Granituire

GRANITUIRE

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 25.03.2010  sub nr. XXXX reclamantul D A Fa chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe  pârâtii  F E, F L, F B , F N  solicitând instantei ca prin hotărârea ce se va pronunta să  se  stabilească linia de hotar care desparte proprietăţile acestora , să fie obligat să-i respecte dreptul de proprietate şi posesie asupra fâşiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea sa cu cheltuieli de  judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că  potrivit certificatului de moştenitor nr 131/17.08.2004 eliberat de către Notar Public VC s-a solutionat succesiunea defunctului D A, decedat la data de 6 mai 1991, fost cu ultim domiciliu în comuna Slătioara, jud. Olt.

 A mai precizat faptul ca la data de 25.05.2009, pârâtul F L, fiul defunctului F M cu sau fără acordul celorlalţi moştenitori ai defunctului F M - respectiv pârâţii F E, FB şi F N, a mutat gardul despărţitor dintre proprietatea subsemnatului reclamant şi proprietatea defunctului F M - averea acestuia fiind stăpânită de către moştenitorii acceptanţi, respectiv de către pârâţii din prezenta acţiune.

La întocmirea cărţii funciare pentru proprietatea subsemnatului reclamant D F, identificat cu număr cadastral provizoriu 710, s-a întocmit schiţa de plan şi fişa bunului imobil.

 A mai menţionat faptul ca potrivit schiţei de plan susmenţionate, pârâtul F L, fiul defunctului F M, cu sau fără acordul celorlalţi moştenitori ai defunctului F M -respectiv pârâţii F E, F B şi F N, a mutat gardul despărţitor dintre proprietatea subsemnatului reclamant şi proprietatea defunctului F M, după cum urmează:

•între punctele 7 şi 8, pe o lungime de 22 m, pârâtul F L a mutat gardul pe o lăţime de 2 m, în interiorul proprietăţii subsemnatului reclamant DF

•între punctele 8 şi 9, pe o lungime de 52,12 m, pârâtul F L a mutat gardul pe o lăţime de 0,80 m, în interiorul proprietăţii subsemnatului reclamant D F

- între punctele 9  şi 10,  pe  o lungime de 44,1 m, pârâtul FL a mutat gardul pe o lăţime de 0,80 m, în interiorul proprietăţii subsemnatului reclamantD F

- între punctele 10 şi 11, pe o lungime de 76,6 m, pârâtul F L a mutat gardul pe o lăţime de 0,80 m, în interiorul proprietăţii subsemnatului reclamant D F.

În drept s-a invocat dispoz.art. 584  Cod civil.

 La data de 27.04.2010 reclamantul a depus la dosar o precizare la acţiune prin care a menţionat faptul ca obiectul cererii de chemare în judecata în reprezinta revedicarea suprafeţei de 182,25 mp ocupata de catre pârât prin mutarea gardului.

Prin încheirea de şedinta din data de 29.06.2010, instanţa a luat act de precizarea reclamantului în sesnul ca întelege sa se judece doar cu pârâtul F L, solicitând scoaterea celorlalti pârâţi din cauza. De asemenea prin încheierea de şedinta din data de 29.06.2010 instanţa a admis excepţia conexităţii  şi a dispus reunirea cauzei nr.XXXX, la dosarul mai sus menţionat.

Prin încheirea de şedinta din data de 07.09.2010, instanţa a luat act de renunţarea reclamantului la judecata împotriva pârâţilor F D, F P, F N înţelegând sa se judece doar in contradictoriu cu cu FL.

La dosar au fost depuse în fotocopii :încheiere nr. XXXX de admitere cerere D F cu privire la imobil 4115,65 mp teren intravilan cu construcţii situat în Slatioara, nr. 480, cu nr. cadastral 710,partaj voluntar aut. cu nr. 2545/11.10.2004 de către BNPC V,plan de amplasament şi de delimitar a corpului de proprietate pentru D F înregistrat cu nr. XXXX la OCPI Olt,fişa corpului de proprietate,memoriu tehnic la plan de amplasament şi delimitare a corpului deproprietate tarla 1, parcela 100 - 103, plan de încadrare în zonă înregistrat la OCPI Olt cu nr. 5925, certificatul de moştenitor nr. 131/17 august 2004 eliberat de către Notar Public V C, din S, certificatul de moştenitor nr. 132/17 august 2004 eliberat de către Notar Public V C, titlul de proprietate nr. 46714/5 din 9 septembrie 1996 .

