5327/94/2008.

Prin adresele nr. 183 ş; X4 din X.O'XXX XhnonXr ii s-a pus în vedere de către executorul judecătoresc ca. o dani cie 21.09X2 X. să e pre / uite la iocui executăm silite.

Pnn procesul verbal -eir u.ua de 21.X.X28 e>şsae-mi pidecan nea ; ..onstatat că dmmul public de acces mtre proprietatea oşdo:ee .sic hXr. debitorul PcXarând că a

respectat dispoziţiile titlului executoriu in .14 Je ore de la comunicare şi a îndepărtat obstacolele existente pe dnim

Uite nor, la data de 26.C9.2CCS. contestatorii au iormulat prezenta contestaţie la executare, pnn care au solkitat anularea tuturor actelor de executare, întoarcerea executării şi restabilirea situaţiei anterioare, precum şt suspendarea executării silite.

Observând însă motivele invocate de către contesutoni-debitori, instanţa reţine că, potrivit art. 399 alin. 1 CP O cei interesaţi sau vătămaţi pnn executare pot tormula contestaţie la executare împotriva executăm silite înseşi, precum şi împotriva oricărui act de executare.

Insă, din interpretarea per a cortrano a dispoziţiilor art. 399 alin. 3 CPC rezultă că, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu emis de o instanţă judecătorească, nu se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executonu, astfel încât instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei este ţinută a se limita să cerceteze dacă actele de executare se realizează cu respectarea dispoziţiilor legale privind executarea silită.

In acest sens, instanţa reţine că, atunci când executarea Silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, contestaţia ia executare reprezintă o cale de atac deschisă contra măsurilor de executare nclegale şi în cadrul căreia părţile nu pot invoca decât vicii şi neregularităţi ale actelor de executare efectuate ulterior emitem titlului executoriu, iar nu şi motive ele fond, deoarece apărările respective au fost sau au putut să fie ridicate în cursul judecăţii de fond sau prin exercitarea căilor legale de atac. Art. 399 alin. 3 CPC permite invocarea unor apărări de fond împotriva culmului executoriu doar atunci când acesta nu emană de la o instanţă judecătorească, ceea ce nu este cazul în speţă.

Astfel, punerea în discuţie în faţa instanţei de executare a validităţii titlului executoriu ar stinge puterea de lucru aidecit; pe Jc altă pane, pe calea contestaţiei la executare, nu se poate cerce ia legalitatea unei hotărâri judecătoreşti şi, cu atât mai puţin, nu se poate dispune anulaiva aceste ta.

Or, anin sontestaţia ia executare ce tace obiectul prezentei cauze, instanţa constată că debitorii nu a uixocat nic.o m. regular ute privind execeaama silită, motivele invocate de aceasta vrând exclusiv aspecte de ionel, străine de puneret în executare a hotărârii judecătoarei ,:c constituie udul c.'c.. xuaui.

Pentru ^ este acu o. ie., nu., o couererere. aă e\ccmar...a Ata începută in cauza de faţă se desfăşoară au respectarea .Aspreapiier au 372 şi nmn. CPC instanţa va respinge contestaţia la e recreare, pat eum si ».yrecea pnvmd înt< rerreie i executării, ca neîntemeiate.

Având ai radere ca ai ...tu/.ă nu -. i dovedit reaua credinţă a contestatorilor în formularea prezentei cc.\ n p subliniind At ucormnc.va la executarea unei hotărâri judecătoreşti nu exclude bontul c.c a îoamuia .Acnor ce ocu..rie la executme, instanţa va respinge cererea imunanX r dc rpbre.re a unei amenzi jidiciare contestatorilor, ca neîntemeiata.

8. Prin a re rea înregistrată re roku ai.-vM.ei instanţe !a -iară de 26.08.2008, contestatoarea SC IDC SA. a mmua m la c uit indie u du e a. airnrta AFP HORFZU, DGFP VILCEA şi eu terţii popriţi, "entesuue ia .-xec.rvre, .• • licitând a e dispune anularea executării silite, restituirea --ncăror sume mcamm pian umeutarea si'uă. precum şi suspendarea executării silite, ce. cheltu>eh de judecam.

In motivare, contestatoarea a arătat că. pr.n a mesa nr. 7C7~' '21 23 2008, înrimata AFP Horezu a dispus înfiinţarea popnru asupra sumelor pretins datorate de către SC IDC SA către debitorul urmărit SC SC SRL. până la concurenţa sumei de 28822 lei, însă organul fiscal nu a întreprins niciun tel de dcnaer uri pentru a veni tea existenţa şi cuantumul creanţei.

