Infractiunea de omor calificat, achitarea inculpatului, dubiul profita inculpatului

ROMANIA

TRIBUNALUL BRASOV

- Sectia penala -

Infractiunea de omor calificat, achitarea inculpatului, dubiul profita inculpatului. Sp. 500/S/11.06.2008

Prin sentinta penala …, pronuntata in dosarul penal …, s-a dispus:

In baza art 11 pct 2 lit a rap la art 10 lit c Cpp, achita pe inculpatul VLS pentru savarsirea infractiunii prev de art 174 al 1, 175 lit c Cp.

In baza art 350 Cpp, revoca masura arestarii preventive dispusa fata de inculpatul VLS si dispune punerea de indata in libertate a acestuia, de  sub puterea  mandatului de arestare preventiva nr. 3/12.03.2007 emis de Tribunalul Brasov,  daca nu este arestat in alta cauza.

Constata ca inculpatul a fost retinut si arestat preventiv din data de 11.03.2007 pana la data pronuntarii prezentei hotarari.

Constata incetata la data pronuntarii prezentei hotari masura de siguranta dispusa in mod provizoriu prin incheierea Tribunalului Brasov din data de 03.07.2007.

In baza art 189 Cpp, contravaloarea expertizei medico-legale si a completarii acesteia efectuate de Institutul National de Medicina Legala “ Mina Minovici “ in cuantum de 532 lei, se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei, incluzandu-se in cheltuielile judiciare.

In baza art 192 al 3 Cpp, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov din data de 03.05.2007, inregistrat pe rolul Tribunalului Brasov la data de 03.05.2007, sub nr 4144/62/2007, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului VLS, pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prevazuta de art 174 al 1, art 175 lit c Cod penal .

Ca stare de fapt, prin rechizitoriu s-au retinut urmatoarele:

Inculpatul VLS si mama sa VC au locuit anterior datei de 11 martie 2007, in acelasi imobil situat in Brasov, strada ….

Din materialul probatoriu ce s-a administrat in cursul urmaririi penale, s-a retinut in actul de sesizare a instantei faptul ca ambele persoane consumau frecvent bauturi alcoolice, aceasta fiind cauza unei relatii tensionate intre mama si fiu, care genera des conflicte violente.

De asemenea, conform aceluiasi act procedural, in data de 11.03.2007 in jurul orelor 11,00, inculpatul a parasit domiciliul, dar a revenit in jurul orelor 20,00 si aflat sub influenta bauturilor alcoolice a intrat in bucatarie. Aflata in stare avansata de ebrietate, mama sa i-a adresat injurii si blesteme. Pe fondul starii de nervozitate creata de cuvintele adresate, cat si a starii de ebrietate, inculpatul a luat de langa aragaz o bucata dintr-un gratar dezmembrat si a lovit in pereti, dupa care si-a lovit mama de mai multe ori in zona capului, precum si in zona submentoniera.

Urmare acestor lovituri, victima s-a indreptat spre camera sa, dar a cazut in dreptul usii de acces spre pod. Data fiind starea in care se afla, victima a continuat sa isi blesteme fiul, fapt pentru care acesta a urmat-o si a lovit-o cu picioarele in coaste, moment in care victima l-a prins de picior si i-a rupt pantalonul. Atunci inculpatul a prins-o de haine, a trantit-o spre camera acesteia, unde a izbit-o cu capul de soba, dupa care a aruncat-o in pat, cu capul in jos. Dupa acest moment, inculpatul a parasit domiciliul, si-a cumparat o sticla cu alcool si a revenit in locuinta, unde, in baie, cu un burete si-a sters urmele de sange, inclusiv de pe papucii de casa, si s-a culcat in camera sa, recipientul cu alcool fiind gasit la cercetarea la fata locului langa perna inculpatului. S-a mai stabilit ca, nerealizand starea grava a mamei sale, inculpatul nu i-a acordat primul ajutor si nu a chemat salvarea. A doua zi, in jurul orelor 08,30, vazand ca mama sa a decedat s-a deplasat la locuinta martorilor HL si Stefan si a intrebat ce sa faca, iar acestia au anuntat organele de politie.

Cu ocazia examinarii s-a constatat ca obiectele de vestimentatie ale inculpatului, respectiv mansetele, treningul si indispensabilii (piciorul stang) prezentau urme cu aspect de sange.

Potrivit raportului de constatare medico-legala nr 92/Aut din data de 12.03.2007, moartea victimei a fost violenta si s-a datorat insuficientei cardio respiratorii acute consecutive unui hematom subdural compresiv de emisfer drept, survenit ca urmare a unui traumatism cranio facial cu multiple plagi contuze si hematoame epicraniene precum si multiple plagi si excoriatii faciale. Detaiiland asupra mecanismului de producere al leziunilor, medicul legist a concluzionat urmatoarele:

- plagile contuze s-au putut produce prin lovire cu gratarul de aragaz – corp delict examinat;

- hematomul epicranian drept si hematomul auricular drept s-au putut produce prin lovire de corp dur;

- excoriatii faciale si plaga contuza submentoniera s-au putut produce prin lovire cu corp dur;

- leziunile traumatice s-au putut produce cel mai probabil prin lovire cu corp dur.

In raport de faptul ca sangele victimei continea 02,00 g 0/0 alcool etilic si

metilic, medicul legist a retinut rolul favorizant al acestuia in producerea decesului, subliniind ca intre hematomul subdural constatat si deces exista o legatura de cauzalitate.

Cu privire la actele procesuale dispuse in cursul urmaririi penale:

Prin rezolutia procurorului din data de 11.03.2007, orele 14,00  (fila 124 dos up ) s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpatul VLS pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prevazuta de art 174 alin 1, art 175 lit c Cp.

Prin ordonanta procurorului din data de 11.03.2007 ( fila 125 dos up ) s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul VLS pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prevazuta de art 174 alin 1, art 175 lit c Cp. Ca stare de fapt in cuprinsul actului procedural, s-a retinut in sarcina inculpatului ca in seara zilei de 10.03.2007, in jurul orelor 21,00, in timp ce se afla la locuinta sa din Brasov, strada …, pe fondul consumului de alcool, a lovit-o in zona capului, in mod repetat, cu gratarul de la aragaz pe mama sa VC, provocandu-i decesul.

Procesul-verbal aflat la fila 119 din dosarul de urmarire penala face dovada aducerii la cunostiinta a persoanei cercetate, in calitate de inculpat, a invinuirii care i s-a adus si a dreptului de a fi asistat de un aparator precum si despre dispozitiile art 70 Cpp.

Au fost considerate acte premergatoare si constatate conform procedurii prin proces verbal ( fila 140 dos up ) urmatoarele: declaratiile martorilor HL, HS, MR si declaratia inculpatului.

Ca urmare a sesizarii efectuate la data de 11.03.2007, de catre Dispeceratul Inspectoratului de Politie al Judetului Brasov, in legatura cu faptul ca in imobilul situat pe str …, in care locuieste familia V, se afla cadavrul unei persoane de sex feminin, ce prezinta multiple plagi la nivelul capului, care se puteau produce prin loviri directe si repetate cu corpuri contondente. In acest sens, o echipa operativa s-a deplasat la fata locului, fiind astfel incheiat procesul-verbal de cercetare la fata locului din data de 11.03.2007, la acest act de procedura mentionandu-se in cuprinsul sau ca au participat martorii asistenti HL si HS.

Cu ocazia cercetarii la fata locului, efectuata la data de 11.03.2007 ( filele 1-40 dos up )  s-au constatat urmatoarele:

Pe strada …., la etajul imobilului se afla apartamentele 4 si 5, aflate fata in fata, fiind despartite de un hol comun de acces, apartamentul 4 fiind locuit de familia H, iar apartamentul numarul 5 de familia V.

Accesul in apartamentul familiei V s-a realizat pe usa deschisa, fara a exista urme de fortare. Apartamentul este compus din 5 camere. Pe peretele din dreapta usii de acces se afla o usa din lemn gasita deschisa, care realizeaza accesul intr-o incapere cu destinatia de bucatarie, in care se afla mai multe obiecte cu aceasta destinatie, cu aspect de dezordine. Pe latura din dreapta a holului se afla o canapea si, in continuarea acesteia, o vitrina, iar la piciorul din partea stanga a acesteia, a fost identificata o urma de substanta brun roscata cu aspect de sange, specific tararii. In continuare se afla o usa din lemn, gasita in pozitia deschis, pe aceasta usa, consemnandu-se ca se realizeaza accesul intr-o alta camera cu destinatie de bucatarie. Langa peretele din dreapta usii de acces se afla un scaun din lemn, sub care se aflau depozitate mai multe lemne. In continuare se afla un aragaz de bucatarie, iar in spatiul dintre acesta si perete au fost gasite un burete imbibat cu substanta brun roscata cu aspect de sange si bucati din gratarul de fonta ce s-a aflat pe aragaz. In fata aragazului, pe pardoseala s-a gasit o bucata provenind din acelasi gratar, care, la unele dintre capete prezenta urme de rupere recenta. In partea stanga a aragazului s-au descoperit bucati mai mici din acelasi gratar care nu se aflau intr-o dezordine specifica unei caderi intamplatoare. Langa peretele din stanga usii de acces in bucatarie, se afla o usa prin care se realizeaza accesul in incaperea cu destinatie de baie. In bucatarie s-a mai constatat existenta unui coltar si a unei mese pe care se aflau resturi de mancare si o scrumiera cu mai multe mucuri de tigara.

Baia imobilului este prevazuta cu o toaleta, in continuarea careia se afla montata vana si o chiuveta. Cada din fonta, de culoare alba, prezenta stropi de culoare rosiatica cu aspect de sange.

Pe peretele opus usii de acces in apartament, in imediata apropiere a usii de la bucatarie, se afla montat un cuier prevazut in partea de jos cu o ladita. In fata acesteia, se afla un stergar, pe care au fost gasite mai multe perechi de incaltaminte, iar sub acest stergar a fost gasita o urma de substanta brun roscat cu aspect de sange, specific de tarare. In continuare, langa cuier, s-a constatat ca se afla o usa din lemn care asigura accesul in debara, iar in fata acestei usi se afla doua trepte din lemn, pe cea superioara fiind identificate trei urme la aproximativ 7 cm una de alta, de culoare brun roscata, cu aspect de sange, specific de tarare, avand o directie dinspre usa de bucatarie spre latura opusa a holului.

Fata in fata cu bucataria se afla o incapere cu destinatie de dormitor, in interiorul careia se intra pe o usa din lemn gasita deschisa, care nu prezinta urme de fortare. Pe tocul din dreapta al acestei usi, la aproximativ 55 de cm de la podea, au fost gasite doua urme de culoare brun roscata cu aspect de sange. De asemenea, pe usa de acces in aceasta camera, la aproximativ aceeasi distanta de la podea, a fost gasita o alta urma de culoare brun roscata cu aspect de sange, toate avand aceleasi caracteristici respectiv specifice tararii.

Pe tocul din stanga usii au fost, de asemenea, gasite urme de culoare brun roscata cu aspect de sange. Langa peretele din stanga usii de acces, se afla montata o soba din teracota, iar pe partea frontala a sobei se afla doua depuneri de substanta brun roscata cu aspect de sange, la inaltimea de circa 30 cm, respectiv 150 cm. Pe partea laterala a sobei, la inaltimea de 140 cm, se afla o pata de culoare brun roscata, cu aspect de sange. Pe partea laterala a fotoliului dinspre soba, se afla o depunere de substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange la inaltimea de 60 cm. In continuare, langa peretele perpendicular cu cel al usii de acces, se afla o servanta si, in continuare o masina de cusut, iar in fata acestora se afla o masuta din lemn ce avea piciorul dinspre fotoliul din stanga rupt din sistemul de prindere, incadrata de o parte si de cealalta de doua fotolii. Pe masuta au fost gasite o sacosa ce prezenta urme de culoare brun roscata cu aspect de sange, un certificat de nastere si un buletin de identitate cu numele VC si facturi. Tot pe masa se afla un plic cu facturi si doua coli de hartie, o revista de integrame, pe care se afla mai multe pete de substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange, precum si urme de incaltaminte imprimata cu acelasi gen de substanta.

Langa peretele din dreapta usii de acces, se afla o canapea pe care a fost gasit cadavrul unei persoane de sex feminin, alaturi de care se afla o lenjerie de pat imbibata la unul dintre capete cu pete de substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange. Cadavrul a fost gasit asezat de-a lungul patului, cu fata in sus, picioarele usor departate si bratele flexate si ridicate pe langa corp la un unghi de 45 grade. S-a constatat ca persoana decedata era incaltata cu ghete din inlocuitor de piele de culoare maro, imbracata cu blugi de culoare bleumarin, o bluza din material textil si o vesta de aceeasi culoare.

La examinarea exterioara a cadavrului, s-a constatat ca acesta prezinta lividitati cadaverice pe fata ventrala, retinandu-se ca acest aspect indica o posibila asezare a acestuia initial cu fata in jos, lividitati specifice unui deces survenit cu aproximativ 14-16 ore, anterior depistarii. In zona capului, cadavrul prezinta patru plagi contuze, in zona epicraniana si urechea stanga. De asemenea, pe partea superioara a mainii drepte, cadavrul prezinta leziuni de violenta recenta. Cadavrul a fost identificat in persoana numitei VC. S-a mai constatat ca in fata canapelei pe care se afla asezat cadavrul, se afla un covor care, pe latura din dreapta prezinta urme de culoare brun roscata cu aspect de sange, urme ce se continua pe parchetul din fata patului. Langa pat, in partea dinspre fereastra, au fost gasite trei fragmente de urme de incaltaminte, create prin stratificare cu substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange. De asemenea, sub masuta televizorului din aceeasi camera, se afla doua fragmente de urme de incaltaminte, intre care una creata prin stratificare cu substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange si cea de a doua, creata prin destratificarea prafului.

De asemenea, pe treapta din lemn aflata aproximativ la jumatatea incaperii, in zona apropiata canapelei, au fost depistate urme de substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange.

Pe peretele din stanga usii de acces, in imediata apropiere a acesteia, se afla o usa din lemn, gasita deschisa, care realizeaza accesul intr-o incapere cu destinatie de dormitor. Langa peretele din dreapta usii se afla o soba din teracota, in continuarea careia se afla un recamier pe care se afla o lenjerie de culoare albastra si un sac de dormit de aceeasi culoare, care prezinta urme sterse de culoare brun roscata cu aspect de sange.

De la fata locului au fost ridicate urmatoarele mijloace de proba: un gratar din fonta de la aragaz (dezmembrat in 10 bucati), un burete de bucatarie imbibat cu substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange, o punga din polietilena in care se afla un servetel cu substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange, o punga de polietilena, murdara cu substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange, o vesta de fas de culoare rosie, gasita pe fotoliul din stanga masutei, imbibata cu substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange, un fular din lana de culoare bej, imbibat cu substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange, un prosop de bucatarie gasit in prima bucatarie din partea dreapta, langa chiuveta, care prezinta pete de culoare brun roscata cu aspect de sange, 7 urme de substanta de culoare brun roscata cu aspect de sange, ridicate pe tampon steril, din holul locuintei de pe peretele din bucatarie si de pe sacul de dormit din camera lui VLS. Atasat procesului-verbal de cercetare la fata locului se afla plansa fotografica. In cuprinsul procesului-verbal incheiat s-a mentionat ca cercetarile au fost efectuate intre orele 12, 15 si 17, 00.

La data de 13 martie 2007 ( filele 41-45 dos up ), organele de cercetare penala, in prezenta acelorasi martori asistenti, efectueaza o noua cercetare la fata locului, imprejurare in care, din acelasi imobil sunt ridicate 4 peturi din plastic, trei de 0,5 l si unul de 1 l, continand lichid cu miros de alcool, ridicate din camera inculpatului VLS, 2 peturi din plastic de 0,5 l fiecare, continand lichid cu miros de alcool ridicate din bucataria pozitionata vis-a-vis de camera in care a fost gasita decedata victima, 4 peturi din plastic, 2 de 0,25, unul de 0,20 l si unul de 0,5 l, continand urme de lichid cu miros de alcool, ridicate din bucataria pozitionata vis-a-vis de camera inculpatului. Au mai fost ridicate urmatoarele inscrisuri: doua bilete de iesire din spital pe numele victimei, din data de 21.05.2002 si, respectiv, 10.08.2006, doua procese verbale seria Z, numele 2521621, 2521640, o comunicare a Judecatoriei Brasov din data de 07.03.2001 si o sentinta civila nr 723 din data de 19.01.2001. Si cu aceasta ocazie au fost efectuate fotografii care se afla atasate alaturat dosarului de urmarire penala.

In cuprinsul procesului-verbal incheiat s-a mentionat ca cercetarea la fata locului s-a desfasurat intre orele 11, 45 si 14, 30.

La dosarul de urmarire penala exista si procesul-verbal de reconstituire din data de 14.04.2007 ( filele 4653 dos up ), mentionandu-se ca martori asistenti numitii B Ana si HS. La efectuarea acestui act de procedura a participat si inculpatul arestat la acel moment, asistat de aparatorul sau ales. In aceasta imprejurare, s-a solicitat inculpatului sa arate toate actele pe care le-a facut in seara zilei de 10.03.2007 si in dimineata zilei de 11.03.2007, consemnandu-se in cuprinsul actului procedural ca inculpatul a aratat ca a venit la domiciliu in seara zilei de 10.03.2008, in jurul orelor 21,00, fiind sub influenta bauturilor alcoolice. A mers in bucataria locuintei unde a servit masa si, in timp ce manca, mama sa a venit din dormitorul ei si a inceput sa il blesteme si sa ii adreseze cuvinte urate. Acesta s-a ridicat de la masa si a impins-o pe hol fara a o rani si a inchis usa de la bucatarie. Aceeleasi consemnari cuprind pozitia inculpatului in sensul ca mama sa a intrat iar in bucatarie si a continuat sa ii vorbeasca urat si atunci el s-a enervat si a lovit-o cu palma peste fata si a impins-o pe holul locuintei, inchizand usa de la bucatarie. Inculpatul a aratat ca si mama sa era sub influenta bauturilor alcoolice si ca aceasta, in urma loviturii, nu a cazut si s-a dus in dormitorul ei singura. S-a mai consemnat ca inculpatul a aratat ca a fost chemat de mama sa care i-a cerut un burete sa se stearga deoarece ii curgea sange din nas. Inculpatul i-a dat un burete, dar nu stie exact ce a mai facut cu el. Cand i-a cerut buretele, mama sa era intinsa pe pat cu capul spre partea de la usa si cu fata in sus. A doua zi cand s-a trezit, a constatat ca mama sa este moarta si a chemat rudele care au anuntat ambulanta. Dimineata mama sa era culcata pe pat cu fata in jos si cu mana dreapta atarnand pe langa pat. Inculpatul a aratat ca nu isi aduce aminte sa fi facut altceva in seara respectiva si nu isi explica de unde provin numeroasele pete de sange descoperite pe podeaua bucatariei, pe tocul usii de la bucatarie, pe podeaua holului intre bucatarie si camera mamei sale, pe tocul usii dormitorului mamei sale, pe peretii, podeaua si soba din dormitorul mamei sale, precum si de pe lenjeria ce acoperea patul unde a fost gasita decedata mama sa. De asemenea, a aratat ca gratarul aragazului gasit spart si ridicat cu ocazia cercetarii la fata locului nu s-a spart in seara respectiva, ci era spart mai de mult. Inculpatul a mai aratat ca dimineata, la insistentele matusii sale, a intors cadavrul mamei sale si atunci este posibil sa se fi murdarit pe haine de sange. Cu ocazia acestui act de procedura au fost efectuate fotografii ce se afla atasate la dosar.

