Stabilirea programului de vizitare al minorului.

Decizie 157/Ap din 22.09.2010


Stabilirea programului  de vizitare al minorului.

Dosar nr.12564/296/2009

Decizia civil nr 157/Ap/22.09.2010

 Prin sentinţa civilă nr.421/21.01.2010 pronunţată de Judecătoria Satu Mare a admis

acţiunea civilă formulată de reclamantul M. C, împotriva pârâtei A. A. D. şi în consecinţă, a

stabilit în favoarea reclamantului program de vizitare a minorei  în fiecare a doua săptămână

din lună de vineri de la ora 17 până duminică la ora 18, cu luarea copilului de către bunicii

paterni, la domiciliul acestora. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta A. A. D. solicitând admiterea apelului,

constatându-se nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii atacate, şi desfiinţarea în parte a

hotărârii apelate în sensul de a stabili în favoarea reclamantului-intimat un program de vizitare

a minorei Alec Vanesa Diana Maria născută la data de 31.08.2007 în fiecare a două

săptămână din lună la înţelegere cu apelanta-pârâtă la sfârşit de săptămână „(astfel cum a

solicitat intimatul„), la domiciliul apelantei-pârâte; cu cheltuieli de judecată în cazul în care se

opune intimatul-reclamant.

În motivarea căii de atac apelanta arată că, în urma lecturării acţiunii civile

introductive, formulată de intimatul-reclamant Maxim Cristian, respectiv a unicului capăt de

cerere, se poate deduce că acesta a solicitat Judecătoriei Satu Mare, modificarea programului

de vizitarea a minorei în felul următor  „tot al doilea sfârşit de săptămână, de vineri după masa

până duminica seara”, în motivarea acestei cereri arătând faptul că lucrează în Ungaria, de

unde nu poate veni decât la sfârşit de săptămână.

Drept urmare, în baza acestor susţineri, instanţa de fond a admis acţiunea astfel

formulată şi a stabilit în favoarea intimatului-reclamant program de vizitare a minorei în

fiecare a două săptămână din lună de vineri de la ora 17 până duminică la ora 18, cu luarea

copilului de către bunicii paterni ,la domiciliul acestora.

Apreciază că instanţa de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, dar şi ceea ce nu s-a

cerut, iar sentinţa este lipsită de temei legal şi s-a dat cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.

În urma lecturării sentinţei atacate, lesne se poate observa că bunicii paterni nu au fost

parte în proces, deci instanţa de fond a stabilit programul de vizitare a minorei cu luarea

acesteia de către şi la domiciliul unor terţe persoane, fără să existe în acest sens o cerere care

să emane de la aceste persoane, chiar de intervenţie a acestora în proces.

Apoi, chiar dacă intimatul-reclamant lucrează în Ungaria şi nu poate să o viziteze pe

minoră decât la sfârşit de săptămână, apelanta arată că este acord şi cu acest program, însă nu

cu luarea acesteia de către bunicii paterni şi la domiciliul acestora.

 Chiar dacă potrivit art.14 din L.nr.272/2004, „copilul are dreptul de a menţine relaţii

personale cu părinţii, rudele...faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament” instanţa

de fond a transformat acest drept într-o obligaţie a copilului, pentru că minora nu a dezvoltat

legături de ataşament faţă de bunicii paterni, de la bun început acesta a fost un copil nedorit de

către intimat şi familia acestuia insistând de nenumărate ca apelanta să facă avort atunci când

am fost însărcinată. Totuşi, a încercat pe diferite căi să o apropie din punct de vedere afectiv

pe minoră de familia intimatului, permiţându-le să o ia pe minoră la ei acasă, însă nu se poate

afirma că ar exista legături de ataşament a minorei faţă de bunicii paterni. Pentru că atunci

când o ducea şi o lăsa la bunicii paterni, aceasta se desprindea cu greu de apelantă, iar atunci

când o lua de la bunici de cele mai multe ori fetiţa era în stare jalnică, patetică şi cu febră.

Consideră că în astfel de condiţii nu este în interesul superior al copilului a fi dus de la

domiciliul ei, pentru că legăturile personale ale acestuia cu bunicii paterni se poate realiza şi

prin vizite periodice la aceştia, însă nu peste noapte sau pentru două nopţi aşa cum a hotărât

instanţa de fond.

Apelanta mai arată şi faptul că minora are un sistem imunitar foarte slab dezvoltat,

aproape inexistent şi este la o vârstă mult prea fragedă pentru a fi desprinsă de mama acesteia.

 Atunci când s-a îmbolnăvit la bunicii paterni şi a făcut febră, aceştia în loc să o ducă

la urgenţă, au aşteptat câteva ore până a venit apelanta şi a dus-o de urgenţă la spital unde i s-a

administrat tratament intravenos pentru a-i ameliora starea febrilă.