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În principiu, grăniţuirea reprezintă o operaţiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăţi vecine, acţiunea exercitată cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să îl urmeze hotarul fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 584 Cod civil.

Potrivit art. 584 Cod civil orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite de a sa, cheltuielile grăniţuirii urmând a se suporta în mod egal. Acţiunea în grăniţuire este o acţiune petitorie, întrucât are drept scop delimitarea proprietăţilor limitrofe.

În caz de conflict grăniţuirea se realizează pe cale judecătorească nu numai atunci când  nu au existat niciodată semne exterioare, ci şi în situaţia în care există asemenea semne de delimitare, dar acestea sunt contestate.

Când prin acţiunea în grăniţuire se cere o parte determinată din terenul limitrof, pe care vecinul ar deţine-o fără drept grănituirea implică o revendicare, iar reclamantul trebuie să îşi dovedească dreptul.

Într-o asemenea acţiune judecătorul nu are a se pronunţa asupra existenţei dreptului de proprietate în întregul său, ci asupra formei terenului care alcătuieşte dreptul de proprietate, al cărui contur este stabilit decisiv prin linia de hotar determinată.

Operaţiunile judiciare specifice grănituirii circumscriu identificarea hotarului real, trasarea hotarului şi asezarea semnelor de hotar. Identificarea implică aflarea celor mai vechi semne de hotar, prin examinarea titlurilor de proprietate, ascultarea părţilor şi martorilor şi administrarea probei cu expertiza judiciară.

Dreptul la actiune, bazat pe dispozitiile art. 584 C.civ., circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoana, care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului sau, prin actiune in justitie (sau pe cale amiabila), restabilitrea hotarului care separa fondurilor invecinate si marcarea acestora prin semne materiale vizibile.

Actiunea in revendicare este definita ca acea actiune reala si petitorie prin care proprietarul neposesor cere recunoasterea dreptului sau de proprietate si restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar,

Pentru aceste motive instanţa apreciază că se impune admiterea în parte a acţiunii, urmând a admite capatul de cerere privind granituirea formulata de reclamantul D A F în contradictoriu cu pârâtul F L, va dispune omologarea raportul de expertiză în specialitatea topografie  întocmit în cauză de expert  M E stabilind linia de hotar între cele două proprietăţi învecinate , repectiv între proprietate reclamantului D A Fsi pârâtului  F L pe amplasamentul reprezentat de linia  A-B-C-D-E-F-G-M-N = 243,46 m cu directie Est – Vest pornind de la DCL 241 din partea de EST, şi până la De 221 din partea de Vest conform  schitei anexa la  raportului de expertiză întocmit în cauză aflată la fila 100 din dosar astfel

- tronsonul A-B = 29,23 m, marcat de linie convenţionala, in care pct A se afla la DCL 241 si este marcat de punctul de alipire al gardurilor de la faţada, unde terenul reclamantului are latura de la faţada de 18,0 m, iar al paratului de 11,20+1,86 = 13,06 m, iar punctul B este marcat de inceputul gardului despărţitor din sipci al paratului si unde terenul reclamantului are latime de 16,40 m, iar al paratului de 12,50 m.

tronsonul B-C =12,30 m, marcat de gardul despărţitor din sipci al paratului, unde in pct. C terenul reclamantului are latime de 16,50 m, iar al paratului 13,0 m

-tronsonul C-D = 40,34 m marcat de gardul vechi din plasa de sarma si pari din lemn(plasa de sarma a reclamantului si parii din lemn ai paratului), unde pct D este marcat de un trunchi de pom aflat pe hotar, si unde terenul reclamantului are lăţimea de 17,40 m, iar al paratului 13,20 m;

tronsonul D-E = 16,00 m marcat de gardul vechi din plasa de sarma si pari din lemn(plasa de sarma a reclamantului si parii din lemn ai paratului), unde in pct E terenul reclamantului are lăţimea de 18,0 m, iar al paratului de 13,50 m

-tronson E-F = 43,71 m marcat de şirul de pari vechi din lemn ai paratului, unde in pct. E care este recunoscut de ambele parti ca fiind amplasat corect, terenul reclamantului are lăţimea de 19,10 m, iar al paratului 13,90 m.