La data de 11.03.2007, organele de cercetare penala au mai ridicat de la domiciliul inculpatului si al victimei, urmatoarele bunuri: un halat din satin cu dungi verzi si kakii, un tricou cu maneca lunga care, pe ambele mansete si pe antebrat in partea dreapta prezinta pete de culoare brun roscat cu aspect de sange, un maiou de corp, de culoare alba ce prezinta in partea interioara pete de culoare maro, o pereche de papuci de casa din stofa de culoare gri cu talpa de pluta cu cauciuc avand desenul antiderapant format din patratele si cecuri, papucul stang prezinta pe partea exterioara pete de culoare brun roscat cu aspect de sange, aceleasi pete fiind regasite si pe talpa, iar cel drept prezinta pe exterior pete de culoare brun roscat cu aspect de sange, o pereche de pantaloni de trening din material supraelastic cu dungi albe in partile exterioare, ce prezinta pete de culoare brun roscata cu aspect de sange, o pereche de indispensabili de culoare alba ce prezinta pe cracul stang pete de culoare brun roscat cu aspect de sange. Toate aceste bunuri au fost examinate si fotografiate fiind atasate in plansa foto.

La filele 53-61 din dosarul de urmarire penala se gaseste un proces-verbal incheiat de organele de politie din cadrul IPJ Brasov, la data de 11.03.2007, cu ocazia examinarii, in prezenta aparatorului din oficiu, a obiectelor de imbracaminte ale inculpatului si a ridicarii acestora respectiv a unui halat, a unui tricou cu maneca lunga ce prezenta pe ambele mansete pete de culoare brun roscat cu aspect de sange, un maieu de corp de culoare alba ce prezinta in partea inferioara pete de culoare maro, o pereche de papuci de casa din stofa de culoare gri, cel stang prezentand pe partea exterioara si pe talpa pete cu culoare brun roscat cu aspect de sange, iar cel drept prezentand pe talpa acelasi gen de pete, o pereche de pantaloni din material supraelastic ce prezenta pete de culoare brun roscat cu aspect de sange, o pereche de indispensabili de culoare alba ce prezentau pe partea stanga pete de culoare brun roscat cu aspect de sange. Aceste articole de inbracaminte sunt prezentate in plansa foto anexata din cuprinsul careia se constata ca pete de culoarea indicata se regaseau pe papucul drept, pe maneca stanga a bluzei de corp, pe talpile celor doi papuci, pe piciorul stang al pantalonului de trening rupt pe o portiune mare de-a lungul cusaturii exterioare, cat si pe indispensabilii purtati pe dedesupt, in zona acelei rupturi.

Inculpatul a fost condus la sediul politiei in jurul orelor 12, 00, astfel cum se constata in procesul-verbal incheiat de organele de politie ( fila 62 dos up ).

Actele medicale ce privesc victima decedata VC.

Serviciul Judetean de Medicina Legala Brasov a efectuat la data de 12.03.2007 examinarea victimei si a emis concluzii provizorii ( fila 63 dos up ) in raportul numarul 92/Aut/12.03.2007, din cuprinsul carora reiese ca moartea numitei VC de 51 de ani a fost violenta. Ea s-a datorat insuficientei cardio respiratorii acute, consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu hematom subdural acut. Medicul legist a concluzionat ca leziunile traumatice cranio-cerebrale s-au putut produce prin loviri repetate cu corp dur si ca intre leziunile traumatice cranio-cerebrale si deces exista legatura de cauzalitate.

Din raportul de constatare medico legala nr 92/AUT din data de 12.03.2007 efectuat de S.J.M.L Brasov ( filele 64-74 ), reiese ca victima prezenta urmatoarele semne de violenta:

- la nivelul vertexului plaga cu marginile relativ netede, cu punti tisulare vizibile de 2,2 cm, cu marginile infiltrate sanguin si directie antero–posterioara;

- temporal stang plaga contuza in forma de Y, cu deschiderea spre anterior, cu laturile de 2,5 cm si respectiv 3 cm;

- parieto – occipital stang, plaga contuza cu marginile relativ netede, cu punti tusulare vizibile de 1 cm, cu marginile infiltrate sanguin si directie transversala;

- parietal stang, plaga contuza superficiala de 1,7 cm, acoperita cu crusta hematica;

- pavilionul auricular drept prezinta tumefactie violacee fluctuenta mai accentuata in jumatatea superioara, iar la nivelul lobului auricular drept prezinta o excoriatie de cca 2/1,5 cm de aspect pergamentat;

- pe marginea superioara a pavilionului auricular stang, plaga contuza cu lambou cu decolarea tegumentului de pe cartilajul auriocular pe o suprafata de 4/0,5 cm, cu infiltrat sanguin adiacent;

- piramida nazala, prezinta placard excoriat superficial de 4/1,5 cm, acoperit cu crusta hematica;

- buza superioara, prezinta pe marginea libera tumefactie violacee fluctuenta neomogena de 3/1 cm, pe fata vestibulara trei plagi contuze cu lungime intre 1 si 1,5 cm, infiltrate sanguin;

- buza inferioara, prezinta pe marginea libera tumefactie violacee fluctuenta de 1,5/0,5 cm;

- submentonier median prezinta plaga contuza profunda de 2,3 cm, cu directie transversala, cu punti tisulare intre marginile sale, cu marginile infiltrate sanguin;

- suprasprancenos stang, prezinta placard excoriat superficial neomogen de 3/2 cm acoperit de crusta sero hematica;

- pleoapa superioara dreapta in unghiul extern, prezinta excoriatie de 1/0,7 cm acoperita de crusta sero hematica;

- pe obrazul drept, prezinta placard excoriat superficial neomogen de 5/3,5 cm acoperit cu crusta sero hematica;

- pe obrazul stang, prezinta placard excoriat superficial neomogen de 3/2,5 cm, acoperit de crusta sero hematica;

- presternal, prezinta echimoza violaceu galbuie neomogena de cca. 9/5 cm;

- pe fata dorsala a ambelor maini prezinta multiple echimoze vechi violacei galbui si brun galbui de 1/0,5 cm pana la 1,2/1 cm;

- pe coapsa dreapta fata externa si pe gamba dreapta anterior, prezinta cate o echimoza violaceu galbuie de 3/2 cm si respectiv 3,5/2 cm;

- regiunea lombara, prezinta excoriatie veche profunda de 4/1 cm acoperita de crusta bruna groasa;

- pe anteBl stang posterior, prezinta echimoza  veche violaceu galbuie neomogena de 14/5 cm.

In continuare, in cuprinsul raportului medico-legal sunt prezentate

concluziile examenului intern si diagnosticul macroscopic, acesta din urma relevand faptul ca victima prezenta multiple plagi contuze si hematoame epicraniene, multiple plagi si excoriatii faciale, multiple echimoze vechi pe trunchi si membre, hematom subdural drept compresiv, edem cerebral, fracturi costale ambele hemitorace fara deplasare, scleroemfizem pulmonar, miocardifibroza difuza, ateromatoza aorto coronariana incipienta, steatoza hepatica, scleroza pancreatica, pielonefrita cronica.

La necropsie s-a recoltat alcool in care prin metoda oficiala s-a pus in evidenta 2 g 0/00 alcool si s-a determinat prezenta de alcool metilic.

In concluziile raportului se arata urmatoarele:

- moartea numitei VC a fost violenta, ea s-a datorat insuficientei cardio respiratorii acute consecinta unui hematom subdural compresiv de emisfer drept, survenit ca urmare unui traumatism cranio–facial cu multiple plagi contuze si hematoame epicraniene precum si multiple plagi si excoratii faciale;

- leziunile traumatice cranio–cerebrale si faciale s-au putut produce prin lovire repetata cu si de corpuri/planuri dure, cu urmatoarele precizari: plagile contuze epicraniene s-au putut produce prin lovire cu gratarul de aragaz–corp delict examinat; hematomul epicranian drept si hematomul auricular drept s-au putut produce prin lovire de corp dur; leziunile traumatice de la nivelul buzelor s-au putut produce cel mai probabil prin lovire cu corp dur;

- la autopsie s-au mai constatat la nivelul trunchiului si membrelor multiple echimoze vechi de varste diferite care s-au putut produce prin lovire de corpuri dure cu cateva zile anterior decesului si nu au contribuit la producerea acestuia;

- la examenul toxicologic s-au evidentiat in sange alcool etilic, in concentratie de 2, 00 %o si metilic ( fara a se stabili concentratia in sange ), aceste substante fiind prezente si in sticlele corp–delict ridicate de la fata locului. Prezenta acestor toxice in sange au putut avea un rol favorizant in producerea decesului, concentratia acestora fiind sub nivelul limitei letale;

- hematomul subdural constatat la autopsie a avut un rol tanatogenerator, si ar fi determinat decesul susnumitei chiar in absenta toxicelor mentionate mai sus, legatura de cauzalitate intre acesta si deces fiind directa.

Alaturat raportului medico-legal este atasata plansa foto cu aspecte de la necropsia victimei.

La data de 13 martie 2007, prin ordonanta procurorului s-a dispus delegarea organelor de politie din cadrul IPJ Brasov- Serviciul Investigatii Criminale, in vederea aducerii la indeplinire a efectuarii unui raport de constatare tehnico-stiintifica care sa stabileasca daca leziunile din zona epicraniana a victimei VC au fost produse cu gratarul corp-delict, a unui raport de constatare tehnico-stiintifica pentru a se stabili daca urmele de incaltaminte prelevate si ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului au fost create de incaltamintea (papuc) ridicate de la inculpat cu ocazia depistarii acestuia, a stabilirii substantei de culoare brun-roscata cu aspect desange aflata pe pantalonii de trening si indispensabili si daca provine de la victima si a stabilirii daca acelasi gen de substanta aflata pe celelate obiecte ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului provine de la victima.

In acest sens, prin rezolutia organului de urmarire penala delegat, din data de 14.03.2007 ( fila 79 dos up )  s-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-stiintifica, pentru a se stabili daca leziunile din zona epicraniana a victimei au fost produse de gratarul–corp delict pus la dispozitie.

Din analiza raportului de constatare tehnico-stiintific nr 135660 din

data de 03.04.2007, efectuat de Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov, Serviciul Criminalistic, Biroul de Expertize si C.T.S ( filele 80-85 ), reiese ca  leziunea (urma) de forma unghiulara aflata in zona epicraniana stanga a victimei a fost creata de un obiect avand profilul asemanator cu cel din zona centrala a gratarului pentru aragaz pus la dispozitie sub forma de fragmente.  Urmele experimentale au fost realizate pe o bucata de plastilina in forma de semisfera asemanatoare cutiei craniene, stabilindu-se ca variabilitatea valorii unghiului  ( gratar = 45 grade, urma in litigiu = 49 grade si urma creata experimental = 47 grade ) se poate datora elasticitatii/plasticitatii diferite a obiectului primitor, fortei de lovire si pozitiei de contact.

De asemenea, prin rezolutia organului de urmarire penala delegat, din data de 14.03.2008 ( fila 86 dos up ) s-a dispus efectuarea unui raport de constatare pentru a se stabili daca urmele de incaltaminte descoperita cu ocazia cercetarii la fata locului, pe dusumeaua in zona patului pe revista de integrame, de asemenea pe geaca de fas de culoare rosie si de pe pardoseala din hol, au fost create de incaltamintea tip papuc, ridicate de la inculpatul VLS, cu ocazia depistarii sale. Din analiza raportului de constatare tehnico stiintific nr. 135660 din data de 22.03.2007, efectuat de Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov, Serviciul Criminalistic, Biroul de Expertize si C.T.S. ( filele 87-100 dos up ), reiese ca fragmentele urmelor de incaltaminte in litigiu au fost create de acelasi gen de incaltaminte ca si incaltamintea model de comparatie pusa la dispozitie, talpa continand desen cu acelasi model si aceleasi dimensiuni. Acest raport este insotit de planse foto.

 Declaratiile martorilor

Din analiza declaratiile martorei MR, date in cursul urmaririi penale, reiese ca a fost sora victimei si, in aceasta imprejurare cunostea ca sora ei a locuit cu inculpatul, fiul sau, intr-un imobil situat in Brasov, strada …. Martora a aratat ca cei doi nu aveau ocupatie, insa ca nu cunostea modul in care acestia obtineau banii necesari existentei. Deoarece nu avea o relatie prea buna cu victima, ultima oara a vizitat-o in urma cu doi ani inainte de decesul acesteia, intrucat murise mama lor. In noiembrie 2006, sora ei a vizitat-o la domiciliul, imprejurare in care i-a comunicat ca fiul ei consuma frecvent bauturi alcoolice si din aceasta cauza este violent. Martora a aratat ca personal a vazut ca sora sa prezenta urme de violenta, fapt ce a determinat-o sa o opreasca la ea, astfel ca aceasta a locuit la domiciliul ei aproximativ o saptamana. Desi victima nu i-a spus ca era batuta de fiul ei, martora a aratat ca a vazut-o pe sora ei prezentand lovituri pe fata, iar de la vecinii ei cunoaste ca sora ei era agresata de fiul acesteia. In dimineata zilei de 11.03.2007 a primit un telefon de la o vecina a surorii sale care i-a comunicat ca aceasta a decedat, s-a deplasat la domiciliul acesteia, imprejurare in care l-a gasit pe nepotul ei, inculpatul VLS  care era in camera lui, imbracat cu pantaloni, purta un halat de casa si era incaltat cu papuci de casa. Inculpatul i-a spus ca in acea dimineata s-a dus la mama lui in camera pentru a-i cere tigari si a gasit-o decedata. In continuare, potrivit declaratiei martorei, s-a dus in camera victimei, unde a gasit-o pe aceasta culcata pe pat cu fata in perne. Sora ei era imbracata in blugi, avea peste haine un pulover si era incaltata fara sa poata preciza cu ce. La insistentele ei, pentru a vedea daca sora ei a decedat, inculpatul a intors-o cu fata in sus si, astfel, a observat ca victima prezenta pe fata echimoze, iar lenjeria de pat era patata de sange. Pete de sange se mai aflau si pe jos, pe covorul de langa pat. Potrivit aceleasi depozitii, martora l-a intrebat pe inculpat ce s-a intamplat, iar acesta i-a spus ca mama sa a cazut. Ulterior la fata locului au venit organele de politie.

Audiata in cursul judecatii, aceeasi martora, aceasta a precizat ca isi mentine pozitia procesuala avuta in cursul urmaririi penale, reluand in esenta aceeasi stare de fapt ca in declaratiile date in cursul urmaririi penale si anume precizand ca este sora victimei, ca atat aceasta cat si nepotul ei (inculpatul in prezenta cauza) consumau bauturi alcoolice, ca inculpatul, pe fond etilic era violent si agresiv cu mama sa, in plus aratand ca aceasta stare de fapt dateaza inca din perioada in care mama ei si a victimei traia si locuia in acelasi imobil cu cei doi. De asemenea, martora a precizat ca a incercat sa il interneze pe inculpat la spitalul de psihiatrie, la rugamintile mamei sale, insa inculpatul nu a fost de acord. Fata de cele intamplate, martora a aratat ca are resentimente fata de inculpat.

In urma aspectelor reiesite in cursul administrarii probelor in faza de judecata, martora a fost reaudiata, ocazie cu care a precizat ca in dimineata cand a fost chematat la locuinta sorei sale, a vazut in camera victimei, pe jos, respectiv pe covor, pete de sange. Cand victima a fost intoars cu fata in sus, a vazut  ca aceasta avea nasul turtit si ca era plina de sange pe fata si pe urechi. Spre hol si in bucatarie, de asemenea a vazut pete de sange. De la vecina rudelor sale, numita P, a inteles ca, in seara anterioara la sora sa a fost scandal mare. Nu s-a atins de sora ei, ci doar a incercat sa faca un pic de ordine, strangand mucurile de tigara de pe masuta care era intreaga. Nu a vazut sa fie scoase haine din dulap, astfel ca nu i s-a parut sa fie dezordine. Nu a remarcat sa se fi murdarit cu sange pe talpile pantofilor cu care era incaltata. Fiindu-i aratate fotografiile efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului, martora a aratat ca a facut ordine pe prima masuta, iar geanta prezentata in detaliu in fotografia de la fila 20 apartine victimei. Martora a aratat ca nu isi aminteste daca a vazut pete de sange pe mobila. De asemenea, fiindu-i aratate fotografiile de la file 30 si 37, efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului, martora a precizat ca nu pare nimic schimbat din cea a gasit in camera victimei si a inculpatului. A venit un echipaj format de 5-6 persoane, femei si barbati, martora si inculpatul fiind indepartati si stand pe hol, dupa care i s-au luat declaratii in apartamentul familie H. Nu a vaazut ca vreunul dintre vecini saa intre in apartament. Cea de a doua declaratie a dat-o la parchet, fiind posibil sa o fi scris olograf, dar nu isi aminteste. A fost de asemenea de fata cand martorul V a dat declaratie, acesta fiind audiat, ca si martora. de un politist cu numele Cotinghiu.

Din declaratiile martorului BN date in cursul urmaririi penale, reiese ca acesta a fost vecin cu victima si inculpatul VLS si ca familia sa si familia V au avut o relatie buna, cu o exceptia momentului in care inculpatul i-a furat rotile de la masina, astfel ca cele doua familii nu au mai comunicat o perioada de timp. Martorul a mai aratat ca in perioada in care a trait sotul victimei nu erau scandaluri, acestea debutand dupa decesul acestuia si fiind cauzate de regula de consumul de bauturi alcoolice, aceste scandaluri fiind tot mai dese, dupa anul 2005, respectiv dupa decesul mamei victimei, bunica inculpatului. Inculpatul isi lovea des mama, pe fond etilic, martorul aratand ca i-a rupt mamei sale clavicula, coastele si piciorul, o izgonea din casa, astfel ca numita VC trebuia sa doarma in alte parti. Din depozitiile martorului mai reiese ca victima i s-a plans des ca fiul ei i-a promis ca o va omori si ca atunci cand venea acasa si se intalnea cu el, il intreba daca fiul ei este acasa si daca este in stare de ebrietate. Martorul a mai aratat ca inculpatul avea probleme de comportament indiferent daca consuma sau nu bauturi alcoolice si ca a fost internat la spitalul de psihiatrie. Din aceleasi depozitii reise ca la data de 10.03.2007 martorul s-ar fi intalnit cu victima care i-a spus ca merge la plimbare, iar seara, in jurul orelor 20,30 de la locuinta familiei V s-au auzit bubuituri si busituri, cele mai multe din camera inculpatului si de pe hol, acestea fiind auzite deoarece locuinta familiei V se afla pozitionata deasupra locuintei martorului. In ziua urmatoare martorul a aflat despre decesul numitei vecinei sale.