În ceea ce îl priveşte pe intimatul-reclamant, acesta poate avea legături personale cu

minora fără a i se aduce atingere dreptului prevăzut de art.43 alin.3 C.fam, şi prin vizitarea

minorei la sfârşit de săptămână ori de câte ori doreşte, însă la domiciliul apelantei, pentru că

minora este la o vârstă prea fragedă, iar intimatul mai are un copil mic şi nu vede cum s-ar

putea descurca cu doi copii mici deodată, câtă atenţie i-ar acorda unui copil cu probleme de

sănătate şi unuia care abia s-a născut.

În drept, invocă art.282 şi urm.Cod proc.civ.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, tribunalul

reţine următoarele:

Art.43 alin.3 din Codul familiei conţine o dispoziţie de principiu, potrivit căreia

părintele căruia nu a fost încredinţat copilul spre creştere şi educare, păstrează dreptul de a

avea legături personale cu acesta. Sfera persoanelor cu care copilul are dreptul de a avea

legături personale a fost extinsă prin art.14 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi 

promovarea drepturilor copilului, stabilind că copilul are dreptul de a menţine relaţii directe

cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament. Pe fondul acestor drepturi, copilul trebuie să-şi menţine legături personale cu

apelantul-reclamant în calitate de tată.

Având în vedere vârsta mică a copilului Alec Vanesa Diana Maria, fiind născută la

31.08.2007, precum şi faptul că nu are o legătură strânsă cu familia tatălui, vizitarea copilului

se va realiza la domiciliul intimatei-mame conform următorului program: în fiecare a 2-a

săptămână din lună de vineri de la ora 17 până duminică la ora 18. În acest interval de timp

apelantul-reclamant va avea posibilitatea de a lua copilul la domiciliul bunicilor paterni din

ţară câte 3 ore vineri şi sâmbătă  între orele 16-19 cu obligaţia tatălui de a înapoia copilul la

mamă. La stabilirea acestei modalităţi a programului de vizitare, tribunalul a avut în vedere că

între cele două familii, respectiv între familia apelantei şi cea a intimatului  există o relaţie

tensionată, au loc certuri dese aşa cum rezultă din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, dar

cu toate aceste dificultăţi de comunicare copilul trebuie să-şi dezvolte o relaţie de ataşament

faţă de tată, precum şi faţă de bunicii paterni dând posibilitate acestora, dar în mod special

tatălui, de a-şi cunoaşte copilul, de a crea o legătură afectivă, consolidată în timp cu propriul

său copil, care nu poate evolua decât în cadrul unor întâlniri periodice şi cât mai intime,

inclusiv permiţând tatălui să-şi ia copilul la domiciliul bunicilor paterni din ţară, având în

vedere că apelantul trăieşte în Ungaria, dar vine aproape săptămânal în ţară la părinţii săi. În

opinia tribunalului este mult mai raţional ca aceste vizite să aibă loc la domiciliul mamei,

precum şi la bunicilor paterni cu deplasarea tatălui în ţară, decât copilul eventual să fie obligat

să se deplaseze în alt stat. 

Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art.296 Cod procedură civilă,

considerând că, criticile formulate de apelantă sunt parţial fondate, va admite apelul declarat

şi va modifica sentinţa apelată conform dispozitivului prezentei decizii.

În baza art.276 Cod procedură civilă va obliga intimatul să plătească apelantei 500 lei

cheltuieli de judecată din cuantumul onorariului de avocat de 1000 lei încasat conform

chitanţei nr.939396/2010 de Cab.avocat  Bozso-Stanca Crina, având în vedere că motivele de

apel au fost găsite parţial întemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite apelul declarat de apelanta ALEC ANISOARA DOMNICA, domiciliată în

Odoreu, str.Botizului, nr.45, împotriva sentinţei civile nr.421/21.01.2010 a Judecătoriei Satu

Mare, în contradictoriu cu intimatul MAXIM CRISTIAN, cu reşedinţa în Odoreu,

str.Botizului, nr.42, jud.Satu Mare şi în consecinţă:

Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că stabileşte programul de vizitare al

minorei pe seama intimatului-reclamant în fiecare a 2-a săptămână din lună de vineri de la ora

17 până duminică la ora 18, la domiciliul apelantei, cu posibilitatea luării copilului de către

intimat de la domiciliul apelantei la domiciliul bunicilor paterni din Odoreu, str.Botizului,

nr.42, câte 3 ore vineri şi sâmbătă, între orele 16-19, în cadrul programului de vizite mai sus

stabilit, cu obligaţia în sarcina intimatului-reclamant de a-l înapoia pe copil apelantei.

Obligă intimatul să plătească apelantei 500 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 22.09.2010.

Preşedinte,

Zita Kiss

Judecător,

Ileana Mihai Coman

Grefier,

Viorica Silaghi

ă nr 157/Ap/22.09.2010

Domenii speta