A mai arătat că împotriva acestei executata rilite a formulat o contestaţie la executare, ce a făcut obiectul closarului nr. 2982/94/2008 al fc decetoraei Bui rea, în cadrul căruia, prin încheierea de şedinţă din data de 03.06.2008. instanţa a expus suspendarea executării silite până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei ia executare. A precizat ea. deşi executarea era suspendată, prin adresa nr. '6421/08.08.2008, intimata cYFP Horezu a dispus înfiinţarea propririi asupra disponibilităţilor băneşti, pentru suma de 24277 Im, astfel încât acest act de executare si toate cele subsecvente sunt nule.

Contestatoarea a mai arătat că nu există niciun. tr Iu executoriu împotriva sa şi că, deşi prin adresa nr. J683/02.04.2008 a adus la cunoştinţă intimatei că nu datorează nicio sumă de bani către SC SC SRL, aceasta 'iu a sesizat instanţa în a cărei rază teritorială se află sediul terţului poprit pentru a pronunţa menţinerea s • u desfiinţarea popririi, astfel cum prevede art. 150 din OG 92/2003. A mai menţionat că adivsa nr. 16421/08.08.2008 indică drept titlu executoriu sentinţa civilă nr. 3326/24.06.2008 a Judecătoriei Buftea, însă prin această hotărâre s-a respins ca neîntemeiată o contestaţie la executare.

In ceea ce priveşte e\ re rea de suspendare a exrcutănu a ara: at că este expusă la un grav prejudiciu prin continuarea executării silite, precum şi unui pcxol iminent şi imediat, în condiţiile în care procedura d.e exeaiare ■•uimi a creanţelor ieogetare este simplificată şi instrumentele legale ale creditorilor bugetari sunt puternice, iar odată încasată creanţa bugetară pretinsă, o eventuală procedură de rambursare a sumelor a a fi anevoioasă.

Intimaţii nu au depus !a dosar întâmpinare, deşi aceasta era obligatorie în ca.uză.

La data de 06.10.2008, intimata DGFP \ liceu AFP Horezu a -depus ia dosar cerere de chemare în garanţie a SC SC SRL, prin care a s,. F/ixu obiigmci ace-..Ha den urmă la plata tuturor cheltuielilor de judecata.

In motivare, intimata a arătat că, în urma verificărilor efectuate în cadrul acţiunilor de executare silită, pe baza documentelor contabile prezentate de SC SC SSL, a-a constatat că SC IDC SA datorează debitorului urmărit SC SC SHL -urna de 2 CogiX iei. A mai arătat că, ulterior, în urma verificărilor efectuate la teiţul popnt, a rezultat v a. utuaţia de fapt prezentată iniţial de SC Savox Guri SRL ■. ne cr< >uarâ.

Prin sentinţa civilă nr. 5/37/ i/ i 1.20/8. amanta a admn coutesuţn ia executare, a anulat adresa de înfiinţare a p. -pnn nu AC// Of .08.2/08, piceum şi t< >aie actele de executare subsecvente, a ut-pus lesuibiieva ne o cu mu mare a •-bP;a mumau DGFP Vîlcea - AFP Horezu ot resî.ituk' aitesoMao. ei .o'ia de 2FFT iei. a respins cererea de

chemare ;'n garanţie tormuiată de numuu DGFP Micea, în ccturadictoriu cu SC SC SRL ca neîntemeiată, pentru uimitoarele considerente:

Pnn încheierea de şedinţă din data de C3.C6.20C8, pronunţată în cadrul dosarului nr. 2982/94/2008 al Judecătoriei Buftea, s-a dispus suspendarea executăm silite ce face obiectul dosarului de executare X, pană la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare.

Deşi contestaţia la executare ce i format obiectul dosarului nr. 2982/94/2008 al Judecătonei Burtea nu a iost soluţionată m mod irevocabil până la acest moment, totuşi, la data de 08.08.2008, intimata DGFP Micea - AFP Horezu a emis adresa de înfiinţare a popririi nr. 16420/08.C8.2008 şi a efectuat alte acte de executare silită ce s-au finalizat cu încasarea stimei ele 1M77 iei.

Având în vedere că intimata a continuat executarea silită, deşi aceasta era suspendată prin încheierea de şedinţă din data de 03.06.2008, instanţa ca admite prezenta contestaţie la executare, va anula adresa de înfiinţare a. popririi nr. 16420/08,08.2008, precum şi toate actele de executare subsecvente, întrucât acestea au fost întocmite cu nerespectarea dispoziţiilor legale privind suspendarea executării silite.

