Contestaţie la executare

Dosar nr. 3459/317/2012Cod operator 3924

 R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

TG-C.

Sentinţa civilă Nr. 3573/2012

Şedinţa publică de la 13 Noiembrie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE L.M.P.

Grefier E.I.

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulată de contestatorul G.N., domiciliat în comuna L., sat T., judeţul G., în contradictoriu cu intimaţii Biroul Executorului Judecătoresc D.G., cu sediul în TG-C., judeţul G., şi S.G., domiciliat în comuna L., sat T., judeţul G., având ca obiect contestaţie la executare.

La primul apel nominal făcut în şedinţă publică a răspuns contestatorul, personal şi asistat de avocat P.N., lipsă fiind intimaţii.

Procedura  de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei că a fost ataşată la dosarul cauzei, din oficiu, fişa dosarului nr. 2411/317/2010 al Tribunalului G., după care;

Faţă de lipsa intimaţilor la primul apel nominal, instanţa a pus în discuţie lăsarea cauzei la a doua strigare.

Avocat P.N. a precizat că este de acord să fie lăsată cauza la a doua strigare.

La al doilea apel nominal făcut în şedinţă publică a răspuns contestatorul, personal şi asistat de avocat P.N., lipsă fiind intimaţii, intimatul S.G. fiind reprezentat de avocat P.I.şi de procuratoarea S.M..

Procedura  de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei că a fost ataşată la dosarul cauzei, din oficiu, fişa dosarului nr. 2411/317/2010 al Tribunalului G., după care;

Avocat P.N. a depus la dosar chitanţa CEC nr. 3403386/12.11.2012, recipisa de consemnare nr. 611826/12.11.2012 şi un mandat poştal, arătând că suma de 72 lei a fost achitată de către contestator. Totodată, a precizat că nu solicită alte probe şi că nu formulează alte cereri.

Avocat P.I. a precizat că nu solicită alte probe şi că nu formulează alte cereri.

Nemaifiind alte probe de administrat sau cereri de formulat, constatând încheiată cercetarea judecătorească şi cauza în stare de judecată, instanţa a acordat cuvântul cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat şi pe fondul cauzei.

Avocat P.I. a solicitat admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat, aşa cum s-a solicitat prin întâmpinarea formulată în cauză. În susţinerea concluziilor sale, a arătat că în dosarul nr. 2411/317/2010 al Judecătoriei TG-C. a fost respinsă contestaţia la executare formulată de G.N., stabilindu-se că, în urma compensării şi contabilizării sumelor datorate reciproc, acesta mai avea de achitat o sumă de bani. O nouă contestaţie cu aceeaşi motivare, că nu datorează sau că a plătit suma de bani, nu poate fi primită deoarece contestatorul ar trebui să dovedească faptul că, după pronunţarea şi rămânerea definitivă a hotărârii din acest dosar, ar fi făcut vreo plată (în dosarul nr. 32/E/2002). Astfel, este legală continuarea executării silite şi actualizarea acestora, conform indicelui de inflaţie. Susţinerea contestatorului în sensul că nu ar datora vreo sumă de bani nu este reală din moment ce s-au judecat şi s-a dispus revizuirea dosarului, prin urmare a fost continuată judecata contestaţiei la executare ca urmare a revizuirii, pronunţându-se soluţia de respingere a contestaţiei prin care s-a stabilit că tot G. datorează o sumă de bani. Contestatorul G.N. datorează bani, contestaţia la executare fiind formulată în dosarul nr. 1598/2002 al Judecătoriei TG-C. (dosarul de executare 32E/2002), iar prin sentinţa civilă nr. 776/2002 a fost respinsă cererea formulată de G.N.. Împotriva sentinţei a fost declarat recurs iar prin decizia pronunţată de Tribunalul G. în dosarul nr. 2107/2002 a fost admis recursul, a fost casată sentinţa şi s-a dispus rejudecarea cauzei. După casare, a fost format dosarul nr. 5600/2002 care a fost conexat la dosarul nr. 4788/2002 în care a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 26/2003, în acest dosar dna expert C.N. efectuând un raport de expertiză în care a consemnat fals că „pe numele lui S.G. s-a consemnat în plus suma de 9.311.100 lei”. A fost formulată plângere penală împotriva acestei experte care a recunoscut fapta iar împotriva sentinţei pronunţate ca urmare a acestui raport de expertiză a fost formulat recurs. În dosarul nr. 1210/2003 a fost pronunţată decizia nr. 645/2003 a Tribunalului G. prin care a fost admis recursul formulat de G., fiind anulate toate formele de executare, astfel că intimatul S.G. a formulat revizuire (dosarul nr. 1083/95/2008) care a fost admisă prin decizia nr. 1108/17.05.2010, a fost schimbată decizia nr. 645/2003, pronunţată în dosarul nr. 1210/2003, în sensul că a fost admis recursul contestatorului G.N. împotriva sentinţei civile nr. 26/15.01.2003, dosar nr. 4788/2002, a fost casată sentinţa  şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. În rejudecare a fost format dosarul nr. 2411/317/2010 al Judecătoriei TG-C. în care a fost pronunţată o soluţie definitivă şi irevocabilă, fiind respinsă pe fond acţiunea lui G.. Acum este acelaşi gen de acţiune, dar în anul 2012, fiind vorba de o acţiune cu acelaşi obiect, aceleaşi părţi şi aceeaşi cauză.