Audiat fiind in cursul judecatii, acelasi martor a declarat ca isi mentine depozitiile date in cursul urmaririi penale. Cu prilejul acestei declaratii, martorul a aratat ca, incepand cu anul 1983 este vecin cu familia V, locuind in acelasi imobil si ca din  anul 1990, initial la sfarsit de saptamana, iar apoi tot mai des, l-a vazut pe inculpat sub influenta bauturilor alcoolice. De asemenea, si pe mama acestuia a vazut-o des in stare de ebrietate. Stia despre acestia ca traiau din pensia bunicii, iar dupa decesul acesteia din ajutorul social, din aceasta cauza locuinta lor fiind degradata. Despre inculpat, martorul a declarat ca nu cunoaste daca suferea de vreo boala de natura psihica, insa pe vremea cand traia bunica sa, intr-o noapte, in jurul orelor 02,00 bunica lui a sunat de la ei la spitalul de psihiatrie pentru ca inculpatul era in coma alcoolica. Martorul a mai aratat ca inculpatul a lucrat cateva luni la firma unchiului sau.

Intrebat fiind, martorul a aratat ca de la sotia sa cunoaste ca mama inculpatului mai innopta pe strada cand era data afara de inculpat din locuinta lor, iar referitor la sustinerile sale din declaratia data in cursul urmaririi penale coform carora mama inculpatului il intreba, cand venea acasa, daca fiul ei este la domiciliu si este in stare de ebrietate, martorul a retractat aceasta afirmatie. De asemenea, martorul a retractat si afirmatia conform careia mama inculpatului i-ar fi spus ca fiul ei o va omori, insa in legatura cu acest aspect, martorul a aratat ca il cunoaste de la sotia sa. In legatura cu cele auzite din apartamentul familiei V in seara dinaintea mortii mamei inculpatului, martorul a aratat ca era in sufragerie si intre orele 20-22 din aceasta locuinta s-au auzit zgomote, probabil rezultate din rasturnarea obiectelor de mobilier. In ceea ce priveste diferentele dintre orele in care a avut loc scandalul in apartamentul familiei V, martorul a aratat ca in acea seara la orele 20,30 a urmarit la televizor un meci de fotbal, scandalul auzindu-se dupa terminarea meciului. A vrut sa cheme politia, dar s-a razgandit. Fata de inculpat, martorul a declarat ca nu are resentimente, desi in anul 1990 acesta i-a furat niste roti de la masina si nu l-a despagubit, iar in urma reclamatiei facute, inculpatul a fost la scoala de corectie. De asemenea, tot referitor la inculpat, martorul a aratat ca acesta a copiat ce a vazut in casa sa, respectiv scandalurile si consumul de alcool. In fata instantei martorul a declarat ca despre inculpat nu poate afirma ca este o persoana violenta, deoarece nu s-a manifestat in acest sens fata de el, dar din ce ii povestea sotia sa crede ca inculpatul era capabil de ce i se povestea. In ceea ce priveste motivele pentru care inculpatul se certa cu mama sa, martorul a aratat ca nu le cunoaste, dar in cadrul scandalurilor auzea vocea inculpatului care adresa injurii.

Din declaratiile martorei BA date in cursul urmaririi penale, reiese ca este aceasta este sotia martorului BN si vecina cu familia V, locuind in acelasi imobil. Despre familia V, martora a aratat ca este o familie care le-a creat mereu probele din cauza scandalurilor cauzate de consumul excesiv de bauturi alcoolice. Dupa decesul bunicii inculpatului, intre acesta si mama sa aveau loc des scandaluri, iar pe numita VC a vazut-o des prezentand urme de lovituri, fiind uneori si internata in spital. De la victima, martora a declarat ca stie ca fiul acesteia o agresa fizic si verbal fiindu-i teama de acesta ca o va omori. Pe fond etilic, inculpatul era agresiv cu mama sa si cu ceilalti vecini. In data de 10.03.2007, dimineata s-a intalnit cu VC care pleca in oras la plimbare, aceasta nefiind cu acea ocazie in stare de ebrietate. Seara, in jurul orelor 20,30, din locuinta familiei V s-au auzit bubuituri cu frecventa ridicata, aratand ca acestea semanau cu trantitul mobilei de podea, zgomotele auzindu-se mai mult de pe hol si din camera inculpatului. Deoarece acest gen de zgomote s-au mai auzit si  alte dati nu s-a alertat, iar a doua zi, de la un echipaj al ambulantei, a aflat ca vecina sa a decedat.

Din declaratia martorei data in cursul judecatii, reiese ca aceasta isi mentine pozitia procesuala avuta cu ocazia audierii sale in forma declaratiei olografe data in cursul urmaririi penale. Martora a aratat ca locuieste in acelasi imobil cu familia V, inca de cand traia bunica inculpatului si ca, desi in acea perioada familia V beneficia de un venit sigur, respectiv pensia bunicii, starea locuintei acestora era deplorabila. Martora a mai aratat ca inculpatul a inceput sa consume bauturi alcoolice incepand din anul 1992, imprejurare pe care o cunoaste deoarece in acel an inculpatul a furat niste roti de la o masina. Despre victima, martora a aratat ca si aceasta consuma bauturi alcoolice, ca era o persoana slaba pentru ca nu se alimenta corespunzator. Inainte de decesul victimei, in urma cu o durata de timp destul de indelungata, de vreo 2-3 ori pe saptamana a auzit scandaluri in locuinta familiei V, in acest sens aratand ca in jurul orelor 02-03 noaptea inculpatul venea acasa in stare de ebrietate, facea scandal si spargea lucruri. De regula se auzea numai vocea lui, care adresa mamei sale cuvinte triviale si se auzeau tipete si injuraturi. Martora a mai aratat ca de cativa ani pe victima a observat-o prezentand lovituri, fiind tumefiata pe fata, avand mana, piciorul sau clavicula rupte. In seara dinaintea decesului victimei, in jurul orelor 20,30, martora a aratat ca a auzit mai multe bubuituri puternice, trosnete de la mobila care se rupe, fara insa sa auda zgomote de voci. Martora a pus pe seama consumului de bauturi alcoolice modul violent al inculpatului de a se comporta cu mama sa, deoarece in rest era o persoana respectuoasa, despre care nu a ramas cu impresia ca ar avea vreo boala de natura psihica. In finalul declaratiei, martora a aratat ca, discutand cu bunica inculpatului, inainte de decesul acesteia, aceasta i-a spus ca ii este teama ca inculpatul sa nu o omoare pe mama sa. Martora a mai aratat ca atat bunica cat si mama inculpatului il iubeau pe acesta.

Din declaratiile martorei MM data in cursul urmaririi penale, reiese ca aceasta locuieste pe strada … impreuna cu familia sa, langa imobilul in care locuia familia V, despre locuinta acestora cunoscand ca apartine in prezent inculpatului, fiind cumparat de acesta din banii dati de unchiul sau. Martora a mai relatat ca sotul victimei, care a decedat inainte de anul 1989, era o persoana care consuma excesiv bauturi alcoolice, iar fiul victimei, a fost considerat inca de mic cu probleme comportamentale, iar ulterior, la randul sau, era cunoscut ca un consumator de bauturi alcoolice, motiv pentru care a fost internat la dezalcolizare. Cu numita VC a copilarit, astfel ca erau in relatii bune, fara a o vizita la domiciliu deoarece in apartamentul acesteia era frecvent mizerie, astfel ca aceasta o vizita la domiciliul ei. Martora a aratat ca victima i s-a plans des ca era batuta de fiul ei pentru ca nu ii dadea bani de bautura sau de tigari si tot de la victima stia ca fiul ei avea o serie de prieteni fara domiciliu care veneau des la ei acasa si consumau bauturi alcoolice. Victima i s-a plans des pentru agresiunile suferite, precizand ca ii era teama sa se adreseze organelor de politie intrucat puteau exista repercusiuni fiindu-i frica sa nu o omoare. Martora a declarat ca in urma cu doi ani, a cunoscut de la victima faptul ca aceasta a fost taiata la ceafa cu cutitul, tot de fiul ei, fiind rugata sa o panseze. De asemenea, martora a mai aratat ca victima a mai fost agresata de inculpat, fiind internata de mai multe ori la spital, cu arsuri sau cu fracturi. Despre victima, martora a precizat ca si aceasta consuma bauturi alcoolice, uneori chiar si spirt. In ceea ce priveste veniturile familiei, martora a relatat ca numita VC mai lucra ziler in diferite locuri, unde facea curatenie, iar banii obtinuti ii cheltuia pe mancare si bautura. Martora cunostea ca locuinta familiei V nu mai era racordata la gaz, iar curentul electric urma sa fie intrerupt pentru neplata, de la victima, declarand ca stia ca atunci cand inculpatul nu avea bani pentru bautura, o batea pe mama sa cu diferite obiecte de mobilier, spargea geamul, dupa care o dadea afara din casa, astfel ca aceasta era nevoita sa doarma pe strada.

Audiata in cursul judecatii, martora a precizat ca isi mentine pozitia procesuala avuta in cursul urmaririi penale. Referitor la pozitia sa, martora a precizat ca ii este teama sa depuna aceasta depozitie, de momentul in care inculpatul va fi liber, mentionand ca este o pozitie subiectiva, creata din tot ce a vazut de-a lungul timpului, respectiv ca mama inculpatului era des vazuta prezentand urme de lovituri, despre care nu crede ca proveneau din cazaturi ci din agresiuni. Despre familia V, martora a aratat ca aceasta s-a confruntat mereu cu probleme, si anume, tatal inculpatului era un consumator inrait de bauturi alcoolice si era violent cu sotia si fiul sau, iar inculpatul a fost martor de mic la aceste agresiuni, astfel ca martora si-a exprimat parerea ca nu crede ca exista vreo persoana care sa nu sufere in urma unui asemenea tratament. Si despre inculpat, martora a aratat ca si acesta consuma bauturi alcoolice, era violent cu mama sa, aspect pe care il stie de la vecini, iar din aceasta cauza victima a fost de mai multe ori internata in spital. Desi aveau loc scandaluri si era des agresata, mama inculpatului nu chema politia intrucat ar fi suferit repercusiuni. Mama inculpatului consuma bauturi alcoolice, iar odata, cand aceasta a ajutat martora la curatenie, a luat din casa acesteia o sticla cu spirt medicinal, pe care martora crede ca a baut-o, acest aspect fiindu-i confirmat si de inculpat. Martora a mai aratat ca pe fondul consumului de bauturi alcoolice, inculpatul a fost internat la spitalul de psihiatrie.

Din declaratiile martorului VG, date in cursul urmaririi penale reiese ca este unchiul inculpatului, fiind cumnatul victimei. Despre numita V Conelia, martorul a aratat ca de la moartea sotului ei, aceasta a devenit dependenta de bauturi alcoolice, iar despre inculpat ca si acesta consuma des bauturi alcoolice, fiind internat din aceasta cauza pentru dezalcoolizare. Pe fond etilic, inculpatul devenea violent, insa nu cunoaste daca acesta o agresa pe mama sa. Din cauza consumului de alcool, desi l-a angajat pe nepotul sau, acesta si-a pierdut locul de munca. Despre ce s-a intamplat cumnatei sale a fost surprins, insa se astepta la asta deoarece atat aceasta cat si nepotul sau erau dependenti de alcool.

Audiat in cursul judecatii, martorul a precizat ca isi mentine pozitia procesuala manifestata in cursul urmaririi penale. Martorul a mai aratat ca in dimineata zilei de 11.03.2007 se afla la Bucuresti cand a fost sunat de numitul HS care i-a comunicat decesul cumnatei sale. In aceasta imprejurare a vorbit la telefon cu inculpatul care i-a spus ca nu stie daca mama sa a decedat. Le-a cerut sa cheme salvarea, ceea ce s-a intamplat. in acea zi s-a intors de la Bucuresti si a fost chemat impreuna cu sotia sa la parchet, afland cu aceasta ocazie despre circumstantele decesului victimei si despre faptul ca inculpatul este banuit ca ar fi autorul. A stat de vorba cu inculpatul care i-a spus ca in seara zilei de 10.03.2007 a fost in oras unde a consumat bauturi alcoolice, s-a intors la apartament, nu s-a intalnit cu mama sa, iar dimineata, cand s-a dus in camera acesteia, a gasit-o cu fata in jos, cu capul in perne, astfel ca i s-a parut ca ii este rau, dar ca mai traieste. Din ceea ce a aflat, pe sora victimei a chemat-o tot numitul HS, aceasta deplasandu-se la apartamentul familiei V unde a vazut victima, iar inculpatul a sters-o cu un burete pe fata. De asemenea,  sora victimei i-a spus ca in apartament a gasit ordine, astfel ca nu a inteles afirmatiile aparatorului ales al inculpatului din faza de urmarire penala, care a aratat ca organele de politie ar fi gasit dezordine. In imobil a intrat dupa o luna de la decesul victimei, atunci cand i-au fost predate cheile de catre organele de politie prin avocatul inculpatului, constatand astfel ca in interior era dezordine, respectiv fotoliile erau rasturnate, hainele erau scoase din dulap, erau urme de sange pe jos, pe pat si pe perna.  In cadrul acelei discutii purtate cu inculpatul, acesta i-ar fi jurat ca nu a facut nimic. Despre victima, martorul a aratat ca nu avea decat 35-40 de kg, nu mai avea articulatii la picioare, ca aceasta consuma in permanenta bauturi alcoolice si  cadea tot timpul, mentionand ca in camera sa, victima se impiedica foarte des de treptele aflate in acel loc, din aceasta cauza, relatand martorul, odata in trecut victima ar fi cazut pe treptele locuintei si si-a fi rupt mana. In cursul verii anului 2006 a vizitat-o pe victima la domiciliul ei, in lipsa inculpatului, si a gasit-o intr-o stare aproape de agonie, atat din cauza cantitatii de alcool ingerata cat si din cauza faptului ca nu era spalata, era bandajata cu tot cu clavicula pentru ca isi rupsese mana, iar din cauza faptului ca nu aveau lumina, de la lumanare ii luase foc bandajul de la mana, astfel ca era arsa si plina de basici. Din cauza starii in care se afla i-a fost jena sa o duca la spital, astfel ca a imbracat-o intr-un halat si a dus-o la el acasa. Victima nu a fost de acord sa fie spalata, insa dupa ce au reusit sa o spele, au imbracat-o si au dus-o la spital unde a stat internata doua luni, iar in acest timp, inculpatul a mers zilnic la ea si i-a dus de mancare. Dupa iesirea victimei din spital, s-a inteles cu aceasta sa nu mai consume bauturi alcoolice si martorul sa ii ajute, adica sa ii intretina si sa il angajeze pe inculpat la firma sa. Desi a constatat ca mama inculpatului consuma bauturi alcoolice a fost de acord sa ii ajute in continuare, pana in iarna anului 2006, cand, in urma unei vizite la domiciliul celor doi, a gasit-o pe victima impreuna cu doi „ boschetari ”, fiind cu totii in stare de ebrietate si consumand din produsele cumparate de el, aspect care l-a deranjat si, din cauza ca a fost si insultat, nu a mai mers la domiciliul celor doi. De la acea data si pana in martie cand a avut loc incidentul nu a mai luat legatura cu cei doi, lasandu-i sa se descurce singuri. Cu toate ca i-a ajutat permanent, a auzit-o des pe victima vorbind urat despre el, precizand ca atunci cand aceasta era in stare de ebrietate vorbea urat cu toata lumea. Vecinii victimei, familia H o trimiteau des pe aceasta sa cumpere bautura, se imbatau si se certau. Martorul a aratat ca dupa decesul cumnatei sale a avut un incident cu familia H, intrucat a zugravit imobilul, iar pentru a intra in imobil a fost necesara si prezenta politiei, aspect pentru care a formulat plangere impotriva celor doi. Si despre familia M, martorul a declarat ca si acestia consumau bauturi alcoolice si o trimiteau pe victima sa le achizitioneze. Potrivit depozitiei martorului doamna M ii dadea des mamei inculpatului sa bea si, din aceasta cauza, inculpatul era in conflict cu ea, interzicandu-i sa mai vina la ei acasa. Referitor la familia B, martorul a precizat ca inculpatul era intr-o stare conflictuala cu acestia pentru ca in copilarie le-a sustras niste roti de la masina, motiv pentru care inculpatul a stat un an la inchisoare. Despre imobilul familiei V, martorul a precizat ca acesta a fost initial inchiriat de la RIAL si apoi cumparat pe numele inculpatului, banii fiind dati de martor, insa imobilul nu a fost intabulat. S-a procedat in acest fel conform dorintei bunicii inculpatului. Dupa decesul victimei, a fost sunat de familia H pentru o eventuala vindere a apartamentului.

Referitor la trecutul inculpatului, martorul a aratat ca inca de cand acesta era mic parintii sai si bunica erau dependenti de alcool, de multe ori inculpatul fiind trimis sa fure pentru ca acestia sa aiba ce sa bea. Martorul personal i-ar surprins pe parintii inculpatului cand acestia ii dadeau sa bea pentru ca inculpatul, copil fiind, sa doarma, din aceasta cauza, considerand martorul,  inculpatul devenind dependent de alcool, in ciuda faptului ca avea perioade in care se chinuia sa nu bea. De atunci a ajutat familia inculpatului, cu bani sau in momentele in care acestia erau bolnavi. Inculpatul a fost angajat la firma sa, era corect si, desi l-a trimis sa colecteze bani de la distribuitori a fost mereu corect si respectuos, fiind apreciat de cei cu care intra in contact. Nu il cunoaste ca o persoana violenta, nici el si nici alte persoane, exprimandu-si parerea ca, daca inculpatul si-ar fi lovit mama, i-ar fi spus martorului.

In ceea ce priveste gratarul de la aragaz, martorul a precizat ca acesta era rupt dinainte de a fi dat familiei V spre folosinta. Nu a putut preciza in cate bucati era rupt, dar a aratat ca putea fi folosit, dandu-l rudelor sale cu un timp inainte.

Martorul a mai aratat ca cei doi erau des vizitati de boschetari, betivi si prostituate, iar in afara de poarta de acces in imobil care era prevazuta cu interfon, accesul in casa familiei V era liber.

Din declaratia martorei HL data in cursul urmaririi penale, reiese ca aceasta locuieste impreuna cu sotul ei in acelasi imobil in care locuia familia V, fiind vecini, apartamentul sau aflandu-se pe acelasi palier cu cel al inculpatului.

