Daune interese -recurs -civil

Dosar nr. 1653/63/2007

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 813

Şedinţa publică de la 30 Aprilie 2007

Completul compus din:

PREŞEDINTE Laura Beucă

Judecător Simona Marinescu

Judecător Anamaria Cercel

Grefier Elena Bulacu

Pe rol , pronunţarea asupra dezbaterilor care au avut loc în şedinţa publică de  la 23 aprilie 2007 şi consemnate în încheierea de şedinţă de la aceeaşi dată care face parte integrantă  din prezenta  decizie privind  judecarea recursului declarat de reclamanta  IONESCU MARGARETA  domiciliată în Deva  str. Călugăreni , nr. 24 , judeţul Hunedoara împotriva sentinţei civile nr.  966 din 13.11.2006 pronunţată de  Judecătoria Băileşti  în dosarul nr.1758/2006 în contradictoriu cu  intimatul pârât  PRIMARUL COMUNEI AFUMATI, având ca obiect pretenţii .

Procedura legal îndeplinită.

T R I B U N A L U  L

Asupra  recursului  civil de  faţă ;

La data de 3  martie  2006 reclamanta Ionescu Margareta  a chemat  în judecată Primarul comunei afumaţi , solicitând  ca prin hotărârea  ce se  va pronunţa , să fie obligat  la  24.300.000 lei ROL  reprezentând daune  interese , ca urmare a  neexecutării sentinţei  civile nr. 75/2005  a Tribunalului Dolj , până la  1  martie  2006 şi  în continuare  la câte  30  lei RON pe  fiecare  zi  de întârziere  , până la  emiterea în baza legii nr. 10/ 2001  a dispoziţiei la care a fost obligat prin sentinţa  menţionată şi, de  asemenea  ,  să fie obligat  la o amendă  civilă de către  50 lei RON pe fiecare  zi  de  întârziere către stat.

A  susţinut că acţiunea nu este supusă taxei de  timbru  invocând dispoziţiile Legii nr.  10/2001.

A  motivat  că prin sentinţa civilă nr.75/2005  Tribunalul Dolj a obligat  Primarul comunei Afumaţi să se  pronunţe  conform Legii nr.  10/ 2001 prin dispoziţie motivată  asupra cererii sale vizând măsuri reparatorii în echivalent  pentru terenul în suprafaţă de 1 ha ,m situat  în zona  Halta Boureni şi construcţiile ce au fost edificate  pe  acesta.

A  mai arătat că la data de  3 decembrie  20056 a notificat  Primarul Comunei Afumaţi , însă acesta nu s-a  conformat.

La data  de 28 martie 2006 reclamanta  a majorat  daunele interese pretinse la suma de  3030 lei , ca urmare  a faptului că s-a emis dispoziţia nr.  167/2006  de  soluţionare  a notificării  , în data de 21  martie 2006.

Prin  sentinţa civilă nr. 239/2006 Judecătoria  Băileşti  a declinat competenţa  de  soluţionare a  cauzei  în favoarea Tribunalului Dolj ,  unde cauza  a fost înregistrată  sub  nr. 1870/ 2006 , pronunţându-se  sentinţa civilă nr.  469/ 2006 de  declinare  a  competenţei în favoarea Judecătoriei Băileşti.

Conflictul  negativ de competenţă  a  fost soluţionat de  Curtea de Apel  Craiova în dosarul nr.  2073/ 2006  , pronunţându-se decizia civilă nr.  19/2006 prin care s-a  stabilit competenţa de  soluţionare  a  cauzei  în favoarea Judecătoriei  Băileşti .S-a apreciat  că temeiul juridic al acţiunii îl  reprezintă  dispoziţiile art.  580 şi art.  574  C.pr.civ. , iar faţă de  acest  temei  competenţa  de soluţionare  a cauzei revine conform art.  1  pct.  1  C.pr.civ.  , Judecătoriei  Băileşti.

