Contravenţie rutieră ce a determinat avarierea unui vehicul Necitarea asiguratorului la instanţa de fond. Consecinţe.

Sub nr.dosar 1891/271/2008 din data de 29.09.2008 s-a înregistrat recursul formulat de recurenta I.P.J. Bihor în contradictoriu cu intimata A.F.I. şi chemata în garanţie SC O. SA Oradea împotriva sentinţei civile nr.4126 din 03.06.2008, pronunţată de Judecătoria Oradea, în dosarul nr.1891/271/2008, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate în sensul menţinerii în întregime a dispoziţiilor procesului verbal de contravenţie seria PCA nr.3624629/14.02.2008.

Fără cheltuieli de judecată.

În drept se invocă prevederile art.299-316 C.proc.civ, art.34 din OG nr.2/2001.

Din conţinutul dosarului instanţa stabileşte următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 4126 din 03.06.2008, pronunţată de Judecătoria Oradea, a fost admisă plângerea formulată de petentul A.F.I. împotriva intimatei IPJ Bihor şi SC O. SA s-a dispus anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei seria PCA nr.3624629 din data de 14.02.2008, petentul a fost exonerat de plata amenzii contravenţionale de 200 lei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie încheiat la data de  14.02.2008, s-a dispus sancţionarea petentului cu amendă contravenţională în cuantum de 1.000 lei, pentru săvârşirea faptelor prev. de art. 48 din L 136/1996 şi art. 51 din  OUG 195/2002. 

In fapt s-a reţinut că în data de 14.02.2008, petentul a condus autoturismul Dacia Logan cu nr. de înmatriculare pe strada Meşteşugarilor şi nepăstrând distanţa distanţa corespunzătoare în mers, a tamponat auto Renault Clio cu nr. de înmatriculare care era oprit la trecerea de pietoni de pe strada Meşteşugarilor. S-a reţinut şi ca petentul nu avea asigurare obligatorie auto pentru autoturismul Dacia Logan cu nr. de înmatriculare .

 Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, instanţa de fond a constatat că aceasta a fost depusă în termen legal.

 Potrivit art. 51 din OUG 195/2002, conducătorul unui vehicul care circula in spatele altuia are obligaţia de a păstra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii. Nerespectarea acestei obligaţii se sancţionează

 Potrivit art. 48 din L 136/1995, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/înregistrării în România, precum si tramvaie au obligaţia sa se asigure pentru cazurile de răspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale de acoperire si sa menţină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare.

Cercetând legalitatea procesului-verbal de sancţionare contravenţională sub aspectul legalităţii sancţiunii aplicate prima instanţa constată că deşi agentul instrumentator a reţinut în sarcina petentului două fapte contravenţionale, reţinând două texte legale privind regimul sancţionator, considerând că acesta a încălcat atât prevederile art. 51 din OUG 195/2002, pentru prima faptă cât şi  prevederile art. 48 din L 136/1995, pentru a doua faptă,  totuşi a aplicat o singură sancţiune în mod global, amendă de 1.000 lei, fapt ce atrage nulitatea procesului-verbal de contravenţie în temeiul art. 10 din OUG NR.2/2001.

În baza art. 10 din OUG.2/2001” (1)Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplică pentru fiecare contravenţie. (2)Când contravenţiile au fost constatate prin acelaşi proces-verbal sancţiunile contravenţionale se cumulează fără a putea depăşi dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă.

Astfel, agentul constatator trebuia să stabilească mai întâi sancţiunea pentru fiecare contravenţie în parte, ca mai apoi să cumuleze aritmetic cele două sancţiuni fără a putea depăşi limita impusă de art.10 alin. 2 din OUG 2/2001.

Caracterul imperativ al prevederilor art.10 din OUG 2/2001 ce impun aplicarea unei sancţiuni principale distincte pentru fiecare faptă în parte, rezultă din însăşi raţiunea avută în vedere de legiuitor în momentul edictării normei, aceea de a sancţiona în concret fapta, iar cu ocazia contestării procesului verbal de contravenţie de a permite verificarea de către judecător a legalităţii şi individualizării fiecărei sancţiuni în parte, atât a celei principale cât şi a celei complementare aplicare. Un  proces verbal de contravenţie ce nu respectă această cerinţă, nu permite efectuarea unui control de legalitate în concret pentru fapta sancţionată, în funcţie de criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din OUG 2/2001. Omisiunea reprezintă o nulitate ce creează o vătămare si nu poate fi acoperita decât prin anularea procesului verbal de contravenţie.

Pentru aceste motive, în baza art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, instanţa a constata că procesul-verbal de contravenţie este nelegal întocmit şi a admis plângerea contravenţională a petentului, a dispus anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria PCA nr.3624629 din data de 14.02.2008., exonerând petentul de plata amenzii contravenţionale de 200 lei.

Verificând hotărârea instanţei de fond conform prev. art.304 ind.1 C.proc.civ., având în vedere starea de fapt reţinută cât şi motivele invocată de recurentă şi de intimată prin avocat ales, în şedinţa publică din data de 16.03.2009 , instanţa va constata că sentinţa civilă nr. 4126 din 03.06.2008, pronunţată de Judecătoria Oradea este nelegală şi netemeinică, pentru următoarele considerente:

 Contravenţia reţinută în sarcina petentului este rezultatul unui accident rutier, deci instanţa de fond avea obligaţia de a introduce în cauză şi societatea de asigurare al celelalte persoane implicate în evenimentul rutier, pentru a-i fi opozabilă hotărârea pronunţată.

Domenii speta

Spete similare