In aceasta imprejurare, martora a arat ca nici victima si nici inculpatul nu realizau venituri, fara a cunoaste modul in care aceatia se intretineau. De asemenea, martora a aratat ca atat victima VC cat si  fiul acesteia consumau des bauturi alcoolice, fiind tot des vazuti in stare avansata de ebrietate. Din aceasta cauza intre cei doi erau des scandaluri care degenerau in violente, astfel ca martora a aratat ca a vazut-o des pe VC prezentand urme de lovituri la nivelul fetei (echimoze) care, din spusele acesteia proveneau din actiuni ale fiului ei, motiv pentru care a fost si internata in spital. Despre inculpat, martora a mai aratat ca acesta a fost arestat in timpul minoratului. In legatura cu seara zilei de 10.03.2007, martora a declarat ca a auzit scandal si bubuituri din apartamentul familiei V, zgomotele auzindu-se doua–trei ore, insa nu i s-a parut ceva iesit din comun intrucat de la acestia se auzeau des scandaluri si a mai precizat ca a auzit doar vocile celor doi. A doua zi de dimineata, in timp ce isi bea cafeaua impreuna cu sotul sau, la usa apartamentului lor a sunat vecinul lor, respectiv inculpatul care le-a spus ca el crede ca mama lui a murit, astfel ca cei doi i-ar fi spus sa cheme salvarea si pentru ca inculpatul nu avea telefon au sunat ei la serviciul 112, insa au fost indrumati sa sune la politie, imprejurare in care martora a procedat in acest fel si la fata locului s-au deplasat organele de politie, in tot acest timp inculpatul stand pe holul apartamentului sau. Despre hainele inculpatului, martora a aratat ca nu a vazut daca acestea aveau pete de sange, pentru ca nu a dat importanta acestui aspect.

Audiata in cursul judecatii, aceeasi martora a precizat ca isi mentine pozitia procesuala avuta in faza urmaririi penale. Martora a aratat ca este vecina cu familia V, in acest sens mentionand ca cele doua familii locuiesc pe acelasi palier, apartamentele fiind despartite de un hol comun pe care familia H a montat o usa care, de fapt, era intrarea in locuinta familiei V, despre aceasta usa aratand ca nu era asigurata, respectiv ca nu se incuia niciodata. Din depozitia acestei martore reiese faptul ca accesul in podul imobilului se realiza dintr-un hol ce se afla in locuinta familiei V. Martora a mai declarat ca avea relatii bune, de prietenie cu vecina sa, in sensul ca se vizitau des, mama inculpatului venind des la ea in vizita la martora si ca intre victima si inculpat aveau loc des scandaluri, pe fondul consumului de alcool. Mama inculpatului consuma bauturi alcoolice si ori de cate ori avea bani ii cheltuia pentru a-si cumpara bauturi alcoolice, iar din cauza ebrietatii se mai intampla ca aceasta sa cada, vazand-o cu echimoze pe fata motivate de lovituri ale fiul ei. Au mai existat situatii cand din apartamentul celor doi se auzeau tipete, dar erau certuri obisnuite, iar uneori se auzeau si zgomote de trantit mobila. Veniturile familiei erau modice, dupa moartea bunicii inculpatului, acesta ori victima obtinand sume de bani din diferite munci ocazionale. Inculpatul se gospodarea singur intrucat mama sa nu gatea, nu facea curatenie si nu avea grija de casa. In seara incidentului, martora a aratat ca nu a auzit niciun fel de zgomot din apartamentul celor doi, aceasta probabil din cauza televizorului care mergea si a masinii de spalat, insa parca ar fi auzit urcat si coborat de scari. In ceea ce priveste afirmatiile sale din cursul urmaririi penale, martora a aratat ca este posibil sa fi auzit scandal, dar probabil erau discutii obisnuite carora nu le-a dat importanta intrucat cei doi se mai certau asa cum se intampla in orice familie. In trecut s-a mai intamplat sa intervina atunci cand discutiile o deranjau.  Declaratia data in cursul urmaririi penale a fost scrisa de un politist, la domiciliul martorei, iar la cercetarea la fata locului i s-a solicitat prezenta dupa ce a fost ridicat cadavrul, fara insa a putea sta decat o sucrta perioada de timp pe holul intunecos al apartamentului familiei V de unde nu a putut vedea nimic. Martora a aratat ca a avut o relatie buna cu inculpatul caruia nu are ce sa ii reproseze, iar in trecut au existat discutii cu acesta pentru o eventuala vanzare catre ei a apartamentului, deoarece inculpatul voia sa se separe de mama sa, insa acest aspect nu s-a concretizat deoarece inculpatul nu avea toate actele imobilului, martora discutand in acest sens si cu unchiul inculpatului, fara a exista discutii intre vecini pentru o eventuala evacuare a familiei. In cursul judecatii, martora a mai aratat ca in dimineata zilei de 11.03.2007, in jurul orelor 08,30 inculpatul a venit la domiciliul lor si le-a spus ca mamei sale ii este rau, astfel a fost chemata salvarea de la domiciliul lor. Initial au venit cei de la salvare care nu au ridicat cadavrul, dupa care au venit organele de politie. In incinta apartamentului familiei V a intrat sora victimei care a facut putina curatenie, fiind indepartata de organele de politie. Dupa venirea inculpatului, acesta a ramas la domiciliul lor unde a servit cafea, aceasta pana la venirea organelor de politie. Initial, cadavrul a fost gasit cu fata in jos, fiind ulterior intors pentru a se vedea ce s-a intamplat, acest aspect constatandu-l personal, cand cu ocazia deplasarii organelor de politie la fata locului a intrat putin in apartamentul familiei V. Martora a aratat ca starea sanatatii nu ii permitea sa stea mult in picioare. In finalul declaratiei, martora a aratat ca in trecut, cand inculpatul a fost suparat odata pe mama sa, din cauza ca aceasta consuma bauturi alcoolice, pe fondul starii tensionate, ar fi afirmat ca o va omori.

Din declaratiile martorului HS date in cursul urmaririi penale, reiese ca locuieste cu sotia sa intr-un imobil situat pe strada …, fiind vecin de palier cu familia V. Pe fondul consumului de bauturi alcoolice, intre numita VC si fiul acesteia erau des certuri, scandaluri, iar dupa acestea a vazut-o pe vecina sa prezentand urme de lovituri pe fata. De regula, a aratata martorul, cand cei doi se certau, din apartamentul lor se auzeau zgomote de mobila trantita, injuraturi si tipete. In seara zilei de 10.03.2007, martorul a  aratat ca din apartamentul familiei V, a auzit zgomote de mobila trantita, zgomote care s-au auzit aproximativ 10 minute, dupa care, in jurul orelor 21,00, a auzit zgomote de pasi pe hol sau scara. A doua zi, dimineata, in jurul orelor 08,30, la domiciliul lor a venit inculpatul care le-a spus ca mama sa este decedata si ca nu stie ce sa faca. A chemat politia si salvarea care s-au deplasat la fata locului. Nu a intrat in apartamentul familiei V si nici nu a intrebat ce s-a intamplat victimei.

Audiat in cursul judecatii, martorul a declarat ca isi mentine pozitia procesuala avuta in cursul urmaririi penale. In acest sens, martorul a aratat ca este vecin cu familia V, acest aspect datand dinainte de a se naste inculpatul, avand bune raltii cu aceasta familie. Despre tatal inculpatului, martorul a aratat ca acesta uneori era agresiv.

In seara dinaintea decesului mamei inculpatului, nu au auzit zgomote din apartamentul familiei V, acest aspect datorandu-se probabil faptului ca intre apartamentele lor au fost montate doua usi care atenueaza zgomotele. Despre zgomotele de care a facut vorbire in declaratia data in cursul urmaririi penale, martorul a aratat ca este posibil sa le fi auzit, dar la data audierii sale de catre instanta nu isi aminteste ce a declarat. Cu un efort de memorie, martorul a aratat ca a auzit pasi pe hol, posibil ai inculpatului, dar nu cunoaste altceva. De asemenea, depozitia martorulul a fost in sensul ca mama inculpatului ocupa ultima camera din apartament, iar inculpatul o ocupa pe cea mai apropiata de holul comun si ca a doua zi, inculpatul a sunat de la ei la salvare si, pana la venirea acestora, inculpatul a stat la ei, a fumat si a baut cafea. Nu l-a intrebat pe inculpat ce s-a intamplat, acesta spunandu-i ca mama sa a cazut. Martorul a precizat ca dupa decesul numitei VC, nu a intrat in apartamentul acesteia, si ca acest lucru nu s-a intamplat nici la reconstituire cand nu a intrat, ci a stat doar pe hol, insa in acea imprejurare, a vazut in camera inculpatului o masuta fara picior si si-a exprimat parerea ca zgomotele ar fi putut sa provina  de acolo. Martorul a declarat ca isi aminteste totusi ca a auzit un singur zgomot, care, probabil, a fost cauzat de ruperea acelui picior al masutei. Despre mama inculpatului, martorul a precizat ca de regula o vedeau dimineata treaza, dupa care, cand venea, era in stare de ebrietate si, la fel si despre inculpat, martorul  precizand ca l-a vazut in stare de ebrietate. Despre veniturile celor doi, martorul a aratat ca mama inculpatului nu lucra, ca inculpatul a lucrat o scurta perioada de timp, insa, cu toate acestea, nu cunoaste de unde aveau cei doi bani pentru bauturile alcoolice. Despre relatiile dintre cei doi, martorul a aratat ca nu erau prea bune. In vizita la familia V, martorul a mai vazut ca mai venea cate un prieten al inculpatului si, uneori, dar foarte rar, sora victimei. Nici martorul si nici sotia sa nu au participat la cercetarea la fata locului ori la reconstituire, organele de politie incheind insa procesele-verbale la ei in apartament pentru ca in celalalt apartament era frig, iar alte inscrisuri au fost redactate la politie si apoi aduse la domiciliul lor pentru a fi semnate, pentru acest aspect martorul nesolicitand cu acea ocazie lamuriri. Cu inculpatul a avut o relatie buna, acesta era in regula cand nu se afla in stare de ebrietate. De regula, conform aceleasi depozitii, discutiile dintre inculpat si mama sa porneau de la reprosurile pe care inculpatul le facea mamei sale pentru faptul cs nu facea nimic de mancare. Martorul a mai precizat ca pe mama inculpatului a vazut-o prezentand urme de lovituri, iar cand aceasta a avut mana rupta, i-a spus ca a cazut. Martorul nu cunoaste daca inculpatul isi agresa mama, precizand ca nu participa la discutiile cu ceilalti vecini. Martorul a mai aratat ca se intampla ca atunci cand inculpatul era nervos si in stare de ebrietate sa mai loveasca cu pumnul in usa comuna. In finalul declaratiei, martorul a aratat ca intre el si inculpat au existat discutii cu privire la achizitia apartamentului familiei V, aceasta pentru ca inculpatul dorea sa locuiasca separat de mama sa si ca impotriva sa si a sotiei sale, unchiul inculpatului a formulat o reclamatie. 

Din declaratia martorei PA data in cursul judecatii, reiese ca aceasta este vecina cu familia V, locuind in acelasi imobil cu la apartamentul nr ... In acest sens, martora a aratat ca din apartamentul sau nu se poate auzi ce se intampla in locuinta familiei V sau H, aceasta fata de modul de amplasare al apartamentului cat si datorita faptului ca in urma cu trei ani a izolat fonic apartamentul, astfel ca nu se aude nici macar ce se intampla pe scari. Cu victima se intalnea rar, de regula cand mergea sa ii duca cate ceva de mancare sau cand aceasta venea la ea si ii cerea bani imprumut ori cand se intalneau in curte sau pe terasa. S-a mai intamplat sa o vada dormind in curte pe banca cand era cald, dupa care in acel loc gasea sticle cu miros de alcool. De asemenea, pe victima, martora a vazut-o des in stare de ebrietate, clatinandu-se sau tinandu-se greu pe picioare, aspect pe care l-a vazut de pe geam. Martora a declarat ca stie ca victima a lucrat la spital, iar odata a fost adusa batuta de la serviciu de catre organele de politie. Si pe inculpat l-a mai vazut in stare de ebrietate, dar acesta era linistit si isi vedea de treaba lui si pentru ca era o persoana pasnica, nu crede ca el ar putea fi autorul faptei. Inculpatul ii ducea cadouri mamei sale, fiind un baiat bun si pasnic. Personal, martora a precizat ca nu a auzit niciodata certuri intre inculpat si mama sa si ca inculpatul avea grija aceasta, cei doi avand o relatie normala. Nu a auzit ca inculpatul sa isi fi agresat mama. Despre situatia materiala a familiei V, martora a aratat ca de la decesul bunicului inculpatului, acestia s-au confruntat cu probleme financiare tot mai mari, in acest sens sfatuind-o pe victima sa ceara ajutor social. Mama inculpatului cerea bani de la vecini si, uneori, a fost vazuta cersind pe strada.

S-a mai intamplat ca la etajul unde locuiesc familiile V si H sa vina salvarea, insa martora a aratat ca nu cunoaste pentru ce motive, iar de la mama inculpatului cunostea ca acesta sufera de diabet. Pe palierul unde locuiau cele doua familii se mai auzeau discutii, martora aratatand ca si membrii familiei H consumau bauturi alcoolice si se certau des, pe domnul H vazandu-l lovit la nas si, personal, auzind discutii intre acestia. Intre familia sa si familia H au existat discutii si conflicte, determinate de faptul ca acestia din urma au tras un perete despartitor, facandu-si astfel un hol la intrare si, din aceasta cauza, mai multi vecini nu aveau acces la tablourile electrice. A facut reclamatie la politie, insa, in final, au primit o cheie de la usa, avand astfel acces. Referitor la relatiile dintre familiile V si H, martora a precizat ca nu cunoaste natura acestora, insa in trecut, cei din urma ar fi umblat pe la vecini cu un tabel pentru a obtine semnaturi pentru ca prin apartamentul familiei V sa se mansardeze imobilul, insa acest aspect nu s-a mai finalizat. Tot acestia ar mai fi umblat prin imobil pentru a obtine semnaturi pentru evacuarea familiei V pentru considerentul ca ar face galagie, insa la martora nu au fost sa semneze. La familia V veneau si persoane de pe strada, acestia putand intra in imobil cu usurinta.

Cu sora victimei, martora a aratat ca s-a intalnit in ziua decesului vecinei sale, imprejurare in care nu i-a spus ca in noaptea precedenta ar fi auzit in apartamentul familiei V mare scandal.

Despre victima, martora a mai afirmat ca era o persoana inchisa, nu prea vorbea si accepta cu greu ajutorul altcuiva. Atunci cand victima a avut probleme cu mana, i-a spus ca a cazut. Din cauza ca victima consuma mult bauturi alcoolice nu a crezut ce i s-a spus. Victima nu ii inspira martorei incredere, nu fara a putea preciza de ce, dar a ajuns la aceasta concluzie si pentru ca promitea acte ceva si nu se tinea de cuvant, pentru ca nu raspundea la intrebari si pentru ca era in stare de ebrietate.

In cursul urmaririi penale, organele de cercetare penala, inainte de a-l audia pe inculpatul VLS, i-au adus acestuia la cunostiinta invinuirea ce i s-a adus, dreptul de a fi asistat de un aparator, precum si dispozitiile art 70 Cpp, in acest sens fiind incheiat procesul-verbal aferent.

Din declaratia olografa data de inculpat in cursul actelor premergatoare, la data de 11.03.2007 reiese ca acesta a mentionat la acel moment urmatoarele : locuia impreuna cu mama sa in imobilul situat pe strada …., din Brasov, nefiind in relatii foarte bune intrucat  aceasta consuma frecvent bauturi alcoolice. In data de 10.03.2007, in jurul orelor 10,00 a plecat in oras, mama sa ramanand la domiciliu, s-a intors din oras unde a consumat bauturi alcoolice in jurul orelor 21,00 si s-a dus in camera sa unde s-a uitat la televizor, dupa care s-a culcat, fara ca in acest timp sa auda daca mama sa este acasa. A doua zi de dimineata, cand s-a trezit, s-a dus in camera mamei sale, gasind-o pe aceasta intinsa pe pat, cu capul in jos, cu fata in perne. A pus mana pe aceasta, a miscat-o si crezand ca ii este rau s-a dus la vecinii sai, familia H pentru a chema salvarea.  La sosirea ambulantei s-a constatat decesul mamei sale. Dupa plecarea celor de la salvare, la insistentele matusii sale, MR, a intors-o pe mama sa cu fata in sus, observand ca aceasta avea sange la gura si prezenta pete cadaverice. De suparare, pana la venirea organelor de politie, a consumat alcool, respectiv palinca, dintr-o sticla pe care o avea sub perna. Despre mama sa inculpatul a declarat ca atunci cand consuma bauturi alcoolice, aceasta cadea pe jos. In finalul declaratiei, inculpatul a aratat ca nu a lovit-o sau batut-o pe mama sa.

Din declaratia tip, data de inculpat in cursul urmaririi penale la data de 11.03.2007, in prezenta aparatorului desemnat din oficiu, inculpatul a aratat ca a inteles invinuirea ce i se aduce si ca fata de acesta s-a pus in miscare actiunea penala pentru infractiunea de omor calificat, fiind acuzat de uciderea mamei sale.... Inculpatul a aratat ca inca de mic, relatia sa cu parintii sai (tatal sau decedat) nu a fost buna, deoarece il bateau si il trimiteau sa le aduca bauturi alcoolice si ca, deoarece mama sa consuma zilnic bauturi alcoolice, nu a reusit sa isi faca o viata de familie, sa aiba prieteni sau o prietena. Mama sa nu avea loc de munca, astfel ca din banii pe care ii aducea el acasa pentru mancare, mama sa cumpara alcool. Tot parintii sai au fost cei care l-au determinat sa consume bauturi alcoolice. Dupa decesul tatalui sau, relatia cu mama sa a devenit tot mai conflictuala si nu se putea remedia, nu odata s-a batut cu aceasta. Despre el, inculpatul a declarat ca atunci cand consuma bauturi alcoolice si este in stare de ebrietate si provocat, adica injurat, jignit sau blestemat – cum mama sa facea frecvent – devine agresiv si nu se mai poate controla. Din cauza atmosferei de acasa a fost internat de cateva ori la spitalul de psihiatrie. In seara zilei de 10.03.2007 a venit la domiciliu, dupa ce consuma aproximativ 700 mililitri de palinca, iar dupa ce a ajuns, a inceput sa manance la masa din bucatarie, imprejurare in care a venit mama sa, care era in stare de ebrietate si care l-a blestemat. A rugat-o sa inceteze si a luat-o de mana pentru a o conduce in camera. Mama sa revenea fara motiv si continua sa il blesteme, astfel ca el, satul de atitudinea mamei sale si dorind ca aceasta sa inceteze, a inceput sa o loveasca cu palma stanga peste cap. Mama sa l-a lovit la randul ei, de trei ori cu palmele, aspect ce l-a infuriat si mai tare, astfel ca, efectiv nu si-a mai putut aminti daca a lovit-o si cu altceva in afara de palme si pumni. Nu si-a amintit daca aceasta avea sange pe fata, insa si-a amintit ca a impins-o pentru ca mama sa sa plece in camera ei, lucru pe care aceasta l-a facut, plecand singura, pe picioarele ei, insa a cazut in dreptul usii de la pod, s-a ridicat singura si s-a dus in camera ei. Dupa aproximativ un sfert de ora, inculpatul a declarat ca s-a dus in camera mamei sale pentru a stinge televizorul si astfel a vazut ca mama sa avea sange pe fata si i-a spus ca o doare nasul. I-a dus buretele cu care spalau vasele, mama sa s-a sters si i l-a restituit, inculpatul s-a dus in baie,  l-a stors in cada si apoi l-a aruncat intre aragaz si perete. A doua zi, de dimineata s-a dus in camera mamei sale, a gasit-o pe aceasta intinsa pe pat, cu fata in jos si mana dreapta pe langa cap, a pus mana pe ea, a miscat-o putin, s-a speriat si s-a dus la vecinii sai, familia H, carora le-a cerut sa anunte salvarea intrucat mamei sale ii este rau. Dupa aproximativ un sfert de ora au venit cei de a salvare care au constatat decesul mamei sale. Desi i s-au explicat leziunile pe care mama sa le avea la cap, nu isi explica cum au fost create, declarand ca nu a intentionat sa o omoare, dar furia de moment l-a facut sa reactioneze necontrolat. Nu a lovit-o pe mama sa cu nimic in cap si nu isi aminteste asa ceva, aratatand ca niciodata nu a dat cu ceva in ea.