Pe rolul Judecătoriei Băileşti  cauza  a fost înregistrată sub  nr.  1758/ 2006 şi s-a dispusa citarea părţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 966 din 13 noiembrie  2006  , pronunţată de  Judecătoria Băileşti ,  în dosarul nr.  1758/2006  , s-a respins  acţiunea formulată de  reclamanta Ionescu  Margareta , împotriva  pârâtului Primarul comunei Afumaţi.

S-a luat act  că pârâtul nu solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a  se  pronunţa  astfel ,instanţa  a  reţinut că  cererea întemeiată pe  dispoziţiile  art.580 indice 3, alin.1  C,.pr.civ. ,  a rămas  fără obiect ,  având  în vedere faptul că notificarea reclamantei  a fost  soluţionată  prin dispoziţia nr.  167/21 martie 2006.

În privinţa capătului de cerere  în despăgubiri pentru prejudiciul suferit  ca  urmare  a executării  cu întârziere a obligaţiei  de  către  pârât ,  instanţa a  reţinut  că  , în aplicarea  art. 580 indice  3  C.pr.civ. ,  este vorba de daune interese pentru a căror acordare  era necesar să se  dovedească  existenţa  şi întinderea  prejudiciului  conform dreptului comun , dat de dispoziţiile art.  1169 Cod Civil

S-a mai constatat  că dispoziţiile  art. 580 C.pr.civ. , la care face trimitere  reclamanta , nu se  pot aplica prin analogie la estimarea  prejudiciului cauzat  pentru întârziere , fiind necesar să se facă dovada  prejudiciului suferit  efectiv.

Împotriva acestei sentinţe a declarat  recurs  reclamanta  Ionescu  Margareta , care a arătat că , în speţă , sunt aplicabile dispoziţiile art. 580 indice  3  C.pr.civ. ,  că în mod greşit in stanţa a reţinut  că nu s-a dovedit  existenţa prejudiciului  , că o hotărâre judecătorească are putere de lege şi trebuie executată , fiind  de  netăgăduit faptul că  neexecutarea îl prejudiciază pe creditorul obligaţiei  .

Se mai arată că reaua credinţă a pârâtului este demonstrată  şi de faptul că , deşi  a fost obligat  prin hotărâre  judecătorească  să emită dispoziţia  , nu  a  făcut-o decât  după ce reclamanta  a introdus prezenta  acţiune  şi că prejudiciul  suferit  de  reclamantă  poate fi evaluat  prin raportare  la  amenda  prevăzută de  art. 580  indice  3 alin.1  C.pr.civ.

Recursul va fi admis , pentru următoarele considerente  :

Potrivit  art.  580 indice  3 ,  alin.3  , teza  a  II-a  C.pr.civ. ,  „pentru acoperirea  prejudiciilor  cauzate prin  neîndeplinirea  obligaţiei de  a face creditorul poate cere obligarea  debitorului la daune interese „.

În speţă , titlul  executoriu  ce conţine o obligaţie  de  a face al cărei creditor  este  recurenta  reclamantă , este reprezentat  de  sentinţa civilă  nr.75/ 25  februarie 2005  a Tribunalului Dolj , definitivă  la data de 3 aprilie 2005  ( prin respingerea  apelului ) ,  şi irevocabilă la  16  noiembrie  2005 ( prin nerecurare  ) , prin care Primarul  comunei Afumaţi  , judeţul Dolj , a fost obligat  să se pronunţe prin dispoziţie  motivată conform Legii nr. 10/ 2001  asupra cererii reclamantei  privind acordarea  măsurilor reparatorii  prevăzute de lege pentru o suprafaţă de teren  şi nişte construcţii  .