Avocat P.N., având cuvântul, a solicitat respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, arătând că nu sunt relevante hotărârile menţionate de apărătorul intimatului, toate acestea fiind anterioare anului 2012. Nu există autoritate de lucru judecat întrucât art. 399 Cod procedură civilă prevede că executarea în sine sau orice act de executare considerat nelegal poate fi contestat de debitor. Contestatorul nu a contestat executarea în totalitate, ci un proces-verbal al executorului judecătoresc din data de 24.08.2012 în care este somat să achite debitul ce face obiectul dosarului nr. 32E/2002. Pe rolul instanţei au fost nenumărate procese, iar cheltuielile de judecată au fost compensate, iar pentru existenţa autorităţii de lucru judecat trebuie să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Pe fondul cauzei, avocat P.N., pentru contestator, a solicitat admiterea contestaţiei la executare, să se stabilească că procesul-verbal din data de 24.08.2012 este nelegal şi netemeinic. Ca urmare a întâmpinării formulate în cauză de intimatul S.G., a constatat că se urmăreşte executarea sumei de 72 de lei, sumă care însă a fost achitată, astfel că executarea este nelegală; cu cheltuieli de judecată, depunând la dosarul cauzei o notă de cheltuieli având ataşate chitanţele nr. 0000285/02.10.2012 şi nr. 0000296/30.10.2010, reprezentând onorariu de avocat, şi 7 bonuri fiscale.

Avocat P.I., pentru intimat S.G., a solicitat respingerea contestaţiei la executare. În susţinerea concluziilor sale a arătat că este vorba de o continuare a executării întrucât din anul 2002 nu s-a putut face executarea silită. Executarea silită este legală, iar plata nu a fost făcută până la momentul formulării cererii de continuare a executării silite; cu cheltuieli de judecată, depunând la dosarul cauzei o notă de cheltuieli având ataşate chitanţa din data de 09.10.2012 reprezentând onorariu de avocat, două bonuri fiscale şi cinci bilete de transport.

J U D E C Ă T O R I A

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 04.09.2012, sub nr.  …./317/2012, contestatorul G.N., în contradictoriu cu intimatul Biroul Executorului Judecătoresc D.G., a formulat contestaţie împotriva procesului-verbal încheiat la data de 24.08.2012 de către intimat, apreciind că acesta este nelegal şi netemeinic; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, contestatorul a arătat că prin procesul-verbal menţionat i s-a comunicat faptul că se va proceda la continuarea executării silite pentru sumele de bani ce fac obiectul dosarului nr. 32E/2002, întocmit de executorul judecătoresc R.V., decedat în prezent, iar pentru sumele neachitate se va proceda la actualizarea lor, conform indicelui de inflaţie. Că, executorul judecătoresc D.G. nu a precizat sumele neachitate în dosarul nr. 32/E/2002 şi nici nu a făcut dovada că l-a somat cu privire la achitarea acestora.