La data de 27.04.2007, inculpatul este din nou audiat de catre procuror, ocazie cu care a refuzat sa semneze declaratia, refuzand de asemenea ca avocatul ales sa semneze declaratia sa. In aceasta imprejurare, inculpatul a aratat ca dupa ce i s-a citit declaratia data anterior, intelege sa o retracteaze. Ca urmare, a aratat ca nu a lovit-o pe mama sa cu nici un obiect contondent, ca acel gratar de aragaz fusese rupt anterior datei de 10.03.2007 si ca nu are nicio explicatie pentru urmele de sange gasite in casa. De asemenea, a aratat ca in seara zilei de 10.03.2007, dupa ce a venit la domiciliul sau, nu a mai fost plecat. Referitor la declaratia sa anterioara, a precizat ca in acel moment era in stare de ebrietate, ca procurorul care l-a audiat i-a spus ca a fost gasit in sacul sau de dormit, un dinte al mamei sale, care insa nu i-a fost aratat. Referitor la papucii de casa gasiti la domiciliul sau si ridicati de organele de politie, inculpatul a declarat ca sunt papucii sai de casa, dar nu isi aminteste daca i-a purtat in ziua in care a murit mama sa. In finalul acestei declarati, inculpatul a precizat ca nu doreste sa semneze declaratia si, de asemenea, ca nici aparatorul sau sa nu semneze declaratia, desi i s-a citit si corespunde celor declarate. Mai arata ca este nevinovat, si ca mama sa a murit pentru ca „era o betiva” si in acea zi bause mult. De asemenea s-a consemnat faptul ca nu doreste sa isi petreaca restul vietii in puscarie si ca a avut o copilarie nefericita.

La finalizarea urmaririi penale, in prezenta aparatorului ales, inculpatului i s-a prezentat materialul de urmarire penala. La acest moment procesual, inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize biocriminalistice, avand ca obiect o analiza comparativa a profilelor genetice ale victimei cu cele de pe gratarul de aragaz. Administrarea acestei probe a fost respinsa, intrucat exista o imposibilitate obiectiva datorata faptului ca pe parcursul urmaririi penale nu s-au putut ridica probe de pe gratar, procurorul nedispunand aceasta proba din oficiu, avand in vedere materialul probator administrat care, potrivit actului emis de organul de urmarire penala, conduce la concluzia ca nu exista alt suspect in prezenta cauza, dar mai ales datorita imposibilitatii obiective a I.G.P.R de a efectua in termen rezonabil asemenea expertize.

Audiat, initial, in cursul judecatii, la termenul de judecata din data de 03.07.2007, inculpatul, asistat de aparatorul ales, a mentionat ca nu isi mai aminteste ce a declarat pana in acel moment, aratand ca nu este apt din punct de vedere fizic si psihic sa dea o declaratie la acel termen de judecata. De asemenea, la acelasi termen de judecata, inculpatul a solicitat internarea sa intr-o sectie de psihiatrie a unui penitenciar intrucat nu se simte bine, nu poate dormi, aude voci, are dureri de cap si nu poate realiza ce s-a intamplat.

Inculpatul a fost audiat la termenul de judecata din data de 03.04.2008. Din analiza declaratiei acestuia reies urmatoarele:

In ceea ce priveste pozitia procesuala fata de invinuirea ce i se aduce, inculpatul nu a recunoscut cu ocazia acestei audieri comiterea faptei retinute in sarcina sa. Referitor la declaratiile date anterior, inculpatul a aratat ca isi mentine doar declaratia data in cursul urmaririi penale, la politie, declaratie pe care a scris-o personal, si ca celelalte declaratii nu le mentine intrucat nu stie ce a declarat si nu isi aminteste in ce conditii a semnat. In momentul luarii declaratiei, inculpatul a precizat ca se afla sub tratament, dar in acea zi nu si-a luat medicamentele pentru a putea da declaratie.

Referitor la fapta pentru care este cercetat, inculpatul a aratat ca in dimineata zilei de 10.03.2007, in jurul orelor 09,00, a plecat de la domiciliu, pe drum, de la o crama luand un litru de palinca, si s-a deplasat in parcul de la Liceul Saguna unde, impreuna cu alte persoane, care l-a randul lor aveau asupra lor alcool, au consumat bauturi alcoolice, apreciind ca a consumat aproximativ 600-700 ml de alcool, ramanandu-i aproximativ o jumatate din bautura cumparata. La domiciliu a ajuns in jurul orelor 21,00, fara a-si aminti cu precizie ora si, fiind in stare de ebrietate, a mers direct in camera sa, s-a dezbracat, apoi s-a uitat la televizor, a mai consumat din sticla de tarie si la scurt timp a adormit. Nu a mancat in acea seara si nu cunoaste daca mama sa era acasa pentru ca nu s-a intalnit cu aceasta. Nu avea cum sa se auda alte zgomote decat cele de la televizor, intrucat nu a vorbit si nu s-a certat cu nimeni. Inculpatul a mai aratat ca de aproximativ 2 ani urma zilnic un tratament medicamentos prescris de medicul psihiatru, care consta in trei doze zilnice de carbamazepina, cate doua pastile de 250 g si picaturi de haloperidol. In acea zi, intrucat nu mai avea picaturile, a luat doar doua pastile de carbamazepina.

Referitor la relatia cu mama sa, inculpatul a aratat ca mai existau discutii intre ei, deoarece mama sa consuma bauturi alcoolice, se mai certau, insa nu erau certuri violente, doar certuri de familie, fara insa sa o loveasca. Cand se certau, inculpatul ii reprosa ca bea prea mult si nu facea nimic in casa. A mai relatat ca in trecut mama sa a cazut din cauza ca era in stare de ebrietate si si-a rupt clavicula, astfel ca el a dus-o la spital si ca mama sa cadea des, chiar si pe hol, aspect vazut si de vecini. Mama sa era bolnava de tuberculoza, era foarte slaba pentru ca nu manca si consuma excesiv alcool, inculpatul declarand ca aceasta consuma spirt sanitar, insa nu cunoaste daca bea si alcool metilic. In trecut a dus-o la spital pentru a primi ingrijiri. Depozitia inculpatului releva faptul ca acesta isi aminteste ca pe mama sa consuma alcool din totdeauna si ca si bunica si tatal inculpatului consumau bauturi alcoolice. Bunica sa aducea bauturi alcoolice de la spitalul de psihiatrie unde lucra la dezalcolizare. Mama sa a lucrat o perioada la Spitalul Timis, iar tatal sau a lucrat o perioada ca sofer, dupa care au ramas fara serviciu, astfel ca traiau din pensia bunicii. De cand a ramas numai cu mama sa, inculpatul a declarat ca a muncit in constructii, apoi la unchiul sau, unde descarca produse farmaceutice. In urma cu doua luni, inainte de decesul mamei sale, aceasta a lucrat o scurta perioada de timp ca femeie de serviciu la un restaurant, fiind data afara deoarece a luat o sticla de votca, astfel ca inculpatul nu a gasit o explicatie in legatura cu provenienta banilor pe care mama sa ii dadea pe alcool.

De asemenea, a mai aratat ca in dimineata zilei de 11.03.2007, cand s-a trezit, fara a putea preciza ora, s-a dus in camera mamei sale, pentru a-i cere tigari, a gasit-o intinsa in pat cu fata in jos, a miscat-o si a crezut ca ii este rau, aceasta pentru ca de multe ori in trecut s-a antamplat ca mamei sale sa ii fie rau din cauza consumului de bauturi alcoolice. In camera a intrat incaltat cu papucii de casa, fara i-si aminti daca era sange, iar pana nu a intors-o pe mama sa cu fata in sus nu a vazut sange pe perna. Inculpatul nu si-a explicat urmele de sange prezentate in fotografiile efectuate la domiciliul sau. Dupa gasirea mamei sale a fugit la vecini, la familia H, pe care i-a rugat sa cheme salvarea. De asemenea, inculpatul nu si-a amintit cine i-a deschis, probabil doamna, dar stie ca fost chemata salvarea care a confirmat venirea in aproximativ 5-10 minute, timp in care a ramas in apartamentul acestora, fara a consuma ceva. In continuare s-a intors in camera mamei sale, a miscat-o din nou si a constatat ca aceasta nu misca. A intors-o putin, i-a vazut un pic fata unde a vazut putin sange. A luat un burete de spalat vase din bucatarie, l-a udat cu apa si a sters-o pe fata, fara a spala buretele si amintindu-se ca probabil doar l-a stors, dupa carea revenit in declaratia sa si a aratat ca nu isi aminteste ce a facut cu el, ci doar ca l-a aruncat undeva in baie sau in bucatarie. Intre timp, doamna H i-a sunat pe unchiul si pe matusa lui, astfel ca aceasta din urma a venit la domiciliul sau, timp in care el a ramas singur in apartament. La insistentele matusii sale, pentru a pune mamei sale o lumanare, a intors-o pe aceasta cu fata in sus, imprejurare in care a observat sange pe perna. Nu a vazut ca aceasta sa aiba sange pe haine. Desi i-au fost aratate fotografiile cadavrului, atasate plansei foto, inculpatul a declarat ca nu isi aminteste ca fata mamei sale sa fi fost atat de tumefiata, aceasta posibil si din lipsa luminii, fiind insa posibil ca acestea sa se datoreze pozitiei in care  a stat. De la salvare au venit trei doamne, au intors-o pe mama sa cu fata in sus, i-au luat pulsul si au constatat decesul, afirmand ca nu este de competenta lor. Inculpatul a declarat ca nu isi aminteste cine a anuntat organele de politie, insa ca acestia au venit in aproximativ 30 de minute. Initial au venit politisti de la o sectie dupa care au venit cei de la criminalistica, iar cat au avut loc masuratorile, el si matusa sa au fost indepartati. Holul apartamentului lor era slab luminat, numai cu un bec mic, iar in camera mamei sale era semi lumina intrucat in fata ferestrei era un copac mare care obtura lumina, camera sa cat si a mamei sale avand ferestrele catre strada. Ca urmare, nu si-a explicat faptul ca s-a consemnat in cursul urmaririi penale ca el ar fi vazut sange, deoarece in bucatarie nu era sange. Dupa sosirea organelor de politie, dupa amiaza, a fost dus la politie unde a dat declaratie, apoi a fost dus la sediul IPJ si apoi la parchet, unde si-a manifestat expres dorinta de a nu da nicio declaratie, specificand ca o mentine pe cea data la politie. In legatura cu maniera de audiere de la parchet, a precizat ca era scos 10-15 minute din camera si apoi readus, iar politistul care il audia ii sugera ce sa spuna, cu toate ca inculpatul a refuzat. La un moment dat a venit si o doamna despre care a presupus ca era avocat. La un moment dat, despre care a perceput ca este procuror, i-a spus ca a gasit in sacul lui de dormit un dinte al mamei sale, aspect care l-a contrariat foarte tare, pentru ca mama sa nu mai avea dinti. In timpul audierii a cerut sa vina unchiul lui, aspect ce a fost aprobat.

Referitor la petele de sange ce au fost gasite pe hainele sale, inculpatul a considerat  ca le-a dobandit in momentul in care a intors-o pe mama sa cu fata in sus. De asemenea, si-a amintit ca era murdar de sange pe maneci. A fost dus la parchet in hainele de casa, nu a fost lasat sa se schimbe, fiind imbracat cu o pereche de pantaloni descusuti pe partea stanga, rupti cu mult timp in urma, iar dedesubt o pereche de indispensabili.

In ceea ce priveste reconstituirea, initial nu a vrut sa participe intrucat nu avea ce sa arate, insa avocatul sau ales din acea perioada l-a indrumat sa participe, astfel ca s-a conformat si a aratat ce i s-a cerut sa arate si a semnat ce i s-a dat spre a semna, fara a citi. In bucatarie, in momentul reconstituirii nu era sange, aspect pe care inculpatul a declarat ca il cunoaste pentru ca a stat inacea camera la o masa. Tot referitor la acel moment, inculpatul a precizat ca atunci cand a intrat in casa a constatat ca totul era ravasit, ca erau haine scoase din dulap, ca masuta din camera mamei lui era intoarsa, la fel si cea din camera sa, ambele rupte, acesta fiind motivul pentru care nu a vrut sa participe la reconstituire, considerand ca cineva a intrat si a facut dezordine. Tot la reconstituire a constatat ca pe soba erau urme de sange, fara a-si explica acest lucru intrucat pentru a ajunge la acea parte a sobei trebuia ocolit fotoliul, trasa masuta si parcursi cativa pasi pana la soba.

Inculpatul a mai aratat ca in locuinta lor veneau tot felul de oameni, usa nu era incuiata, intamplandu-se de multe ori ca el sa vina acasa si sa o gaseasca pe mama sa impreuna cu alte persoane consumand bauturi alcoolice, persoane pe care trebuia sa le dea afara din casa. De asemenea, a mai aratat ca si la el mai veneau oameni cu care consuma bauturi alcoolice si ca s-a mai intamplat ca la domiciliul lor sa doarma „boschetari” cu care atat el cat si mama sa consumau bauturi alcoolice.

In privinta vecinilor sai, familia H, inculpatul a declarat cu aceeasi ocazie ca cei doi consumau des bauturi alcoolice, doamna H fiind in conflict cu mama inculpatului, pe care in trecut a batut-o, mamei sale fiindu-i frica sa iasa pe hol cand vecina lor era sub influenta bauturilor alcoolice. S-a mai mentionat ca inainte cu doua zile de decesul mamei sale, doamna H a intrat in apartamentul lor, pana in camera sa si i-a spus ca daca o prinde pe mama sa „ii rupe picioarele”, amintind de o acuzatie a mamei sale in legatura cu moartea bunicii, care dupa parerea mamei sale s-a datorat unui tratament pentru inima dat de doamna H. Inculpatul a mai aratat ca in trecut mama sa a trebuit sa cheme politia pentru a-si recupera cheile de la apartament luate de vecina sa, doamna H. Referitor la audierea doamnei H la domiciliul acesteia, inculpatul a considerat ca totul a fost un teatru, deoarece doamna nu se simtea asa de rau. Inainte de audiere, la spital a luat tratamentul prescris, nu i-a fost teama sa revina in imobil si stia ca doamna va „spune numai prostii”. Sotii H au tot incercat sa o convinga pe mama sa sa vanda apartamentul insa el nu a fost de acord. Doamna Papacica si cu doamna B cunosteau ca mama sa si doamna H nu se intelegeau.

Inculpatul a mai aratat ca relatiile sale cu familia B nu erau chiar bune si ca nu s-a inteles niciodata cu acestia, mentionand ca in trecut, din cauza furtului unor roti, a facut un an de inchisoare, astfel ca mereu au avut conflicte cu acestia. De asemenea, inculpatul a specificat faptul ca in imobilul in care locuieste nu exista relatii bune intre vecini, ca mama sa nu se intelegea nici cu familia B. De spre martora M, inculpatul a aratat ca personal nu era in relatii bune cu aceasta intrucat ii dadea mamei lui sa bea.

In ceea ce priveste consumul de bauturi alcoolice, inculpatul a aratat ca nu se considera o persoana dependenta de alcool si ca au mai existat in trecut perioade in care nu a baut, considerand ca bea din cauza problemelor, a neajunsurilor si chiar din prostie. A mai precizat ca erau situatii cand consuma cantitati mari intr-un timp scurt si ca atunci cand nu avea bani nu isi cumpara bauturi alcoolice. A mai precizat ca  nu a fost niciodata dependent de alcool, iar in trecut a fost internat la spitalul de psihiatrie deoarece facea crize de epilepsie. I s-a mai intamplat in trecut, cand nu consuma bauturi alcoolice  perioade mai lungi sa tremure, sa aiba stari de voma si pentru aceasta a mers la spital.  De regula, potrivit aceleasi declaratii, inculpatul muncea in constructii pentru a avea bani de mancare, cumpara paine si cartofi, iar unchiul lui ii mai ajuta cu alimente si cu bani. Cu unchiul si matusa sa a avut o relatie buna, acestia ajutandu-i des, unchiul sau dandu-i o parte din banii necesari cumpararii apartamentului, o parte din rate platindu-le si inculpatul din salariu. Acesta a mai facut precizarea ca l-a dezamagit pe unchiul sau pentru ca s-a intamplat ca acesta sa vina la ei acasa si sa ii gaseasca cu „boschetari” si, de asemenea, din cauza consumului de bauturi alcoolice.

Despre pregatirea sa profesionala, inculpatul a aratat ca a absolvit 8 clase, dupa care nu a reusit sa isi ia examenul, astfel ca a lucrat, are carnet de conducere, la spitalul de psihiatrie spunandu-i-se sa nu conduca. A fost angajat o perioada ca agent comercial, ocazie cu care a primit si masina de serviciu.

In privinta lemnelor gasite in bucataria sa, inculpatul a aratat ca in acea perioada nu aveau gaz, astfel ca a adus din gradina niste lemne pentru a face focul in cuptor ca sa-si fiarba niste oua, insa nu a mai facut focul, si ca a pus lemnele pe gratarul de la aragaz care era rupt, gratarul rupandu-se si mai tare,  cazand, iar inculpatul a crezut ca mama sa a adunat acele bucati pentru ca nu le-a mai vazut.  Fiindu-i prezentate fotografiile facute acestor lemne, inculpatul le-a recunoscut ca fiind cele culese in urma cu doua zile inainte de decesul mamei sale.