Aşadar ,debitor  al obligaţiei de a face instituită prin această hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă este Primarul comunei Afumaţi  , judeţul Dolj , autoritate administrativă cu  atribuţii în aplicarea şi respectarea  legii ; de altfel , obligaţia de  soluţionare  a  notificării  este o obligaţie legală a primarului ,  pe care acesta  nu  şi-a  îndeplinit-o , motiv  pentru care  reclamanta  s-a  şi adresat  justiţiei , spre  a obţine un  titlu executoriu apt  de aducere la îndeplinire  prin forţa de  constrângere  a statului  .

Este fondată  susţinerea  recurentei potrivit  căreia  intimatul pârât  a găsit  de cuviinţă să execute hotărârea  judecătorească de  abia după promovarea prezentei  acţiuni  mai precis la data de  21  martie 2006, după ce  la  data de  13 martie  2006 ,  primise  citaţia pentru primul termen de  judecată , în condiţiile în care obligaţia de  a face  instituită  prin hotărârea  judecătorească  devenise  executorie la data de  3 octombrie 2005.

Este de  asemenea  , fondată  susţinerea conform  căreia sentinţa  civilă nr. 75/2005  a Tribunalului  Dolj ,  avea putere de lege  pentru autoritatea  administrativă  debitoare ;instanţa  de  recurs reţine , în acest sens  , vădită  rea-credinţă  a debitorului  care  şi-a permis  să ignore sentinţa  definitivă , prin care fusese  obligat să-şi îndeplinească o obligaţie legală  ; se mai are în vedere  şi faptul că cele câteva fraze dactilografiate conţinute  de dispoziţia nr. 167/ 21 martie  2006 a Primarului  comunei Afumaţi nu fac dovada  unor eforturi deosebite  pe care  le-ar fi presus analizarea dosarului respectiv şi emiterea  acestei  dispoziţii.

Prima instanţă a reţinut în mod  greşit  că reclamanta  nu  a făcut  dovada existenţei  şi a întinderii prejudiciului  suferit ca urmare  a  întârzierii debitorului în executarea obligaţiei.

În realitate , în speţa dedusă judecăţii  ,dovada întinderii prejudiciului nu poate fi făcută ,  pentru că el  nu este cuantificabil, iar dovada  existenţei  este inutilă ,  pentru că  existenţa lui se prezumă  din chiar faptul  nerecunoaşterii  hotărârii judecătoreşti  de  către autoritatea  administrativă.

Astfel , în ceea  ce  priveşte  existenţa în sine  a prejudiciului, la  soluţionarea cauzei  şi la încadrarea  în drept  a stării  de  fapt , dispoziţiile  art.  580 alin.2  C.pr.civ. , trebuie raportate la dispoziţiile  art.  6  din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului , ratificată de România , prin Legea nr. 30/ 1994 , care face parte  din  dreptul intern şi ale  cărei prevederi sunt  prioritare ; în acest sens , jurisprudenţa constantă  a Curţii Europene  a drepturilor Omului  a statuat că dreptul la u proces echitabil  şi la  termenul  rezonabil consfinţite prin art.  6 ,  paragraful 1 , este  în măsură  să garanteze şi executarea  hotărârii judecătoreşti  , dat fiind că executarea trebuie  să fie considerată ca  făcând parte integrantă din „proces”. S-a  mai statuat că „dreptul la o instanţă „  ar fi  iluzoriu  dacă  ordinea  juridică internă  a unui  stat ar permite  ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie  să rămână inoperantă  în detrimentul unei dintre  părţi şi  că dacă  administraţia refuză sau omite să execute hotărârea  sau întârzie  să o facă  , garanţiile  art.  6  de care a  beneficiat justiţiabilul  în cursul fazei judiciare a procedurii şi-ar pierde raţiunile de  a  fi.

Prin urmare , prejudiciul suferit de  recurenta reclamantă există , ele  derivând  din însăşi , ineficienţa procedurii judiciare  finalizată prin sentinţa  civilă nr. 75/2005  a Tribunalului  Dolj ,  recurenţa  fiind nevoită să demareze  , practic , o altă  procedură judiciară pentru  a asigura o finalitate practică primei  hotărâri  judecătoreşti.