De asemenea, având în vedere prevederile ana 4041 şi urm. CPC instanţa va dispune restabilirea situaţiei anterioare şi, pe cale de consecinţă, va obliga intimata DGFP Vîlcea - AFP Horezu să restituie contestatoarei suma de 24277 iei.

De altfel, instanţa reţine că intimata nu a respectat nici dispoziţiile art. 150 din OG 92/2003, care prevăd în mod imperativ că, atunci când terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează reeo sumă de bani debitorului urmărit, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află sediul terţiarii peprit, la cererea organului de executare ori a altei părţi interesate, va pronunţa menţinerea mu desi nnţarea poprim (alin. 1); pe baza hotărârii de menţinere a popririi, care consoane ,;tlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a terţului poprit (aho. 2).

Având în vedere v.i, pnn adresa nr. J6S3/32.04.20C8, contesratoarea a adus la cunoştinţă intimatei ,:ă nu datorează vane de Oara cieoitnruim urmărit SC SC SRL, intimata avea obligaţia «.le a o Leita xistanrei menţinerea popririi, iar na baza unei astfel de hotărâri, care constituie otlu execrreom, putea începe e.earerereu siia'â a realului poprit SC IDC SA.

In ceea ce poreşte cererea xe «..remarc re garenne a SC SC SRL de către intimata DGFP \ ilcxre - Aid1 i to:v.. a, instanţa o re-.p;ngc ca neîntemeiata, având în vedere că instituţia eniernam in garanţie se intcnvnză exisrenţa unei obligaţii de garanţie sau despăgubire ş ere.ie:e in principiu lureirer aed .ra care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se Iau cu oda oneros, iardm acrele depuse ia dosar, intimata nu a reuşit să facă do cada nehxreoirii j.x. stol eerelare re aii.rea

re rere ..ee-.r.j imuanţe la data de n Ju, a. j îani de c eitravenţie seria

08.08.cOclS . L'lUUi

4M53C.I 0 ;. ;". b't

1 ! .. .1 1

ile IUI,

In motivarea plângem, petentul a ararat ea nu a depăşit viteza legală, iar acuzaţia agentului de politie in seiful că ar t: cuc elen cu viteza de ■<} km/ h m localitate este nefondată, în condiţiile în care nu mia cu mai mult ie 68-69 km/d.

Petentul a invocat nulitatea absolută a procesului verbal, întrucât 1 s-a încălcat dreptul de a formula obiecţiuni, procesul verbal nu respeaă modelul prevăzut în Anexa 1 D din HG 1391/2006, nu s-a indicat sena şi nr. aparuubu Gatso GTC-D. nu s-a indicat că aparatul radar este verificat metrologic, nu se specifică dacă -paratul a fost i mp lăsat la mai puţin de 200 m de un stâlp radio sau instalaţie electrică de înaltă tensiune, nu s-a specificat dacă aparatul este prevăzut cu o funcţie de autotestare, .nu s-au menţionat care au fost condiţiile atmosferice.

Intimata na a formulat înte.naoinare. deşi era obligatorie în cauză.

Prin sentinţa civilă nr. 5889/24.11.2008, instanţa a respins plângerea ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei seria IF nr. 46153/24.06.2008 întocmit de intimată, petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 100 lei (2 puncte amendă) şi măsura complementară de aplicare a 2 puncte de penalizare pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 clin OUG 195/2002 republicată, întrucât, la data de .24.02.2008; în jurul orei 20.16, în timp ce conducea autoturismul X pe DN1 Ciobani, a fost filmat şi Înregistrat de aparatul radar circulând cu viteza de 83 km/h în localitate, depăşind viteza legală admisă (701on/h).

Potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanţa învestită cu soluţionarea plângem analizează legalitatea şi temeinicia pnacesului-verbal de contravenţie şi hotărăşte asupra sancţiunii.

Este adevărat că OG 2/2001 nu conţine dispoziţii exprese privind valoarea probantă a procesului-verbal de contravenţie însă, având iu w/ere că acesta este un. act administrativ, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica judiciară se aplică principiile generale din dreptul administrativ privind prezumţia relativa de legalitate., astfel încât, din această perspectivă şi în baza an. 1169 Cav, îi revine peteniuiui obligaţia de a propune şi aduce probe care să dovedească cormanul celor reţinute de igerml constatator in procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Dincolo de prevederile dreptului naţional mi nan, instanţa reţine că, cel puţin după pronunţarea cauzei Angliei împotriva Romanici (hotărârea Cu EDO-Secţia a III-a din 04.10.2008), este fără putinţă de tăgadă faptul ca materia contravenţională română se încadrează în noţiunea de „acuzaţie in mate ne penala" prevăzută de art. 6 paragraful 1 CE DO, astfel încât devin incidente toate garanţiile prevăzute de Convenţia europeană, inclusiv prezumţia de nevinovăţie.