Acte medicale ale inculpatului

In cursul urmaririi penale, inculpatul a fost supus unei analize psihiatrice, pentru a se stabili daca acesta a avut discernamantul faptei. In acest sens, din analiza raportului de expertiza medico-legala psihiatrica numarul 897/E din data de 15.03.2007 efectuat de Serviciul Judetean de Medicina Legala, reiese ca la examenul psihologic s-a stabilit ca in ceea ce priveste profilul de personalitate, ca inculpatul Vladau Raul Sebastian prezinta forme de comportament abstracte, pasivitate relationala, orientarea agresivitatii si asupra propriei persoane in mod masochist, ceea ce duce la depresie, culpabilitate si atitudine extrapunitiva. Este negata sexualitatea, aspect ce se regaseste in nevroze. S-a mai constatat ca subiectul refuza dorinta de a-si controla furia si ostilitatea, iar in plan comportamental acest lucru se traduce prin crize de irascibilitate si violenta. Trasaturi de caracter asociate: egoism, rautate, furie, ura, neliniste, absenta milei, impulsivitate. Isi exprima emotiile direct vizibil, are nevoie sa se afirme, sa aiba o audienta – exhibitionism infantil. Simte nevoia de schimbare si noutate, dar odata centrele de interes castigate sunt usor abandonate. Cenzura afectiva slaba si potentialul agresiv crescut duc la un comportament extrem de violent, orientat impotriva lumii care „l-a abandonat”. Individ antisocial.

In cadrul discutiei asupra cazului, s-a aratat ca inculpatul este cunoscut cu o tulburare de personalitate de tip instabil impulsiv si consumator abuziv de alcool generatoare de comportament agresiv si antisocial. Pe acest fond psihic nu isi poate controla actiunile si impulsurile sale mai ales in situatii conflictuale si provocatoare, agravate de consumul de bauturi alcoolice. In momentul comiterii faptei, s-a apreciat ca s-au intrunit conditiile potential generatoare de comportament agresiv date de profilul de personalitate, consumul de alcool si situatia conflictuala cu mama.

In concluziile raportului s-a aratat ca inculpatul prezinta o tulburare de personalitate de tip mixt cu trasaturi instabil impulsive, etilism cronic si s-a apreciat ca a avut discernamantul faptei, mentionandu-se ca nu il exonereaza de responsabilitatea faptei consumul de bauturi alcoolice.

La data de 24.04.2007, inculpatul a fost din nou supus unei analize medico-legale, prin raportul de expertiza nr 1046/E intocmit de SJML aratandu-se ca inculpatul poate fi tratat si supravegheat in reteaua sanitara a ANP si nu ca  nu necesita transferul intr-o unitate spitaliceasca de profil.

In cursul judecatti, dupa o tentativa de suicid, inculpatul a fost supus din nou unei analize de specialitate, stabilindu-se ca in urma cu aproximativ trei saptamani inainte de aceasta analiza, inculpatul, cu o lama, si-a produs o plaga taiata de 3 cm in regiunea latero–cervicala stanga in scop suicidal. Din analiza raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr 2172/E din data de 28.06.2007 intocmit de SJML Brasov, reiese  ca la data examinarii, inculpatul prezenta o dispozitie trista cu tematica depresiva si idei suicidale. Examenul psihic efectuat, coroborat cu examenul psihologic, a precizat diagnosticul de „Tulburare de personalitate de tip mixt cu trasaturi instabil–impulsive” – actualmente decompensat depresiv, cu idei suicidale. Datorita riscului crescut in continuare de autoagresiune, pe fondul depresiei controlului pulsiunilor, s-a recomandat luarea masurii de siguranta conform art. 114 Cod Penal.

De asemenea, in cursul judecatii, inculpatul a fost examinat de Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti, pentru a se face in mod teoretic o reconstituire a starii psihice si generale a inculpatului in situatia in care la data faptei consumase 700 ml de alcool si in acea zi luase doua comprimare de carbamazepina LHP 200 mg; daca acesta a avut sau nu discernamant; caracterizarea din punct de vedere medical a capacitatii psihice a inculpatului la momentul faptei; efectuarea unei caracterizari a inculpatului atat la momentul faptei cat si prin prisma tulburarilor sale si daca diagnosticul pus este complet si corect si, in caz negativ sa se precizeze aceasta cat si tratamentul ce trebuie urmat; precizarea efectelor pe care le poate avea tratamentul, in conditiile in care pana la acel moment procesual inculpatul nu daduse nicio declaratie, sustinand ca nu este in stare. Comisia de noua expertiza medico-legala psihiatrica, prin raportul A6/11988/2007 din data de 29.01.2008 completat ulterior, a stabilit urmatoarele:

In ceea ce priveste examenul starii psihice, s-a constatat ca inculpatul are o tinuta de penitenciar corespunzatoare starii de detinere, ca are o mimica mobila, expresiva, o tonalitate vocala si gestica concordante afectiv si cu continutul discursului, ca este orientat temporo-spatial auto si allopsihic. Aceeasi stare a fost caracterizata de contact psihic realizabil, atitudine adecvata situational, fara acuze subiective la data examinarii, fara a se constata tulburari calitative perceptuale, prosexice, amnezice, ideative, coerenta, volum lexic si national, exprimare gramaticala–la nivelul prezumat in raport cu instructia si mediul social apartenent. S-a retinut ca inculpatul a recunoscut pe parcursul anchetei fapta, accentuand asupra comportamentului neadecvat al mamei si ca regreta situatia mai ales relativ la el, evidentiindu-se o mare capacitate psihica de aparare, instabilitate, impulsivitate, consum abuziv de bauturi alcoolice,  cu manifestari auto si heteroagresive.

Referitor la examenul personalitatii, s-a aratat ca investigarea subiectului cu proba proiectiva Szondi a evidentiat accentuata tendinta de solitudine/autism („nu suport oamenii din jurul meu, imi place singuratatea…acasa trageam draperiile si stateam singur…nu suport lumina, nici de la soare, nici macar de la televizor”), anxietate, frica paranoida („am impresia ca ma urmareste cineva tot timpul”), toleranta scazuta la frustrare si potential autolitic („nu am reusit sa ma sinucid prima oara, dar tot o sa reusesc eu data viitoare”), legatura problematica cu lumea inconjuratoare. Chestionarul de tendinte psihonevrotice W-M a relevat conturate tendinte labil afective si paranoide, accentuate tendinte depresiv anxioase, schizoide si agresive (auto si heteroagresive).

In concluziile raportului in ansamblu, s-au mentionat urmatoarele :se arata ca prin coroborarea datelor probatorii, medicale si nonmedicale, se constata ca inculpatul a prezentat la data faptei ca si in prezent o tulburare de personalitate de tip mixt. A avut capacitatea psihica de apreciere critica asupra continutului si consecintelor social negative ale faptei pentru care este judecat si fata de care discernamantul a fost pastrat. Dat fiind afectiunea psihica si potentialul antisocial, comisia recomanda aplicarea masurilor de siguranta medicala prevazute de art. 113 Cod Penal, masuri ce pot fi aplicate, in cazul pedepsirii prin privare de libertate prin reteaua sanitara a ANP, putand fi in caz de necesitate internat intr-un spital de psihiatrie. Dupa terminarea pedepsei privative de libertate, aplicarea prevederilor art. 113 Cod Penal pot fi continuate prin reteaua teritoriala de psihiatrie a Ministerului Justitiei.

Raportul de expertiza a fost completat la data de 15.04.2008. din analiza acestuia reies urmatoarele:

S-a stabilit ca nu se poate efectua o reconstituire teoretica, pentru ca ar avea la baza punctele de vedere subiective ale unui medic.

S-a precizat, la modul general, ca o persoana care consuma alcool, desi a fost atentionate anterior cu privire la interzicerea consumului de bauturi alcoolice si care nu are un deficit cognitiv si este psihotic, actioneaza, adica bea din proprie vointa si pe propria raspundere.

S-a aratat ca la data faptei, in raport cu fapta pentru care este cercetat, inculpatul a avut discernamant.

In ceea ce priveste capacitatea psihica, s-a mentionat ca aceasta este o notiune strict medicala, psihiatrica, ce defineste sinteza functiilor psihice (descrisa la examinarea psihiatrica prin date de personalitate premorbida, comportament general, examenul/reconstituirea starii psihice la un moment dat, investigatii complementare/consulturi interdisciplinare etc) a unei persoane la un moment dat.

La data comiterii faptei, inculpatul avea capacitatea psihica de apreciere critica asupra continutului si consecintelor social negative ale faptei pentru care este judecat.

La data comiterii faptei:

a) nu se reconstituie din documentele probatorii nonmedicale, o tulburare psihica pe Axa I de diagnostic psihiatric;

b) pentru Axa II de diagnostic se reconstituie, atat din intregul material probator nonmedical inaintat, cat si din constatarea actuala medicala, o tulburare de personalitate de tip mixt. Manifestarile autoagresive si antecedentele de consum de bauturi alcoolice nociv pentru sanatate, se inscriu in cadrul manifestarilor tulburarilor de personalitate.

c) Pentru Axa III de diagnostic (axa etilogica) se noteaza patologie somatica si consum de alcool nociv pentru sanatate, in antecedente, intrerupt (logic) la data arestarii, adica cu aproximativ 8 luni inaintea examinarii;

d) Axa IV de diagnostic: fara loc de munca stabil, fara venituri stabile, fara locuinta proprie;

e) Axa V de diagnostic: arestat pentru omor (matucid);

Din punct de vedere psihiatric s-a stabilit ca inculpatul poate participa la

un proces penal, colaborarea cu instanta reprezintentand o manifestare a propriei vointe. In acest context, s-a precizat ca faptul ca inculpatul nu da declaratii, deoarece „nu se simte in stare” reprezinta o modalitate de aparare in scopul tergiversarii-obtinerii unei pedepse mai mici. Poate fi interpretat (fara o asertiune categorica) ca si revendicativitate mascata (ceea ce s-ar incadra in tulburari de personalitate).

De asemenea, Comisia a recomandat aplicarea masurilor de siguranta prev de art 113 Cpp, urmand ca, in caz de necesitate inculpatul sa fie internat in spital de psihiatrie.

Masuri preventive.

Inculpatul VLS a fost retinut initial pentru o perioada de 24 de ore, prin ordonanta procurorului din data de 11.03.2007, incepand cu data de 11.03.2007 orele 12 si pana la data de 12.03.2007, orele 12, temeiul care a stat la baza retinerii sale fiind cel prevazut de art 148 litera f Cpp.

Inculpatul a fost arestat preventiv in baza mandatului de arestare preventiva nr 3 din data de 12.03.2007, pentru o perioada de 29 de zile incepand cu data de 12.03.2007 si pana la data de 09.04.2007 inclusiv, temeiurile care au stat la baza privarii sale de libertate fiind cele prevazute de art 136, 148 lit f Cpp.

Prin incheierea de sedinta din data de 04.04.2007 a Tribunalului Brasov, s-a dispus prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatului, pentru o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 10.04.2007 si pana la data de 09.05.2007 inclusiv, considerandu-se ca subzista temeiul care a stat la baza privarii de libertate a inculpatului.

Odata cu inregistrarea dosarului la aceasta instanta, in baza art 300/1 alin 1,3 Cpp, a fost verificata legalitatea si temeinicia masurii preventive care a fost mentinuta.

Ulterior, la termenele de judecata acordate solutionarii cauzei, in termenele legale, in baza art 300/2 rap la art 160/b alin 1,3 Cpp,  msura de asemenea a fost mentinuta.

De asemenea, prin incheierea de sedinta din data de 03.07.2007 a Tribunalului Brasov, fata de inculpat s-a dispus luarea masurii de siguranta in baza art. 114 Cod Penal. a internarii medicale intr-un Spital Penitenciar – Sectia Psihiatrie.

Referatul de evaluare al inculpatului.

In cursul judecatii, in circumstantiere, s-a dispus efectuarea unui referat de evaluare de Serviciul de Probatiune din cadrul Tribunalului Brasov, din analiza acestuia reiesind urmatoarele :

Inculpatul provine dintr-o familie legal constituit, tatal sau decedand in anul 1989, iar mama sa fiind victima din prezenta cauza.

Pana la arestare inculpatul a locuit in imobilul in care isi are domiciliul, compus din 5 camere, in care a locuit bunica si mama sa, imobilul fiind initial inchiriat de la RIAL si apoi cumparat pe numele inculpatului, cu ajutorul unchiului acestuia.

Conditiile in care a crescut inculpatul alaturi de parintii sai si bunica materna s-au degradat tot mai mult, dupa decesul tatalui inculpatului si ulterior mai puternic dupa decesul bunicii acestuia.

Veniturile din care se intretineau inculpatul si mama acestuia pana la deces, constau din castiguri ocazionale realizate de cei doi din munci zilnice, iar o scurta perioada de timp inculpatul a lucrat cu ajutorul unchiului sau, acesta practic intretinandu-i pe cei doi, prin plata facturilor si prin alimente, evitand insa sa le dea bani deoarece cei doi ii cheltuiau pentru bauturi alcoolice.

Conform spuselor inculpatului si ale unchiului acestuia, inculpatul a crescut intr-un mediu profund afectat de consumul de alcool al tuturor membrilor familiei si al prietenilor acestora, consum oarecum disimulat pana la decesul tatalui inculpatului, care tinea aparenta unei familii normale, dar care dupa acel moment, s-a cronicizat si a dus la degradarea fizica si psihica a membrilor familiei si a mediului de locuire a acestora, ajungandu-se inevitabil si la un  climat tensionat intre membrii familiei, la acestea adaugandu-se si divergentele pe tema vanzarii locuintei catre vecini, mama inculpatului fiind convinsa de vecini sa vanda cu ocazia deselor vizite la acestia unde i se ofereau bauturi alcoolice, insa inculpatul nu era de acord cu tranzactia.

Inculpatul a aratat ca in conditiile in care veniturile erau insuficiente si toti cunoscutii sai, cu exceptia unchiului sau care a intervenit pozitiv in viata sa, erau consumatori de alcool, a ajuns, cu contributia membrilor familiei, sa consume bauturi alcoolice inca de la fragede varste si a fost incurajat ba chiar trimis in copilarie de mama sa sa fure pentru a procura bautur. In aceasta privinta, unchiul si matusa tanarului arata ca au realizat tarziu ca motivul pentru care inculpatul cand era mic, era somnoros, se datora consumului de bauturi alcoolice la care initial a fost supus, iar apoi incurajat.

Referitor la atitudinea membrilor familiei inculpatului, fata de fapta de are acesta este acuzat, aceasta este una ambivalenta, de dezaprobare profunda dar si de sustinere a inculpatului, fiind considerat o victima a mediului in care a trait si crescut, inculpatul fiind perceput din perspectiva eforturilor facute pentru sustinerea mamei sale si a celor facute pentru a stopa consumul de alcool din familie. Unchiul si matusa inculpatului au aratat ca numai acesta era cel care gatea in casa si care incerca sa remedieze starea degradanta a mamei sale, pe care a ajutat-o in mod constant, in sensul sprijinului acordat, mama sa fiind in evidentele medicale cu diagnosticul de neoplasm pancreatic, cefalocorporal cu disiminare hepatica. De asemenea, cei doi au aratat ca, pe fondul consumului de alcool, mama inculpatului se accidenta des, din cauza caderilor repetate.

Referitor la timpul liber, se apreciaza ca inculpatul si-l petrecea in mod steril, consumand des bauturi alcoolice cu diferiti prieteni.

Din punct de vedere al sanatatii, s-a aratat ca inculpatul prezint o stare generala degradata pe fondul etilismului cronic, avand totodata si o problema de natura psihica, evidentiata in expertizele existente la dosar.

In ceea ce priveste nivelul de instruire al inculpatului, s-a aratat ca acesta a absolvit cursurile primare si gimnaziale ale scolii generale nr 6 din Brasov, dupa care a abandonat traseul scolar pe fondul situatiei familiei si a orientarii spre activitati aducatoare de venituri. Ulterior abandonului scolar, inculpatul a lucrat ocazional in diferite locuri.

Referitor la trecutul infractional al inculpatului, referatul de evaluare prezinta faptul ca inculpatul are debutul infractional in minoritate, insa timpul lung scurs de la acel moment si pana in prezent nu indica un pattern infractional.

Comportamentul inculpatului inainte de evenimentul al carui obiect formeaza prezentul dosar,  a fost marcat de situatia socio–familiala, situatie care a dus la instalarea si dezvoltarea problemelor de natura psihica, insa fara a intra decat ocazional in atentia organelor de politie pentru acte de natura infractionala.

Dupa acest eveniment, inculpatul fiind arestat, a avut un comportament marcat de starea sa de sanatate mentala, inregistrand o tentativa de suicid si prezentand idei de natura autoagresiva si suicidala pe fond depresiv, fiind la momentul intocmirii referatului sub tratament si observatie. Pe parcursul intrevederilor pentru intocmirea acestui referat de evaluare, inculpatul a avut o atitudine cooperanta, respectuoasa si a manifestat furie si frustrare fata de situatia in care se afla, cu idei autoagresive, totodata facand eforturi pentru gestionarea acestor porniri.

In ceea ce priveste factorii favorizanti ai comportamentului infractional, s-a aratat ca din spusele inculpatului acesta nu avea motiv sa o ucida pe mama sa, cu atat mai mult cu cat in toata aceasta perioada de la decesul bunicii sale si pana in prezent a avut grija de ea, in conditiile in care starea ei fizica si psihica se degradase tot mai mult.

In cadrul discutiilor avute pe aceasta tema, inculpatul a precizat ca este incriminat pe baza declaratiilor vecinilor sai, care sunt de fapt interesati de achizitia apartamentului lor.

Referitor la factorii care pot influenta conduita generala a inculpatului, s-a aratat ca lipsa patternului infractional cat si sprijinul de care se bucura inculpatul din partea unchiului si a matusii sale, sunt aspecte favorabile in reintegrarea inculpatului, insa problemele de natura psihoindividuala evidentiate in expertizele aflate la dosar, resentimentele fata de vecini si experienta dizarmonica de viata acumulata pana in prezent, constituie factori de natura a genera aparitia de noi acte infractionale, in special cu violenta.

In concluziile referatului de evaluare, in ceea ce priveste perspectivele inculpatului de reintegrare sociala, se mentioneaza ca inculpatul poate inregistra o evolutie comportamentala pozitiva, fara episoade de heteroagresiune, in conditiile unei sustineri puternice din partea familiei extinse si a participarii la programe care sa urmareasca cresterea rezistentei la frustrare si controlul furiei, mentinerea abstinentei fata de alcool, alaturi de urmarea tratamentului de specialitate si realizarea unei alegeri judicioase a anturajului.

Analizand ansamblul actelor procesuale dispuse in cauza si materialul probatoriu administrat, instanta retine urmatoarele :

In primul rand se impune a se realiza o analiza a probelor care au conturat starea de fapt retinuta in actul de sesizare a instantei, avand in vedere ca la comiterea faptei descrise nu a existat un martor ocular, iar pozitia inculpatului pe parcursul procesului penal a fost una oscilanta.

