Competenţa de soluţionare a contestaţiilor formulate de terţi împotriva deciziilor emise de comisia constituită în temeiul oug nr.94/2000

Competenţa de soluţionare a contestaţiilor formulate de terţi împotriva deciziilor emise de comisia constituită în temeiul OUG nr.94/2000

Secţia civilă – decizia civilă nr.195/17.10.2008

Prin sentinţa civilă nr.1429/2007 pronunţată de Judecătoria Aiud în dosar nr.1189/175/2006 s-a admis în parte acţiunea reclamanţilor R. N. şi R. I. împotriva pârâţilor Consiliul local A., Municipiul A. prin primar, Eparhia Reformată din Ardeal, Guvernul României – Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România; s-a dispus parcelarea imobilului înscris în CF nr.11105 A.  nr.top 986/3 în două parcele şi notarea acestora în cf; s-a constatat nulitatea absolută parţială a deciziei atacate, s-a dispus anularea parţială a încheierii de întabulare nr.2489/2005 şi revenirea la situaţia anterioară. S-a constatat calitatea de proprietari a reclamanţilor asupra imobilului cu nr. top nou 986/3/1 şi întabularea dreptului lor de proprietate.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin Decizia nr.493/2005 emisă de Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România s-a retrocedat în natură imobilul construcţie şi teren înscris în cf 224 A., top 986/2 şi 986/3 (transcris ulterior în cf nr.3608 şi apoi în cf nr.11105 A.) în favoarea Eparhiei Reformate din Ardeal, imobilul fiind proprietatea Şcolii Reformate Evanghelice din A. în momentul deposedării.

Reclamanţii – care au avut calitatea de chiriaşi într-unul din imobilele edificate  pe terenul înscris în acest cf, au încheiat cu Oficiul pentru Construirea şi Vânzarea Locuinţelor contractul de vânzare-cumpărare cu nr.1068/1975, având ca obiect locuinţa compusă din 2 camere  în suprafaţă de 52,75 mp, situat administrativ în A. .

Prin raportul de expertiză s-a identificat acest imobil şi s-a propus dezmembrarea imobilului în două loturi, unul care să conţină imobilul vândut către reclamanţi iar celălalt  grădină de 228mp.

Împotriva sentinţei judecătoriei, a declarat apel pârâta Eparhia Reformată din Ardeal prin care s-a invocat în principal necompetenţa materială a Judecătoriei Aiud în judecarea prezentei cauze şi în consecinţă declinarea soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

S-a făcut trimitere în acest sens la art.10 al.1 teza II din lg.554/2004.

În al doilea rând s-a invocat excepţia tardivităţii cererii formulate de reclamanţi, arătând că în această situaţie sunt aplicabile prev. art. 3 al.7 din OUG 94/2000.

Pe fondul cauzei se arată că prezenta cerere este neîntemeiată  întrucât apelanta a făcut dovada proprietăţii şi că prin decizia atacată li s-a restituit în natură imobilul. Mai arată că nu contestă dreptul reclamanţilor – intimaţi asupra construcţiei edificate şi dreptul acestora de superficie.

În întâmpinarea depusă, Guvernul României – Instituţia Prefectului jud. A. a lăsat la aprecierea instanţei soluţionarea prezentei cauze.

De asemenea, şi intimaţii Consiliul Local A. şi Municipiul A. au arătat că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea cauzei.

Intimaţii R. N. şi I. au solicitat prin întâmpinare respingerea apelului şi menţinerea sentinţei instanţei de fond.

Astfel, în ce priveşte excepţia necompetenţei Judecătoriei Aiud s-a cerut a se respinge, întrucât actul juridic atacat priveşte doar părţile interesate şi nu pe terţi; or, aceştia au deschisă calea dreptului comun.

S-a mai arătat că tot potrivit dreptului comun  nulitatea poate fi invocată oricând, deci excepţia tardivităţii estre vădit nefondată.

Pe fondul cauzei, se arată că apelul este neîntemeiat deoarece construcţia proprietatea lor a fost edificată din fondurile statului în baza legii nr.4/1973, conform căreia s-a şi vândut intimaţilor.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, instanţa constată următoarele:

Obiectul cauzei îl constituie acţiunea în anulare a unei decizii emisă de Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.

Cum pârâta este o instituţie publică la nivel central, devin aplicabile prevederile. art.3 al.7 din OUG nr.94/2000, care prevede că aceste decizii vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul. Se remarcă faptul că legea nu distinge care persoane pot urma această procedură şi astfel nici instanţa nu va face acest lucru.

Coroborând aceste prevederi cu cele ale  art.10 al.1 teza a II-a din Legea nr.554/2004 care arată că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin legea specială nu se prevede astfel, se ajunge la concluzia că şi prezentul litigiu este necesar a se judeca de Secţia comercială şi de contencios a Curţii de Apel Alba Iulia.

Faţă de aceste prevederi legale, în baza art.58 Cod pr .civ., raportat la prevederile art.3 pct.1 Cod pr.civ., se va admite excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Aiud şi se va declina competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia de Contencios Administrativ.

Domenii speta

Spete similare