Tribunalul ,deliberând asupra recursului de faţă constată:
Prin acţiunea comercială înregistrată la Judecătoria Mediaş sub dosar nr.574/257/2009 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta obligarea pârâtei la plata sumei de 1093,78 lei reprezentând contravaloarea facturii neachitate, a sumei de 168,27 lei reprezentând dobânda legală până la 10.02.2009, obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând dobânda legală până la achitarea integrală a sumei datorate, cu cheltuieli de judecată.
Judecătoria Mediaş în dosar nr. 574/257/2009, prin sentinţa civilă nr.999 din 24.04.2009 a respins acţiunea reclamantei pe temeiul art.1091 CC.
Pentru a pronunţa această hotărâre , instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei şi nu şi-a prezentat cuantumul dobânzii cerute şi întrucât petenta a plătit o taxă de timbru insuficientă nu s-s putut pronunţa pe sancţiunea anulării cererii ca netimbrată.
Împotriva acestei hotărâri în termenul legal prevăzut de art.301 C.p.c. a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului recurenta reclamantă susţine că instanţa avea toate datele pentru a calcula în mod corect taxa de timbru, a soluţionat cauza pe fond şi nu a motivat în nici un fel de ce nu a acordat dobânda legală solicitată.
Examinând recursul reclamantei prin prisma criticilor invocate, precum şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art. 3041C.p.c. constată recursul fondat pentru considerentele ce vor urma:
Instanţa are obligaţia de ase pronunţa asupra obiectului cererii deduse judecăţii. Dacă formulările reclamantei sunt confuze, instanţa are îndatorirea respectând regula dezbaterilor contradictorii, să ceară precizările necesare cu finalitatea de a evita ,în favoarea respectării principiului disponibilităţii ultra sau minus petita.
Obligaţia instanţei de a se pronunţa asupra obiectului cererii deduse judecăţii constituie o garanţie a aplicării dispoziţiilor art.129 alin 6 C.p.c.
Menţionarea în cererea de chemare în judecată a valorii obiectului acesteia are consecinţe juridice atât asupra calculării taxei de timbru cât şi asupra stabilirii competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti.
Or în speţă, obiectul şi valoarea lui circumscriu în mod echivoc temeiului invocat.
Aşa fiind se reţine că instanţa a ignorat completamente disp.art.112 C.p.c., impunându-se pentru respectarea limitelor investirii, în temeiul art.312 alin 5 C.p.c., admiterea recursului şi casarea hotărârii recurate, cu trimiterea acesteia la prima instanţă pentru o nouă judecată.
Cu ocazia rejudecării instanţa de fond va pune în discuţia părţilor întreg fondul procesului şi în prealabil obiectul cererii şi valoarea lui pentru ca instanţa să poată hotărâ numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii, respectând principiul disponibilităţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de recurenta împotriva sentinţei civile nr. 999/24.04.2009 pronunţată de Judecătoria Mediaş în dosar nr.574/257/2009 pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe .
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică,azi 8 ianuarie 2010.
Judecătoria Sectorul 1 București
PRETENŢII. APLICABILITATEA REGULAMENTULUI NR. 261/11.02.2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE
Tribunalul Mehedinți
Pretenţii
Tribunalul Satu Mare
Drepturi băneşti (despăgubiri solicitate de către angajator pentru nerespectarea de către angajat a termenului de preaviz stipulat în contractul individual de muncă)
Curtea de Apel Oradea
Apel. Procedura insolvenței – antrenare răspundere administrator special
Curtea de Apel Constanța
Neîntrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub aspectul laturii subiective. Schimbarea încadrării juridice din infrac?iunea de abuz în serviciu c intereselor persoanelor în infr. de neglijenta