-tronsonul F-G = 7,90 m, in care pct. G este marcat de ultimul par vechi din lemn al paratului si unde terenul reclamantului are lăţimea de 19,10 m,

tronsonul G-H = 51,09 m marcat de linie convenţionala unde in pct. H terenul reclamantului are distanta de 22,20 m pana la dudul aflat pe latura de Nord de vecinătate cu Negres C-tin, iar terenul paratului are lăţimea de 15,10 m.

-tronsonul H-J = 42,89 m marcat de linie convenţionala ce separa terenurile cu vegetaţie lemnoasa ale pârtilor, unde pct. J se afla la drumul De 221 din partea de Vest si unde terenul reclamantului are latura de Vest de 32,50 m măsurata de la borna din beton aflata pe hotarul laturii de Nord de vecinătate cu Negres C-tin, iar al paratului are latura de Vest de 26,55 m.

Astfel în limita hotarului existent A-B-C-D-E-F-G-H-J = 243,46 m descris mai sus, părţile deţin următoarele suprafeţe de teren:

Reclamantul D F deţine in fapt suprafaţa de 4340 mp, adică mai mult cu 186 mp fata de 4154 mp cat are dreptul de proprietate

Paratul F L deţine in fapt suprafaţa de 3598 mp, adică mai puţin cu 169 mp fata de 3767 mp cat acesta are dreptul de proprietate.

 Astfel expertul  a propus ca linia de hotar care desparte terenurile pârtilor, este linia A-B-C-D-E-F-G-M-N = 243,46 m, cu direcţie Est-Vest, pornind de la DCL 241 din partea de Est si pana la De 221 din partea de Vest, identificata astfel:

-tronsonul A-B = 29,23 m, in care pct A se afla la DCL 241 si este marcat de punctul de alipire al gardurilor de la faţada, unde terenul reclamantului are latura de Ia faţada de 18,0 m, iar al paratului de 11,20+1,86 = 13,06 m, iar punctul B este marcat de inceputul gardului despărţitor din sipci al paratului si unde terenul reclamantului are latime de 16,40 m, iar al paratului de 12,50 m.

-tronsonul B-C = 12,30 m, marcat de gardul despărţitor din sipci al paratului, unde in pct. C terenul reclamantului are latime de 16,50 m, iar al paratului 13,0 m

-tronsonul C~D = 40,34 m marcat de gardul vechi din plasa de sarma si pari din lemn(plasa de sarma a reclamantului si parii din lemn ai paratului), unde pct D este marcat de un trunchi de pom aliat pe hotar si unde terenul reclamantului are lăţimea de 17,40 m, iar al paratului 13,20

m;

-tronsonul D-E = 16,00 m marcat de gardul vechi din plasa de sarma si pari din lemn(plasa de sarma a reclamantului si parii din lemn ai paratului), unde in pct E terenul reclamantului are lăţimea de 18,0 m, iar al paratului de 13,50 m

-tronson E-F = 43,71 m marcat de şirul de pari vechi din lemn ai paratului, unde in pct. E care este recunoscut si de reclamant ca fiind amplasat corect, terenul reclamantului are lăţimea de 19,10 m, iar al paratului 13,90 m.

-tronsonul F-G = 7,90 m , in care pct. G este marcat de ultimul par vechi din lemn al paratului si unde terenul reclamantului are lăţimea de 19,10 m,

tronsonul G-M = 51,09 m unde pct. M se afla la distanta de: 19,83 m (in loc de 22,20 m ) fata de dudul aflat pe latura de Nord de vecinătate cu Negres C-tin, si unde in pct. M terenul paratului va avea lăţimea de 15,1 Om. +2,37= 17,47m

-tronsonul H-N = 42,89 m ce separa terenurile cu vegetaţie lemnoasa ale pârtilor, unde pct. N se afla la drumul De 221 din partea de Vest si unde terenul reclamantului are latura de Vest de 28,08 m(in loc de 32,50 m) măsurata de la borna din beton aflata pe hotarul laturii de Nord de vecinătate cu Negres C-tin, iar terenul paratului are latura de Vest de 26,55 + 4,42 - 30,97 m.

