Obligaţia de a face

Sentinţă comercială 1515 din 29.04.2010


Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Suceava - sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal, la data de 07.04.2010, sub numar de dosar 3919/86/2010, reclamantul  T.L., cu domiciliul în mun.Suceava, str.Zamcei, nr.4, jud.Suceava, în contradictoriu cu pârâtul Institutia Prefectului Judetului Suceava-Serviciul Public Comunitar Regim de Permise de Conducere si Înmatriculare a Autovehiculelor Suceava a solicitat obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismului marca Peugeot fara plata taxei de poluare.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca, a achizitionat autoturismul sus mentionat si a refuzat sa achite taxa de poluare prev.de OUG nr.58/2008, aceasta taxa fiind nelegala si discriminatorie.

În motivare a aratat ca taxa este ilegala, ea fiind perceputa în temeiul unor texte legale inaplicabile în dreptul intern.

Potrivit art.148 al.2 si 4 din Constitutie, României îi revine obligatia de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, în speta art.90 din Tratatul CE. Prevederile art.2141-2143 cod fiscal sunt contrare prevederilor de la art.148 din Constitutie.

În dovedirea sustinerilor sale, reclamantul a depus la dosar, în copie, înscrisuri.

Pârâtul, legal citat a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia prematuritatii actiunii, motivat de faptul ca actiunea reclamantului nu a fost precedata de recursul administrativ, aceasta nefacând dovada îndeplinirii procedurii prealabile prev. de art.7 din Legea nr.554/2004.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

Analizând cu prioritate, conform art. 137 Cod procedura civila, exceptia prematuritatii invocata de pârâta, instanta o va respinge pentru urmatoarele considerente.Art.7 din Legea nr.554/2004 reglementeaza procedura plângerii prealabile atunci când se contesta un act administrativ individual. În cauza dedusa judecatii,reclamantul nu contesta un act administrativ individual,obiectul actiunii sale fiind pretentii reglementata de art.18 din Legea nr.554/2004,situatie în care legea nu impune obligatia parcurgerii procedurii prealabile. Mai mult decât atât,prin adresa nr.141/07.01.2009-fila 6 dosar-pârâta a comunicat reclamantului ca nu poate sa-i solutioneze cererea. Aceasta echivaleaza cu un refuz nejustificat de solutionare a unei cereri,reglementat de art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004, pentru care nu este necesara parcurgerea procedurii prealabile.

Analizând materialul probator administrat în cauza, Tribunalul retine urmatoarele:

Conform jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, dispozitiile art.90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana (TCE) un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import si export si a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art. 25 TCE. Finalitatea acestor dispozitii este de a asigura libera circulatie a marfurilor între statele membre în conditii normale de concurenta prin eliminarea oricarei forme de protectie ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privinta produselor provenind din alte state membre (hotarârile pronuntate de C.E.J. în cauzele Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 si C-41/05, Brzezinski, C-313/05).

De remarcat însa ca notiunea de impozit intern are acceptiune diferita de cea din dreptul intern, desemnând în jurisprudenta C.E.J. (hotarârea Haar Petroleum, C-90/94, Weigel, C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.

S-a retinut de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene prin hotarârea pronuntata în cauza Brzezinski, C-313/05, ca o acciza care se aplica tuturor autoturismelor în temeiul primei lor înmatriculari pe teritoriul unui stat membru, iar nu în temeiul faptului ca trec frontiera, nu constituie o taxa vamala la import si nici o taxa cu efect echivalent în întelesul art. 25 TCE, ci intra în sfera regimului general intern de impozitare a marfurilor si trebuie, ca urmare, analizata în raport cu art. 90 TCE.

Fata de aceste aspecte, este lipsita de relevanta analizarea încalcarilor invocate ale art. 25 TCE, deoarece dispozitiile cuprinse în aceste articole nu sunt incidente în cauza, urmând a se examina daca taxa de poluare este incompatibila cu prevederile art. 90 alin. 1 TCE.

Se recunoaste în mod constant în jurisprudenta comunitara libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferentiata pentru anumite produse, chiar similare în sensul art.90 al.1 TCE, în functie de criterii obiective. Asemenea diferentieri sunt compatibile cu dreptul comunitar daca urmaresc obiective compatibile cu exigentele tratatului si ale dreptului derivat si daca evita orice forma de discriminare, directa sau indirecta, în privinta importurilor provenind din state membre, sau de protectie în favoarea produselor nationale concurente (hot. Outokumpu, C-213/96, hot. Nadasdi si Nemeth C-290/05).

Un sistem de impozite este compatibil cu art.90 TCE daca este conceput de maniera a exclude în orice ipoteza ca produsele importate sa fie taxate la un nivel superior fata de produsele nationale si daca nu are, în nici-o situatie, efecte discriminatorii (hot.Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/Grecia, C-375/1995).

Asadar, este incidenta încalcarea art.90 al.1 TCE atunci când impozitul aplicat produsului importat si cel aplicat produsului national similar sunt calculate în mod diferit, ducând, chiar daca numai în anumite cazuri, la o impozitare superioara a produsului importat.

Dispozitiile art.III din OUG nr.50/2008 prevad în mod expres perioada pentru care persoana interesata este îndreptatita la restituirea taxei de poluare, si anume autovehiculele care se înmatriculeaza pentru prima data în România sau în alte state membre ale UE în intervalul 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, per a contrario proprietarii autoturismelor care se înmatriculeaza în afara perioadei prevazute în mod expres de lege, sunt obligati la plata taxei de poluare.

Având în vedere faptul ca reclamantul a adresat cererea de chemare în judecata Tribunalului Suceava-Sectia comerciala de contencios administrativ si fiscal la data de 07 aprilie 2010, nu se încadreaza în intervalul prevazut de OG nr.50/2008, si anume pâna la data de 31.12.2009

Fata de cele expuse mai sus, tribunalul va respinge exceptia prematuritatii actiunii si  cererea de chemare în judecata, ca nefondate.