Cercetarea la fata locului din 11.03.2007.

In derularea evenimentelor din data de 11.03.2007, se retine in preambulul procesului-verbal de cercetare de fata locului efectuata la data de 11.03.2007,  ca sesizarea prevazuta de art 228 Cpp, necesara inceperii urmaririi penale, s-a realizat de catre Dispeceratul IPJ Brasov, la orele 10, 30, in legatura cu faptul ca in imobilul situat pe strada …., se afla cadavrul unei persoane de sex feminin ce prezinta muliple plagi la nivelul capului care se puteau produce prin loviri directe si repetate cu corpuri contondente. Se constata astfel ca acestea sunt singurele mentiuni legate de sesizarea organului de urmarire penala, fara a exista la dosar vreun proces-verbal incheiat in acest sens, in conditiile art 221 Cpp, si care sa contina si o consemnare a persoanei care a anuntat organele de politie si care a descris in aceasta maniera aspectul cadavrului. In cauza insa, in cuprinsul aceluiasi proces-verbal s-au consemnat atat sesizarea din oficiu a organului de urmarire penala cat si desfasurarea cercetarii la fata locului.

Potrivit procesului-verbal aflat la fila 62 din dosarul de urmarire penala, numitul VLS a fost ridicat de la domiciliu si condus la sediul Politiei municipiului Brasov, in vederea continuarii cercetarilor, in jurul orelor 12, 00.

Ordonanta de retinere a acestuia prevede ca ora inceperii acestei masuri a fost 12, 00 in data de 11.03.2007, fara a se face vreo precizare legata de deducerea timpului cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a conducerii la sediul sectiei de politie.

Aceiasi lucratori de politie din cadrul IPJ Brasov care au incheiat procesul-verbal mai sus mentionat au participat alaturi de alte organe de politie si procuror la efectuarea cercetarii la fata locului care s-a desfasurat intre orele 12, 15 si 17, 00.

De altfel martora MR, in declaratia data in cursul judecatii, filele 96-97, a aratat ca la venirea echipajului de politie, in numar de 5-6 persoane, femei si barbati, aceasta se afla cu nepotul sau in apartament, fiind dati afara din apartament, dupa care acele persoane au plecat cu inculpatul si pana la venirea acestora, martora a ramas pe holul imobilului, in afara apartamentului.

La fila 120 din dosarul de urmarire penala se afla o declaratie olografa a inculpatului, nedatata si fara mentiunea prezentarii sale in fata unui organ de cercetare penala, dar care este singura ce putea fi inclusa in procesul-verabl de constatare a actelor premergatoare, astfel ca se poate stabili ca a fost data anterior inceperii urmaririi penale. Celelalte doua declaratii date de inculpat si aflate la dosarul de urmarire penala sunt date de acesta dupa punerea in miscare a actiunii penale, cu consemnarea datei si a prezentei aparatorului.

De asemenea, se mai constata faptul ca inceperea urmaririi penale a avut loc la data de 11.03.2007, orele 14, 00 de catre acelasi procuror care se afla, la acelasi moment, in cursul efectuarii cercetarii la fata locului.

In lipsa altor elemente decat cele prezentate mai sus care sa asigure prezentarea derularii actelor procesuale realizate de organul de urmarire penala in data de 11.03.2008, se constata ca la inceperea efectuarii cercetarii la fata locului inculpatul era sub puterea retinerii, procedandu-se cu putin timp inainte la conducerea acestuia la sediul politiei. Este adevarat ca acesta a devenit invinuit ulterior, la orele 14, 00, in cursul efectuarii cercetarii la fata locului, neaducandu-i-se la cunostiinta drepturile prevazute de art 129 al 3 Cpp.

Aceste aspecte nu pot fi sanctionate avand in vedere imposibilitatea obiectiva de a continua desfasurarea in bune conditii a cercetarii la fata locului care ar fi putut fi impietata de intreruperea sa in vederea asigurarii cel putin a reprezentarii invinuitului retinut.

Totusi, trebuie avut in vedere faptul ca cercetarea la fata locului efectuata la data de 11.03.2007 a inceput inainte de inceperea urmaririi penale si s-a finalizat ulterior dispunerii inceperii procesului penal, de la acest moment competenta de efectuare a cercetarilor revenind in mod obligatoriu procurorului, cu exceptia situatiilor de delegare.

Aceste aspecte pun sub semnul intrebarii prezenta permanenta a procurorului la efectuarea cercetarii la fata locului si respectarea drepturilor de care inculpatul, in calitate de invinuit retinut, le avea la  momentul inceperii urmaririi penale. Tocmai verificarea unor asemenea aspecte a constituit ratiunea introducerii alineatului 1/1 din art 228 Cpp.

De asemenea, se constata ca dupa inceperea cercetarii la fata locului, intre orele 12, 30 si 13, 12 a fost audiata martora HL, intre orele 13, 30 si 14, 00 martora MR, iar intre orele 14, 00 si 14, 30 a fost audiat martorul HS, ambele declaratii fiind semnate de procuror.

Imediat dupa momentul finalizarii cercetarii la fata locului, intre orele 17, 00 si 17, 30 a avut loc audierea martorului V Gheorghe, de asemenea, declaratia fiind semnata de procuror.

Potrivit declaratiei data in fata instantei de martorul HS, in ziua de 11.03.2007, organele de ancheta au stat in locuinta acestuia, intrucat in cea a familiei V era frig, iar pozitia martorului a fost in sensul ca acesta nu a mai intrat in locuinta vecina dupa decesul numitei VC, neparticipand nici la cercetarea la fata locului si nici la reconstituire. Acelasi lucru l-a mentionat si in legatura cu sotia sa indicat ca aceasta, din cauza unor afectiuni osoase si reumatologice nu mai iesise din casa de circa un an. In legatura cu semnarea proceselor verbale de cercetare la fata locului si reconstituire, martorul a aratat ca acestea au fosrt redactate la politie si i-au fost aduse acasa pentru a le smena, fara a cere lamuriri cu ocazia prezentarii acestora de catre organul de politie in vederea semnarii.

Martora HL a aratat in cursul judecatii ca a dat declaratia din cursul urmaririi penale in aceeasi camera din apartamentul sau in care s-a procedat la audierea sa si in cursul judecatii, si ca in ziua de 11.03.2007, cu ocazia prezentei organelor de politie in imobilul lor, a fost chemata in apartamentul vecin, insa din cauza starii de sanatate, deplansandu-se foarte greu, a stat foarte putin si numai pe holul apartamentului care era lung si intunecos, fara ca martora sa vada ceva.

Martora MR a aratat ca in ziua de 11.03.2007 a fost audiata de un domn politist acasa la familia H si ca nu-si mai aminteste in fata cui a dat declaratie la parchet in aceeasi zi, precizand ca a fost de fata la aceeasi data, la parchet, cand martorul VG a fost audiat de domnul politist Cotinghiu pe care l-a vazut si in cadrul echipei care a facut cercetari in apartamentul surorii martorei. Acest ultim aspect este confirmat si de martorul VG, declaratia acestuia data la parchet fiind semnata de procuror si nu de un organ de cercetare penala, cu atat mai mult cu cat in cadrul urmaririi penale desfasurate in acest dosar, delegarea efectuarii unor acte a fost dispusa numai strict cu privire la intocmirea unor rapoarte de constatare tehnico-stiintifica si nu cu privire la audierea martorilor.

Ca urmare, cei doi martori asistenti la cercetarea la fata locului din 11.03.2007 au aratat ca nu au participat la efectuarea acestei probe si ca nu cunosc detalii legate de apartamentul familiei V ulterior decesului mamei  inculpatului.

Inceperea urmaririi penale in chiar momentul derularii cercetarii la fata locului, audierea martorilor mentionati anterior tot pe parcursul desfasurarii aceleiasi probe, pozitia martorilor cu privire la persoana care i-a audiat si neconcordanta acestor mentiuni cu semnarea declaratiilor de catre acelasi procuror care a emis rezolutia de incepere a urmaririi penale si a semnat procesul-verbal de cercetare la fata locului, obligativitatea efectuarii, cel putin dupa ora 14, 00, ora inceperii urmaririi penale, a cercetarii la fata locului de catre procuror, pun sub semnul indoielii respectarea dispozitiilor legale privitoare atat la desfasurarea cercetarii la fata locului, in conditiile art 129 Cpp, cat si a audierii martorilor, fiind imposibil ca in mod concomitent, acelasi procuror sa efectueze atatea acte procesuale. Totusi acest aspect se justifica in privinta lipsei temporare a procurorului de la efectuarea cercetarii la fata locului prin urgenta  determinata de efectuarea acestei probe, in conditiile art 213 Cpp, fiind evident vorba despre o proba ce nu sufera amanare, mai ales ca inceperea acesteia a avut loc inainte de inceperea urmaririi penale. Pentru aceleasi considerente, nici lipsa invinuitului retinut nu poate conduce la sanctionarea actului intocmit. De asemenea, declaratiile martorilor audiati in acelasi timp cu desfasurarea cercetarii la fata locului nu sunt elocvente in privinta unei eventuale lipse a procurorului de la audierea acestora.  Totusi, ceea ce afecteaza sub aspectul validitatii aceasta proba este lipsa la desfasurarea ei a martorilor asistenti, ce trebuie analizata si prin prisma celor expuse anterior, respectiv a imposibilitatii stabilirii exacte a modalitatii de desfasurare a primelor acte dupa inceperea urmaririi penale. In acest context se observa ca martorii asistenti nu au fost audiati in cursul urmaririi penale , in conditiile art 86 al 1 Cpp, sub aspectul imprejurarilor pe care acestia ar fi trebuit sa le cunoasca urmare a prezentei lor la desfasurarea cercetarii la fata locului. De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca acest act nu poate fi refacut in cursul judecarii cauzei.

Inculpatul VLS a declarat ca, in dimineata zilei de 11.03.2007, dupa ce a mers la familia H, nu s-a mai intors in apartament dupa venirea salvarii, dupa care a ramas singur pana la venirea matusii sale Martora MR. Inculpatul a contestat prin declaratia data in cursul judecatii ( filele 95 ) consemnarea din procesul-verbal de cercetare la fata locului potrivit careia ar fi fost gasite urme de sange in bucatarie, acesta aratand ca nu a vazut asa ceva, iar in privinta camerei mamei sale si hol aratand ca din cauza intunericului nu a observat prezneta unor urme de sange. A mai mentionat ca si la reconstituire a stat la bucatarie unde nu a vazut urme de sange. A mai precizat ca la intoarcerea in apartament, cu ocazia reconstituirii, a gasit dezordine, haine scoase din dulap, masuta din camera mamei sale si cea din camera sa intoarse si rupte, acesta fiind motivul pentru care nu a vrut sa participe la efectuarea actului.

Martorul HS a declarat in fata instantei ( filele 279-281 ) ca, la efectuarea reconstituirii, a vazut din din usa, in camera inculpatului, o masuta mica cu un picior rupt.

Martora MR nu a fost audiata in cursul urmaririi penale in legatura cu prezenta sa in locuinta familiei V la momentul sosirii echipajului de politie, in cursul judecarii cauzei procedandu-se la reaudierea acesteia, dupa stabilirea de catre instanta a prezentei sale in respetciva locuinta in conditiile prezentate.

Martora a aratat ca atunci cand a ajuns, fiind anuntata de martora HL a gasit-o pe sora sa cu fata in jos desi fusese deja salvarea, rugandu-l pe nepotul sau sa o intoarca  si astfel vazand ca aceasta avea nasul turtit si prezenta sange pe fata si la ureche. De asemenea, martora a vazut urme de sange pe patul pe care se afla sora sa, pe covorul din acea camera, pe holul dinspre bucatarie spre camera surorii sale si niste urme vagi pe susa aceleasi camere. Martora nu a observat sa fi fost dezordine in casa, iar in legatura cu masuta din camera surorii sale a aratat ca aceasta era intreaga. Artorei i-au fost prezentate fotografiile efectuate la cercetarea la fata locului, afalate la filele 20, 30 si 37 din dosarul de urmarire penala, aratand ca nu i se pare nimic schimbat din ceea ce a vazut in apartament.

In cuprinsul procesului-verbal nu s-a facut mentiunea ca in locuinta a patruns, anterior, venirii organelor de politie, martora MR.

Insa a fost consemnat faptul ca o masuta din camera mamei inculpatului avea doua picioare de sustinere rupte din sistemul de prindere si a fost descrisa prezenta unei alte masute de lemn dintre doua fotolii, care avea un picior rupt.

Ca urmare, aspectele invocate de inculpat ca neconforme realitatii nu se regasesc ca dovedite in probele administrate, neputandu-se concluziona existenta vreunei vatamari in acest sens.

Nici restul aspectelor retinute in procesul-verbal de cercetare la fata locului nu sunt contrazise de alte probe administrate, neputandu-se constata incidenta vreunui caz de nulitate cu privire la efectuarea acestei probe.

Tot cu referire la constatarile organelor de urmarire penala care au efectuat cercetarea la fata locului, se observa ca urme de substanta de culoare brun-roscata cu aspect de sange au fost evidentiate in apartamentul familiei V pe holul de intrare, avand aspect de tarare  surprinsa in foto 13 de la pag 10 dos up,  pe un burete  aflat in bucatarie ( foto 72, fila 31 dos up ), , sub forma de stropi  pe cada din baie, ( foto 77, pag 33 dos up ), in fata usii de acces la baie, sub un pres sub forma de tarare, pe usa de acces a camerei din fata baii, sub forma de doua depuneri la inaltimea de 30 cm si, respecti 60 de cm, pe soba din camera mamei , pe partea laterala a fotoliului dinspre soba, pe masuta din aceeasi incapere, pe lenjeria de pat, pe o revista de integrame, pe cvorul de langa pat, pe trapat de lemn aflata la jumatatea aceleiasi incaperi.

Desi procurorul a delegat organului de cercetare penala efectuarea unor constatari tehnico-stiintifice legate de natura acestor urme si de legatura cu victima, in cauza nu s-au efectuat asemenea probe, ci numai cea privind modalitatea de produce a unor urme de picior. Ca urmare, desi s-au prelevat urme in acest scop,  nu s-a stabilit prin probe stiintifice daca acele urme sunt de sange, daca sangele apartine victimei si nu s-a dat vreo explicatie legata de neefectuarea acestora.

Cercetarea la fata locului din data de 13.03.2007.

Se constata ca si cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului din data de 13.03.2007, inculpatul arestat preventiv, nu a fost adus la efectuarea acesteia si nici nu exista vreo dovada ca i-ar fi fost aduse la cunostiinta drepturile prevazute de art 129 al 3 Cpp. Intrucat prin incalcarea acestor dispozitii s-a atras incidenta dispozitiilor art 197 al 2 Cpp, instanta constata nulitatea absoluta a probei constand in cercetarea la fata locului efectuata la data de 13.03.2007. Aceasta sanctiune nu are efecte in plan probatoriu intrucat mijloacele materiale de proba ridicate cu acea ocazie, respectiv recipiente continand lichid cu miros de alcool nu au fost supuse expertizarii, utilitatea lor nefiind evidentiata in vreun mod.

Reconstituirea.

Referitor la reconstituire, pozitia inculpatului in cadrul audierilor sale, a fost de a nu recunoaste expunerea celor cuprinse in procesul-verbal intocmit, ci numai a semnarii actului procedural. Efectuarea probei s-a realizat in prezenta aparatorului ales la acel moment al inculpatului care a semnat actul procedural intocmit. Cu aceasta ocazie au fost fixate pe plansa foto, momentele in care inculpatul a indicat intrarea in curtea imobilului, intrarea din spate in aceeasi locatie, cea facut in momentul in care, in seara zilei de 10.03.2007, a ajuns la domiciliu, respectiv a inceput sa manance in bucatarie, locul aflat in dreptul usii de la bucatarie in care a lovit-o pe mama sa dupa care a dat-o afara din bucatarie continuand sa manance, intrarea in dormitorul mamei sale, locul unde a gasit-o pe aceasta intinsa in pat cu fata in jos, locul in care aceeasi persoana avea mana dreapta ataranand pe marginea patului in momentul in care a gasit-o, patul din dormitorul sau unde a dormit dupa ce a lovit-o pe mamam sa si pana cann a gasit-o in pat.

Aspectele consemnate cu ocazia reconstituirii ca fiind indicate de inculpat, in incercarea de catre organul de urmarire penala de a stabili modul si conditiile in care a avut loc decesul numitei VC si declaratia data de inculpat in aceasta calitate in data de 11.03.2007, coincid in mare parte, acesta revenind ulterior, in cursul judecatii asupra lor si declarand ca nu s-a intalnit cu mama sa in acea seara si ca sters-o cu buretele numai a doua zi dimineata. Doar derularea evenimentelor in dimineata zilei de 11.03.2007 a fost mentinuta de inculpat in fata instantei.

Maniera in care, in privinta celor petrecute in seara zilei de 10.03.2007, inculpatul si-a retractat declaratia a fost prin invocarea faptului ca nu isi mai aduce aminte ce a spus si ce a semnat, mentinand doar declaratia data la politie. Este adevarat ca in cuprinsul acestei prime declaratii date in cauza, in desfasurarea actelor premergatoare, inculpatul a aratat ca s-a intors din oras in jurul orelor 21, 00 si a mers direct in camera sa fara a se intalni cu mama lui, acelasi lucru relatandu-l si matusii sale inainte de venirea organelor de politie.

Ca urmare, procesul-verbal de cercetare la fata locului din 11.03.2007, cel de reconstituire, declaratiile incupatului, concluziile medicului legist din raportul de autopsie si declaratiile martorilor cu privire la zgomotele auzite in acea noapte si la comportamentul inculpatului si mamei sale, sunt singurele probe in masura sa poata contura strict cele intamplate in seara zilei de 10.03.2007, in locuinta familiei V.

Asa cum am aratat, cu ocazia cercetarii la fata locului au fost identificate o serie de urme de substanta de culoare brun-roscata cu aspect de sange ce au, intra-adevar aceasta aparenta in fotografiile realizate, fara a se proceda la certificarea acestui aspect printr-o proba stiintifica.

Declaratii.

Pozitia inculpatului a fost expusa mai sus, iar vecinii audiati atat in cursul rumaririi penal cat si in timpul judecatii au revenit in parte asupra celor declarate cu privire la zgomotele auzite in acea seara.martorul B Nicolae a aratat ca  intre orele 20, 00 si 22, 00 a auzit din apartamentul familiei V, mai precis din camera inculpatului si de pe hol, bubuituri, zgomote generate probabil de rasturnari de mobilier, fara a auzi voci si, de asemenea, a aratat ca in locuinta familiei V se putea intra pentru a se ajunge la podul imobilului, fara ca sa fie nevoie decat de deschiderea usii comune de la etajul doi a familiilor Vlaau si H.

Martora BA, la randul sau a aratat ca, locuind chiar dedsubtul apartamentului familiei V a auzit in acea seara bubuituri si anume zgomote ca niste trosnete de mobila.