In limita acestei linii de hotar A-B-C-D-E-F-G-M-N , reclamantul va ceda paratului suprafaţa de teren de 169 mp ce are forma unui triunghi cu vârful in pct. G si baza la De 221 din partea de Vest si care este marcata de punctele G-H-J-N-M-G, situaţie in care terenul reclamantului va avea suprafaţa de 4171 mp, iar terenul paratului va avea suprafaţa de 3767 mp.

În ceea ce priveşte capatul de cerere privind revendicarea suprafeţei de teren  în suprafaţa de 182,25 mp instanţa va respinge capatul de cerere forumulat de reclamantul D A F privind  revendicarea suprafeţei de teren de 182,25 mp , ca neîntemeiat.

Acţiunea în revendicare este definita ca acea actiune reala si petitorie prin care proprietarul neposesor cere recunoasterea dreptului sau de proprietate si restituirea bunului sau de la posesorul neproprietar.

Aceasta întrucât reclamantul nu a făcut dovada că sunt îndeplinite cerinţele art. 480 C.civ. ce fundamentează acţiunea în revendicare imobiliară, respectiv că pârâtul a ocupa vreo suprafaţă din aceea revendicată de la ei printr-o aşa-zisă modificare a amplasamentului hotarului despărţitor existent între proprietăţi.

Numai când proprietarul neposesor care dovedeşte că i-a fost ocupată o porţiune de teren din proprietatea sa  poate exercita cu succes acţiunea în revendicare imobiliară, acţiune reală şi petitorie. Ori în speţă persoana chemata în judecată în calitate de pârât nu se poate reţine că este posesor neproprietar, nefiind dovedit faptul ocupării din terenul proprietatea reclamantei.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţionala formulata de pârâtul reclamant F L, prin conexarea dosarului nrXXX, instanţa va admite în parte cererea reconvenţionala formulata de pârâtul reclamant  F L în contradictoriu cu reclamantul pârât D A F în sensul ca va admite capatul de cerere privind granituirea formulata de pârâtul reclamant  F L în contradictoriu cu reclamantul pârât DA F, va omologa raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit în cauză de expert M E, stabilind linia de hotar între cele două proprietăţi învecinate apartinând reclamantului pârât D A F si pârâtului reclamant  F L pe amplasamentul reprezentat de linia  A-B-C-D-E-F-G-M-N = 243,46 m cu directie Est – Vest pornind de la DCL 241 din partea de EST, şi până la De 221 din partea de Vest conform  schitei anexa la  raportului de expertiză întocmit în cauză aflată la fila 100 din dosar.

În ceea ce priveşte capatul de cerere privind revendicarea suprafeţei de teren instanţa va admite în parte capatul de cerere  formulat de pârâtul reclamant  F L privind revendicarea suprafeţei de teren de 340 mp, şi va dispune obligarea reclamantului pârât D A F să lase in deplină proprietate si linistită posesie suprafata de teren de 169 mp ce are forma unui triunghi cu vârgul în punctul G, şi baza la De 221 din partea de Vest  şi care este marcata de punctele G-H-J-N-M-G , conform schitei anexa la  raportului de expertiză întocmit în cauză aflată la fila 100 din dosar.

Pentru a pronunţa acesta soluţie instanţa are în vedere faptul ca potirivit raportului de expertiza depus la dosar, reclamantul a ocupat 169 mp din terenul proprietatea pârâtului FL, astfel ca din înscrisurile depuse la dosarul cauzei s-a dovedit fatpul ca sunt îndeplinite cerinţele art. 480 C.civ. ce fundamentează acţiunea în revendicare imobiliară, respectiv că reclamantul pârât D F  ocupa o suprafaţă de 169 mp..

În ceea ce priveşte capatul de cerere privind cheltuielile de judecata instanţa compenseaza în totalitate cererea parţilor de acordare a cheltuielilor de judecata având în vedere dispoziţiile art. 584 Cod civil  coroborat cu art. 274 Cod procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare