Anularea înscrisurilor falsificate. Obligaţia instanţei de a dispune anularea înscrisurilor falsificate în cazul săvârşirii infracţiunii de fals privind identitatea prevăzută de art. 293, alin. 1 Cod penal

Decizie 11311 din 17.11.2008


Anularea înscrisurilor falsificate. Obligatia instantei de a dispune anularea înscrisurilor falsificate, în cazul savârsirii infractiunii de fals privind identitatea, prevazuta de art. 293, alin. 1 Cod penal

(Tribunalul Arad - Sectia penala, Decizia penala nr. 11.311 din data de 17 noiembrie 2008)

Prin Sentinta penala nr. 2118 din data de 10 septembrie 2008, Judecatoria Arad a condamnat pe B.N. la 1 an închisoare pentru comiterea infractiunii de fals privind identitatea, prevazuta de art. 293, alin. 1 Cod penal si la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infractiunii de trecere ilegala a frontierei de stat, prevazuta de art. 70 din OUG nr. 105/2001. Cele doua pedepse au fost contopite în pedeapsa de 1 an închisoare si s-a dispus ca pedeapsa penala sa fie suspendata conditionat pe durata unui timp de încercare de trei ani.

S-a retinut de catre prima instanta ca inculpatul, cetatean turc, a intrat ilegal în România si ca în data de 18 februarie 2007, inculpatul a fost depistat în Punctul de Trecere a Frontierei Curtici când a prezentat pentru legitimare o Carte de identitate emisa de autoritatile din Bulgaria ce a fost falsificata prin înlocuirea fotografiei titularului cu fotografia inculpatului.

Împotriva Sentintei a declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Arad si a cerut sa se dispuna confiscarea înscrisurilor falsificate, potrivit art. 118, alin. 1, lit. c, Cod penal, cu motivarea ca prima instanta a omis sa efectueze aceasta operatiune juridica, cartea de identitate falsificata fiind folosita de inculpat pentru comiterea infractiunii de fals privind identitatea.

Tribunalul Arad a admis apelul Parchetului de pe lânga Judecatoria Arad si a dispus anularea cartii de identitate falsificata, retinând ca, în speta sunt incidente dispozitiile art. 348 Cod procedura penala care instituie obligatia pentru instanta de a se pronunta cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui înscris si nu dispozitiile art. 118, alin. 1, lit. c Cod penal privind confiscarea speciala, care nu-si gasesc aplicarea în speta, fiindca înscrisul falsificat nu este al inculpatului, iar falsificarea înscrisului s-a facut fara stiinta titularului cartii de identitate.