În  ceea  ce  priveşte întinderea prejudiciului  , aşa cum s-a arătat mai  înainte , el nu este  cuantificabil , pentru  că nu poate fi raportat la  o diminuare a patrimoniului sau la o privare de folosinţa  unui  bun ,daunele interese cuvenite  creditoarei  obligaţiei de  a  face fiind echivalente unor daune  morale , şi nu  materiale ; ori ,  este de principiu  că prejudiciul  material nu este cuantificabil  din punct  de  vedere  pecuniar, repararea  acestuia  rămânând  la aprecierea  instanţei de  judecată. Într-o cauză,  cum este cea de faţă , prejudiciul nu poate consta decât în  disconfortul  psihic  suferit ca urmare  a nesocotirii drepturilor reclamantei de  către autoritatea  administrativă şi în consumarea  de timp şi energie  pentru derularea noii  proceduri judiciare ,  iar din  chiar modul  în care recurenta reclamantă  şi-a  formulat  pretenţiile  ( raportându-se  la dispoziţiile art.  580  indice  3 C.pr.civ.  )  rezultă  că ea a avut în vedere o reparare morală  a prejudiciului şi  nu acoperirea unei pierderi  patrimoniale  .

În considerarea  celor  expuse înainte ,instanţa  apreciază  cp suma  de  1500  lei RON  este adecvată pentru  repararea  prejudiciului  moral suferit  de reclamantă , ca urmare  a punerii în executare cu  întârziere a  hotărârii judecătoreşti de către autoritatea administrativă şi că daunele-interese  în acest cuantum  sunt  suficiente  faţă  de  data  rămânerii definitive  a  sentinţei civile  nr. 75/  2005  şi data  executării ei efective.

În  temeiul art. 312 alin.1  şi 2  raportat la art. 304 indice 1 C.pr.civ. ,  recursul va fi admis , iar sentinţa  pronunţată de  judecătorie va fi modificată în parte  ,în  sensul  că va fi  admis în parte capătul de cerere  în despăgubiri , iar pârâtul va  fi  obligat  către  reclamantă , la  plata sumei de  1500  lei RON reprezentând  daune  interese.

Va  fi menţinută  soluţia  de respingere  dată de  prima  instanţă  capătului de  cerere privind aplicarea  amenzii civile care nu face obiectul motivelor de  recurs.

În temeiul art.  274  C.pr.civ. , intimatul va fi obligat către recurentă la plata  cheltuielilor  de  judecată ,  constând în onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E  :

Admite recursul  declarat de reclamanta  IONESCU MARGARETA  domiciliată în Deva  str. Călugăreni , nr. 24 , judeţul Hunedoara împotriva sentinţei civile nr.  966 din 13.11.2006 pronunţată de  Judecătoria Băileşti  în dosarul nr.1758/2006 în contradictoriu cu  intimatul pârât  PRIMARUL COMUNEI AFUMATI, având ca obiect pretenţii .

Modifică în parte sentinţa civilă  arătată  în sensul că admite în parte capătul  de cerere în despăgubiri formulată de reclamanta Ionescu  Margareta  , în contradictoriu  cu pârâtul Primarul  comunei Afumaţi

Obligă pe pârât , către  reclamantă , la plata  sumei de 1500 lei RON  reprezentând  daune  interese.

Menţine soluţia  de  respingere  dată capătului de cerere  privind aplicarea  amenzii civile.

Obligă  pe intimat  către recurentă la 400 RON  cheltuieli  de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 30 Aprilie 2007.

Preşedinte,

Laura Beucă-Judecător,

Simona Marinescu-Judecător,

Anamaria Cercel-Ludecator

Elena Bulacu - Grefier

Judecător fond  : F. Belu

5

Domenii speta

Spete similare