Martora HL, vecina pe acelasi palier cu familia V,  a aratat in declaratia data in ziua de 11.03.2007 ca in seara zieli de 10.03.2007 a auzit scandal din apartamentul vecin, fara a da importanta intrucat era obisnuita cu asemenea manifestari, aceasc scandal durand circa 2-3 ore, dupa carem atat aceasta cat si sotul sau s-au culcat. Pana sa adoarma au auzit in mdo repetat pasi pe scari, banuind ca nu putea fi decat inculpatul. In timpul scandalului a auzit doar vocile celor doi, facand in acest sens o precizare in cuprinsul aceleasi declaratii. In cursul judecarii cauzei, martora a revenit asupra depozitiei anterioare aratand ca nu a auzit nici un zgomot din apartamentul familiei V, dar ca parca a auzit un zgomot de pasi pe hol. In cuprinsul aceleasi declaratii a aratat  ca probabil a auzit zgomote in sensul unui scandal dar nu le-a dat importanta intrucat erau discutii obisnuite, precizand ca atunci cand aceste certuri o deranjau intervenea.

Si aceasta martora a aratat ca nici usa de pe hol catre apartamentul familiei V si nici cea de acces in locuinta nu erau incuiate vreodata, singura intrare incuiata era cea de la poarta. Accesul la pod se realiza prin apartamentul acestora, pe un hol ce trecea pe langa camerele celor doi, vecinii intrand in apartament si strigand pentru a anunta ca trec spre pod.

Martorul HS a oferit variante diferite ale zgomotelor auzite  in seara ziei de 10.03.2007 in apartamentul familiei V. Astfel in declaratia data la 11.03.2007 in locuinta sa, semnata de procuror, ca a auzit in seara zilei anterioare, in jurul orelor 20, 30, zgomote ca de mobila trantita in apartamentul familiei V, zgomote ce au durat dupa pararea martorului pana in jurul orelor 22, oo, acesta neintervenind intrucat certurile intre cele doua persoane erau foarte frecvente. Tot in acea zi a dat si o declaratie olografa in care a aratat ca in jurul orelor 20, 30 a auzit niste zgomote ca de mobila trantita care au durat cel mult 10 minute, iar in jurul orelor 21, 00 a auzit zgomote ca de pasi pe hol sau scara, in afara de aceste zomote nemaiauzind altceva in acea noapte.

In fata instantei, martorul a revenit asupra declaratiilor aratand ca in acea seara a stat cu sotia sa in cea mai indepartata camera de locuinta familiei V si nu a auzit zgomote, amintindu-si doar ca a auzit pasi pe hol, banuind ca inculpatul urca spre locuinta sa. Totusi a mentionat ca ar fi auzit un singur zgomot, determinat probabil de ruperea piciorului unei masute pe care a vazut-o in acea stare din usa apartamentulu, cu ocazia reconstituirii.

Martorul a mai aratat ca toata lumea din imobil trecea prin apartamentul familiei V pentru a ajunge in pod, modalitatea utilizata de martor fiind de a bate la usa, a spune cine este si a intra.

Martora MR a arata in fata instantei ca a aflat de la numita Papacica Adriana ca in seara de 10.03.2007, a fost  „scandal mare” in locuinta familiei V, „ca si cum s-ar fi mutat mobile”, fapt infirmat de aceasta persoana audiata ca martor de catre instanta, aratand ca apartamentul sau este izolat motiv pentru care nu putea sa auda ce se intampla in imobil.

Ca urmare, singurii martori care au confirmat si in faza de judecata ca au auzit zgomote puternice in locuinta familiei V in seara zilei de 10.03.2007 au fost BA si BN care locuiesc in apartamentul situat sub cel al inculpatului. Totusi, in afara a doua masute cu picioare desfacute din sistemul de prindere, nu s-au constatat cu ocazia cercetarii la fata locului, alte aspecte care sa denote dezordinea sau ruperea de obiecte de mobilier.

De asemenea, s-a facut vorbire in depozitiile vecinilor H despre faptul ca s-ar fi auzit niste pasi pe scari sau pe hol, banuindu-se ca ar fi apartinut inculpatului care venea la domiciliu.

Raportul de constatare medico-legala intocmit cu ocazia autopsiei.

 Dintre leziunile constatate ca recente pe corpul mamei inculpatului, doar plagile contuze epicraniene s-ar fi putut produce prin lovire cu gratarul de aragaz-corp delict si in aceeasi maniera prin lovire cu corp dur s-ar mai fi putut produce leziunile traumatice de la nivelul buzelor. Escoriatiile faciale si plaga contuza submentoniera precum si hematomul epicranian drept si cel auricular drept s-au putut produce prin lovire de corp/plan dur. De altfel, numai hematomul subdural a avut rol tanatogenerator.

Referitor la toate aceste probe, se mai constata urmatoarele :

Este evident din depozitiile martorilor si constatarile medicului legist, ca numita VC a prezentat de-a lungul timpului leziuni vizibile pe corp, cele constatate cu ocazia autopsie putand fi produse prin lovire de corp dur.

 Potrivit unora dintre martori, astfel cum depozitiile acestora au fost prezentate anterior, mama inculpatului se plangea ca inculpatul o lovea fiindu-i teama de acesta, dar se observa ca aceasta era singura din familie care comunica cu unii dintre vecini in sensul confidentelor, aceeasi martori exprimandu-si pararea despre inculpat ca nu l-au vazut vreodata violent.

 Exista, de asemenea, o serie de imprejurari, cum ar fi furtul unor roti de la autoturimsul martorului B de catre inculpat, supozitiile legate de incercarea familiei H de a evacua familia V sau de a cumpara apartamentul acestora, pozitia inculpatului si a mamei acestuia fiind descrisa in mod diferit, relatia de rudenie a martorei M care a aratat ca are resentimente fata de nepotul sau, care confera declaratiilor martorilor o doza de subiectivism in legatura cu conturarea clara a aspectelor legate de modul de viata al familiei V. Se observa in acest sens diferenta dintre declaratia martorei Papacica Adriana, pe de o parte si cele ale martorelor M si B pe de alta parte.

De asemenea, inculpatul si martorul VG au facut vorbire despre o imprejurare in care mama inculpatului a ajuns la spital in urma unei arsuri prin aprinderea bandajului de la lumanare din cauza starii de betie in care se afla.

Atat faptul ca inculpatul si-ar mai fi lovit inainte mama cat si imprejurarea ca aceasta, din cauza strailor de betie in care se afla in cea mai mare parte a timpului, cadea prin casa, avand chiar o treapta in camera sa, nu pot fi ecxluse si trebuie avute in vedere.

Conturarea personalitatii inculpatului si a bolii sale psihice realizata de medicii de specialitate nu poate fi ignorata, astfel cum a fost prezentata in cuprinsul raportului de expertiza medico-legala psihiatrica efectuat de INML Mina Minovici si a completarii acesteia. Necesitatea efectuarii acestei probe a fost atrasa de stabilirea circumstantelor care ar fi putut caracteriza starea inculpatului in seara decesului mamei sale si ar trebui avute in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei in cazul in care inculpatul ar fi gasit vinovat.

Inculpatul, potrivit sustinerilor sale se afla sub influenta bauturilor alcoolice si a tratamentului cu carbamazepina urmat in acea perioada. Reconstituirea teoretica a starii unei persoane afalata sub influenta celor doua substante nu a putut fi efectuate de catre expertii din cadrul INML Mina Minovici datorita lipsei datelor certe, stabilindu-se insa ca, la modul general, o persoana care consuma alcool, desi atentionata anterior cu privire la interzicera acestui consum si care nu are un deficit cognitiv si nu este psihotic, bea din proprie voita si pe propria traspundere. In privinta capacitatii psihice, s-a aratat ca inculpatul avea la acea data capacitatea psihica de apreciere criticia asupra continutului si consecintelor faptelor sle.

Nu s-a facut referire in aceasta expertiza despre tratamentul urmat de inculpat si efectele acestuia decat in privinta aptitudinii sale de a da declaratii in proces.

Din prospectul la medicamentul indicat ca urmat in acea perioada de inculpat, aflat la fila 188 din vol I instanta, se arata ca acesta are o actiune anticonvulsivanta avand o arie larga de indicatii, cum ar fi epilepsia, profilaxia acceselor din sindromul de abstinenta alcolica in conditii de spitalizare, psihoze, putand avea ca efect sedare, tulburari de constiinta, ameteli, somnolenta, tulburari de mers si miscare. Nu a putut fi cunoscut de instanta efectul combinarii administrarii acestui medicament cu consumul de alcool.

Prezenta atator urme cu aparenta in sange in locuinta familiei V nu a fost verificata in sensul stabilirii vechimii acestora, mai ales ca numita VC suferise si in trecut si chiar la o data recenta, alte leziuni.  Aspectele de tarare a doua dintre petele descoperite in locuinta familiei V cu ocazia cercetarii la fata locului reprezinta o intepretare proprie a organelor de urmarire penala, oricare dintre acestea putand fi produse si in alt mod, de exemplu in cazul celei descopite de pres, prin tragerea acestui obiect peste pata respectiva.

Sangele recoltat de la cadavru indica o alcoolemie de 2,00 g %o alcool etilic, evidentiindu-se si prezenta de alcool metilic, fara ca medicul legist sa precizeze concentratia acestuia, prezenta acestor toxice avand un rol favorizant in producerea decesului, concentratia fiind insa sub nivelul limitei letale. Ca urmare, este evident ca in seara zilei de 10.03.2007, numita VC era intr-o stare avansata de ebrietate care ii crea atat un dezechilibru psihic cat si unul locomotor, fiind la fel de posibil ca lezunile produse prin cadere de corp dur sa fie consecinta autoaccidentarii.

Faptul ca suferit si plagi la nivelul capului si buzelor prin lovire cu corp dur dovedeste, alaturi de declaratia inculpatului de la filele 121-122 din dosarul de urmarire penala, pozitia acestuia mentionata la reconstituire si urmele de sange care ar fi putut fi create cu usurinta de aceste leziuni, constatate la cercetarea la fata locului, ca inculpatul a aplicat lovituri mamei sale in acea seara.

Totusi si aceasta concluzie este pusa sub semnul indoielii intrucat accesul in locuinta acestei familii nu era ingreunat decat de intrarea pe poarta imobilului situat pe strada …, orice alta persoana putand intra in locuinta si sa loveasca victima.

Singura leziune ce a provocat decesul este hematomul suferit la cap in partea dreapta de VC, dubiul cu privire la imprejurarile producerii acestuia, profitand inculpatului si, in consecinta punand sub semnul indoielii posibilitatea ca moartea sa se fi datorat actiunii unei alte persoane.

Raportat la starea de fapt retinuta de procuror in urma coroborarii probelor administrate in cursul urmaririi penale si la concluzia exprimata anterior de instanta, se impune a mai fi expuse cateva precizari :

Exista la dosarul de urmarire penala un proces-verbal insotit de plansa foto incheiat in data de 11.03.2007, cu ocazia examinarii si ridicarii obiectelor de vestimentatie purtate de inculpat. Dincolo de acceasi critica expusa anterior legata de lipsa unor probe stiintifice privind natura urmelor de culoare brun-roscata identificate pe o parte dintre haine, chiar si in ipoteza in care este evident ca acestea sunt urme de sange,  aceste urme puteau proveni din ziua de 11.03.2007 cand inculpatul a mers in camera mamei sale si, la solicitarea matusii sale, a intors-o. se observa ca urmele sunt pe maneca stanga a bluzei de corp, in afara manecii halatului, nici pe halat si nici pe maneca, sub halat nefiind identificate alte urme, pe papucii de casa, pe talpa papucilor de casa, ce denota faptul ca inculpatul a calcat intr-o urma de sange, dupa care a calcat pe revista gasita pe masuta, pe pantaloni si pe indispensabili, pe acestia din urma in locul liber din descusatura pantalonilor de trening. Aceste urme de pe hainele inculpatului nu pot veni in sprijinul dovedirii unei agresiuni realizata de inculpat asupra mamei sale, cu atat mai mult cu cat actiunile puse in sarcina inculpatului prin rechizitoriu ar fi atras, in mod logic, o prezenta mai mare pe hainele sale de urme de sange. De asemenea, nu pot contribui la stabilirea legaturii de cauzalitate intre o eventuale actiune a inculpatului si decesul mamei acestuia.

Mentionarea in cuprinsul rechizitoriului a unor lovituri in zona coastelor a fost determninata probabil de consemnarea din raportul de constatare medico-legala intocmit cu ocazia autopsiei, din cuprinsul „ diagnosticului macroscopic „, in care erau enumerate si fracturi constale ambele henitorace, fara deplasare ”.  Asemenea leziuni interne, in legatura cu care nu s-a precizat daca erau recente sau de data anterioara si care nu au fost mentionate intre cele din concluziile raportului, ar fi trebui sa aiba un corespondent la nivel extern, despre leziuniel la nivelul trunchiului aratandu-se de medicul legist ca s-au putu produce prin lovire de corp dur si ca dateaza cu cateva zilei anterior decesului. Ca urmare, nici sub acest aspect, al analizei probei stiintifice si in lipsa oricarei alte probe, nu se poate retine ca inculpatul ar fi lovit-o pe mama sa in zona coastelor.

Despre gratarul de aragaz gasit rupt in mai multe bucati, in bucatarie, inculpatul a aratat ca acesta se afla in starea descrisa de mai mult timp, negand ca si-ar fi lovit mama cu acest obiect.

Raportul de constatare tehnico-stiintifica realizat in cauza in legatura cu posibila producere a leziunilor din zona epicraniana a numitei VC de catre gratul corp-delict, a concluzionat ca o singura leziune in forma unghiulara aflata in zona epicraniana stanga a persoanei decedate a fost creata de un obiect avand profil asemanator cu cel don zona centrala a gratarului. Ca urmare, nu exista suficiente probe pentru a se retine concluzia organului de urmarire penala conform careia mama inculpatului a fost lovita de mai multe ori in zona capului si in zona submentoniera cu o bucata dintr-un gratar dezmembrat. Cu atat mai mult, cu ocazia cercetarii la fata locului nu s-a mentionat ca pe vreuna dintre bucatile provenind din gratarul de la aragaz sa fi fost identificate urme cu aspect de sange, ci doar s-a specificat ca o bucata prezenta urme recente de rupere. In fotografiile realizate cu ocazia acestei cercetari nu a fost prezentata aceasta bucata din gratar in mod separat pentru a se putea pune in evidenta aspectul retinut de organul de urmarire penala.

Prin ordonanta procurorului din 27.04.2007 ( fila 141 dos up ), s-a mentionat ca de pe gratar nu s-au putut ridica probe , respingandu-se solicitarea aparatorului ales al inculpatului de a se efectua o expertiza biocriminalistica asupra acestui obiect.

Ca urmare, concluzia instantei, cu referire la acest copr delict, este ca in cauza nu exista suficiente indicii oferite de probele administrate, care sa conduca la concluzia ca numita VC a fost lovita cu acesta si ca autorul ar fi fost inculpatul.

Faptul ca martorii BA si BN au auzit niste bubuituri din locuita familiei V nu poate conduce la dovedirea actiunii inculpatului de lovire cu bucata de grata in pereti, alte indicii in acest sens nefiind identificate in actele dosarului, respectiv constand in urme pe care, prin natura unui astfel de obiect, ar fi trebuit sa se regaseasca pe peretii unde se presupune ca s-a lovit.

Ora la care martorul H mentioneaza ca ar fi auzit pasi pe hol este aceeasi cu ora la care inculpatul a declarat ca a venit acasa, alte aspecte care sa aiba legatura cu posibila plecare a inculpatului dupa aceasta ora, 21, 00, din locuinta nefiind identificate, astfel ca nu se poate retine ca acesta a mai parasit locuinta dupa ora mentionata.

Momentul surprins de procuror ca fiind cel al dobandirii loviturii tanatogeneratoare este cel ulterior tararii mamei in camera acesteia si izbirea sa cu capu de soba. Urmele identificate la cercetarea la fata locului si caracterizate drept de „ tarare” nu au fost verificate in sensul stabilirii vechimii, pe de o parte, iar pe de alta parte nu pot conduce la concluzia ca au fost generate de actiunea inculpatului de tarare a mamei sale, in acest sens impunandu-se a se avea in vedere pozitia acestora si posibilele alte cauze ale aparitiei acestora.

Starea de ebrietate in care se afla numita VC in seara decesului, datorata consumului in cantitati mari de alcool etilic si chiar a consumului, in cantitate nestabilita de alcool metilic, creaza posbilitatea generarii leziunilor determinate de lovire de corp dur, ca urmare a autoaccidentarii, astfel ca nu se poate stabili cu certitudine ca inculpatul a tarat-o si apoi a lovit-o cu capul de soba.

De asemenea, pe talpa papucilor inculpatului s-au identificat urme cu aparenta de sange, concluzia ca inculpatul ar fi sters tapla acestora cu buretele identificat la cercetarea la fata locului, neavand un suport probatoriu.

Declaratiile date de inculpat in ansamblul lor nu pot constitui, in lipsa altor probe directe, o dovada, nici macar a aplicarii unor lovituri mamei sale,  in bucatarie, dupa venirea sa acasa.

Pentru toate aceste considerente, sub aspectul laturii obiective a infractiunii de omor calificat, nu se poate constata ca dovedita producerea decesului numitei VC ca urmare exercitarii de catre inculpat a actiunilor provocatoare de leziuni tanatogeneratoare, motiv pentru care in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat prev de art 174 al 1, 175 lit c Cp.

Ca urmare, in baza art 11 pct 2 lit a rap la art 10 lit c Cpp, va achita pe inculpatul VLS pentru savarsirea acestei infractiuni.

Intrucat inculpatul se afla sub puterea masurii arestarii preventive, fata de modul de solutionare a actiunii penale, in baza art 350 Cpp, va dispune revocarea acestei masuri si punerea in libertate a inculpatului daca nu este arestat in alta cauza.

Va constata ca inculpatul a fost retintu si arestat preventiv din data de 11.03.2007 pana la data pronuntarii prezentei hotarari.

Referitor la aceasta masura preventiva, se constata ca solutia adoptata in cauza a fost rezultatul coroborarii probelor administrate atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, inculpatul beneficiind, din acest punct de vedere, de respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale prevazute de lege, iar mentinerea lui sub puterea acestei masuri preventive fiind justificata tocmai de necesitatea unei bunei desfasurari a procesului penal si a aflarii adevarului atat in sensul dovedirii acuzatiilor aduse cat si al constatarii nevinovatiei.

Consecinta a solutiei adoptate, se va constata incetata masura de siguranta dispusa in mod provizoriu prin incheierea din data de 03.07.2007.

Va face aplicarea art 189 Cpp, urmand ca sumele reprezentand contravaloarea expertizei medico-legale si a completarii acesteia efectuate de INML sa fie avansate din fondurile Ministerului Justitiei incluzandu-se in cheltuielile judiciare.

Va face aplicarea art 192 al 3 Cpp.

1

Domenii speta

Spete similare