Decizie a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului Bistriţa-Nasaud de angajare a raspunderii pentru sumele datorate bugetului consolidat al statului. Contestare.

Trib. Bistriţa-Năsăud,

sent. civ. nr. 971/CA/16 decembrie 2008

Prin acţiunea în contencios fiscal reclamanta S.C. „C. & C.” S.R.L. Beclean a chemat în judecată pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Bistriţa-Năsăud solicitând instanţei anularea ca nelegale şi netemeinice a deciziei nr. 41 din 21 februarie 2008 şi nr. 78 din 7 aprilie 2008 emise de pârâtă.

În motivarea acţiunii se arată că prin decizia nr. 41/21 februarie 2008 s-a dispus angajarea răspunderii solidare a reclamantei pentru suma de 10.000 lei datorată de debitoarea S.C. „O. P. şi S” S.R.L. bugetului consolidat al statului.

Temeiul faptic al emiterii actului fiscal îl reprezintă existenţa unui contract de prestări servicii de pază între reclamantă în calitate de beneficiară şi S.C. „O. P. şi S” S.R.L. în calitate de prestatoare, în baza cărora reclamanta datorează acesteia suma de 10.000 lei.

În aceste împrejurări pârâta a considerat că sunt incidente dispoziţiile art. 27 şi 28 din Codul de procedură fiscală referitoare la răspunderea solidară, astfel că a emis Decizia nr. 41/21.02.2008 prin care reclamanta a fost obligată la plata sumei de 10.000 lei.

Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestaţie în condiţiile art. 149 Cod procedură fiscală criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, contestaţie care a fost respinsă prin Decizia nr. 78/07.04.2008.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine în fapt că debitoarea S.C. „O. P. şi S” S.R.L. datorează bugetului general consolidat al statului suma de 116.244 lei şi că aceasta a întocmit o situaţie pe care a înaintat a pârâtei, privind situaţia societăţilor comerciale care au datorii faţă de ea, situaţie în care reclamanta este trecută cu suma de 10.000 lei.

Urmare comunicării situaţiei menţionate, pârâta a emis decizia nr. 41/21 februarie 2008 după care a emis titlu executoriu şi adresa de înfiinţare a popririi.

Or, pentru a se proceda în acest mod trebuia ca reclamanta să se încadreze în ipoteza prevăzută de dispoziţiile alin. 1 lit. a din art. 27 privind răspunderea solidară din O.G. nr. 92/2003, şi anume să fi dobândit cu rea-credinţă active în cei 3 ani anterior datei declarării insolvabilităţii debitorului principal.

Or, în speţă nu s-a dovedit că reclamanta şi-ar fi însuşit vreun activ de la debitoarea S.C. „O. P. şi S” S.R.L. după cum nu s-a dovedit nici reaua sa credinţă.

Domenii speta

Spete similare