Insă, instanţa subliniază ca, din perspeaiva lurtvpiudenţei Curtn Europene a Drepturilor Omului în materia prezumţiei «.te rouio aţie sub aspectul sarcinii probei, rezultă că art. 6 paragraful 2 din CE DO nu interzice c .os terţa unor prezumţii de fapt sau de drept (hotărârea Salabiaku împotriva Franţei).

0

Mai mult. Curtea a statuat că, pun reglementarea acestor prezumţii, statele trebuie să respecte cennţa proporţionalităţii între mijloacele folosite şi scopul legitim urmărit (hotărârea Janosevie împotnva Suediei).

Făcând aplicarea junsipntdenţei europene mai sus prezentate la procedura contravenţională judiciară reglementată de OG 2/2001, instanţa reţine că prezumţia de legalitate şi temeinicie de care se bucură procesul-verbal ele constatare şi sancţionare a contravenţiei nu este, per an, contrară dispoziţiilor an. 6 din Convenţie şi, implicit, nici art. 21 alin. 3 din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil.

De altfel, astfel cum s-a pronunţat şi Curtea Qmstituţională în decizia nr. 349/2003, persoana împotnva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu este pusă în faţa unui verdict definitiv de vinovăţie şi de răspundere, ci doar în faţa unui act adrninistrativ de constatare, ale caria efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

Procesul- verbal de constatare a contravenţiei stabileşte definitiv vinovăţia persoanei în cauză numai în condiţiile în care aceasta atacă în justiţie procesul-verbal de constatare a contravenţiei, iar instanţa respinge plângerea formulată ca neîntemeiată, însă în acest caz nu se poate reţine că s-a încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie, căci răspunderea contravenientului a fost stabilită, aşa cum prescriu Constituţia şi Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Examinând modul de încheiere a procesului- verbal contestat, instanţa constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, nefiind incident niciunul dintre cazurile de nulitate absolută reglementate de art. 17 din OG 2/2001, care să poată fi invocate din oficiu de către instanţa de judecată.

De asemenea, pnn prisma ce lot prezentate mai -sus, instanţa apreciază că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a c nitrarereţiei se bucură de o prezumţie de legalitate, prezumţie relativă care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.

Aceasta probă trebure să he făcut; de către contc.stator, în calitate de titular a plângerii contravenţionale, astfel reau impune an. i 169 Cav.

In c,:dv .a Je iotă, .ma, petentul na a tăcut -dovada ne legalităţii proces ului-verbal de constatare a contravenţiei, prezumţia de legalitate ue care r-e nuc ură acesta nefiind, aşadar, răsturnată.

Astrul, in ce ea ce porecle motiv re privind încălcarea dreptului de a formula obiecţiuni, instanţa reţine că, potrivii art. 16 alin. / d.n d-'G 2/2001. în momentul încheierii procesului-verbal, agentul constatatot coc ..bligat arerea !.i cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecutiin rei pnrere sa conunuuu retubai oe constatare, <reaccţiumle lunci consemnate distinct in ;.:,.recsiil-verbal ia ■: bone a mire 'nenţmr.;". reă'1 .• ameţi unea nulităţii proces ului-verbal.

iu Cţn no cu ;ce-., rerere, bo .mţe. reţine ci. şoai bb cizaa nr. XXII/19.03.2007 (publicată -n '• reoiuuul Oaie,,a, IXrea , , r. bbb- ..im oeb OCO'Ş. lualia Curte de Casaţie şi Justiţie a o eres n etanul in mnireii boi sa r stabilit cu s ubanrv obligatorie pentru toate instanţele i rece,, pace re. ■., een.i;,ou as. ore ;n re. X rere .'' din OG 2/2001 atrage

nulitatea relativă a procesului- verbal ele corn: u/re a contravenţie'., tar nu pe cea absolută nesusceptibilă de i h ac<epentă :n nieun mod. numeau in rap< »t de carteteirl împerativ-limitativ al cazurilor prevăzute ne art. 17 din (Xd 2'7.001. in care nulitatea proces ului-verbal încheiat de agentul constatator al omumccmei m ia ui cons'elerare ri din oficia, se impune ca în toate celelalte cazuri de neremectam a ennţebr oe care trebuie să le intninească un asemenea act. inclusiv cel reiumm*- la consemna ev entrietă 1 ab'ccţiunilor contravenientului la conţinutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a cmtrmenţiei să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se noate înlătura decât pnn anularea acelui act".

Aşadar, nulitatea ce intervine pentru ne respectarea prevederilor art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, prin interpretarea per a coritwio a att. 17, nu este o nulitate expresă, ci una virtuală, astfel încât, potrivit ait. 105 alin. 2 CPQ petentul trebuia să facă dovada producerii unei vătămări care nu se poate înlături decât pnn. anularea procesului-verbal, dovadă care, însă, nu a fost făcută în speţă, ba mai mult, instanţa constată că petentul a putut lua cunoştinţă de procesul verbal şi a putut formula în termenul legal plângere contravenţională, nefiindu-i prejudiciate cu nimic interesele legale în ceea ce priveşte procedura prevăzută de OG 2/2001.

In aceeaşi ordine de idei. instanţa subliniază că dreptul contravenientului de a formula obiecţiuni se impune a fi respectat în momentul in care acesta este prezent la momentul întocmirii procesului verbal, iar nu şi în situaţia în care constatarea săvârşind faptei se efectuează cu un aparat radar din componenţa sistemului ele monitorizare video a traficului rutier şi procesul verbal se comunică ulterior.

In legătură cu celelalte1 motive invocate de către petent, .riscanta reţine că incidenţa acestora ar putea atrage nulitatea precesulu'. verbal însă această nulitate nu ccte una expresă, nefiind stabilită explicit de 'ege, ci numai virtuală, astfel încet, potrivit art. 105 alin. 2 CPQ petentul trebuia să facă dovada producerii unei vită mări care nu se poate înlătura decât prin anularea proces ului- verbal, do va.îi cuie, însă, ru a hm. J acută în speţă.

Constatând legalitatea procesului-vetb->l conrestat, instanţa apreciază ca acesta se bucură şi de o prezumţie de temeinicie, orezumpe relativă care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.

.Această probă trebtre <ă fv făcuta de câini coniamm r, h a uitate <}■.: titular al plângerii contravenţionale, astfel cum impune aia. 1 lud Cav.

In cauza de faţă, instanţa constata că petentul nu a Kcut dovada netemeiniciei proces ului-verbal de constatare şi sancţionare a eonoamenţiei, prezumţia de care beneficiază acesta nefiind, aşadar, răsturnată.

Astfel, pnn plângerea contravenţionala mrrnuru.a, petentul i arătat că ee'e menţionate în cuprinsul procesului verbal nu corespund rcahiam. nument nu a emulat eu vreza de 83 km/h în localitate, iar actizaţu agerit Cm de pole ie csm ne io udară, in condiţiile ui oare nu rula cu mai mult de 68-69 km/h.

Având în vedere că m tunai a i depus p ■;, ■or .. ■ op ;\\\a ao u a A As inul ■ v serificare metrologică nr. 3104881/' OCA.. .'08, amanta • ev ea • a ana Ader!,mie .maniile leaile

prevăzute de Norma de metrologie legali N0\IL 021-05/23.11.2CC5 pentru reţinerea înregistrăm video ea mijloc de probă în pezenta cauză.

In concluzie, ţinând cont de obiectivitatea şi de valoarea ştiinţilică a fotografiei radar aflată la dosar, însoţită de buletinul de verificare metrologică, instanţa reţine că situaţia de fapt desensă in cuprinsul procesului verbal csne confirmată pnn fotografia radar, prin care autotunsmul apaixinând petentulm a Iost filmat şi înregistrat miând cu viteza de 83 km/h.

In acest sens, instanţa constată că, potrivit an. 108 alin. 1 lit a pct. 4 din OUG 195/2002 republicată, constituie contravenţie şi se sancţionează, pe lângă aplicarea unei amenzi contravenţionale, şi cu măsura complementară de aplicare a 2 puncte de penalizare, depăşirea cu mai mult ele 10-20 icm/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face pane autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.

Reţinând vinovăţia petentuku în săvârşirea faptei şi având în vedere că procesul verbal de contravenţie a fost legal şi temeinic întocmit, instanţa va menţine măsurile sancţionatorii aplicate, atât pe cea principală (amenda contravenţionala de 100 lei), cât şi pe cea complementară (aplicarea a 2 puncte de penalizare).

Domenii speta

Spete similare