În continuarea motivării, a mai arătat contestatorul că la data întocmirii procesului-verbal nu datora nici-o sumă de bani creditorului S.G. în dosarul de executare nr. 32/E/2002, întocmit de executorul judecătoresc R.V..

În drept, contestaţia la executare nu a fost motivată.

Contestaţia la executare a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 19 lei, conform chitanţei nr. 1315/09.10.2012 depusă la dosarul cauzei.

În dovedirea contestaţiei, contestatorul depus la dosar înscrisuri, respectiv: procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor silvice seria DSGJ nr. A 125/06.10.2011, sentinţa civilă nr. 2325/2012, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 2117/317/2012, recipisa nr. 257/15.07.2002 şi recipisa nr. 95/14.02.2001 reprezentând dovada achitării integrale a debitului din dosarul de executare nr. 32/E/2002, procesul-verbal din 24.08.2012, întocmit de BEJ D.G., chitanţa CEC nr. 3403386/12.11.2012, recipisa de consemnare nr. 611826/12.11.2012 şi un mandat poştal.

Prin nota de şedinţă depusă la fila 5, contestatorul G.N. a precizat că obiectul cauzei de faţă este contestarea procesului-verbal anexat din data de 34.08.2012 şi a solicitat introducerea în cauză a intimatului S.G. întrucât acesta a formulat mai multe cereri la BEJ D.G. prin care a solicitat continuarea executării silite în dosarul nr. 32E/2002, întocmit de executorul judecătoresc R.V..

Prin aceeaşi notă de şedinţă, contestatorul a învederat că pe rolul instanţei se află dosarul nr. 593/317/2012 în care instanţa de judecată trebuie să se pronunţe cu privire la perimarea dosarelor de executare nr. 32/E/2012, 224/E/2005, 58/E/2005 şi 3/E/2002, dosarul fiind suspendat la termenul de judecată din 25.04.2012 până la soluţionarea dosarului civil nr. 4675/95/2006 al Tribunalului G., aflat la Curtea de Apel C. în recurs.

A mai arătat contestatorul că în dosarul de executare nr. 32/E/2002 nu mai datorează nici-o sumă de bani, suma pretinsă de creditor fiind achitată în două tranşe, prin consemnarea acesteia la CEC pe numele creditorului, iar acesta din urmă a ridicat-o.

La termenul de judecată din 02.10.2012 a fost admisă cererea formulată de contestator şi s-a dispus citarea în cauză, în calitate de intimat, a numitului S.G., cu copie a acţiunii introductive.

Intimatul S.G. a formulat în termen legal întâmpinare (filele 70-72) prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestaţiei la executare; cu cheltuieli de judecată. În susţinerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, intimatul S.G. a arătat că în dosarul nr. 2411/317/2010 al Judecătoriei TG-C. a fost respinsă contestaţia la executare formulată de G.N., stabilindu-se că, în urma compensării şi contabilizării sumelor datorate reciproc, acesta mai avea de achitat o sumă de bani. O nouă contestaţie cu aceeaşi motivare, că nu datorează sau că a plătit suma de bani, nu poate fi primită deoarece contestatorul ar trebui să dovedească faptul că, după pronunţarea şi rămânerea definitivă a hotărârii din acest dosar, ar fi făcut vreo plată (în dosarul nr. 32/E/2002). Astfel, este legală continuarea executării silite şi actualizarea acestora, conform indicelui de inflaţie. Susţinerea contestatorului în sensul că nu ar datora vreo sumă de bani nu este reală din moment ce s-au judecat şi s-a dispus revizuirea dosarului, prin urmare a fost continuată judecata contestaţiei la executare ca urmare a revizuirii, pronunţându-se soluţia de respingere a contestaţiei prin care s-a stabilit că tot G. datorează o sumă de bani. Contestatorul G.N. datorează bani, contestaţia la executare fiind formulată în dosarul nr. 1598/2002 al Judecătoriei TG-C. (dosarul de executare 32E/2002), iar prin sentinţa civilă nr. 776/2002 a fost respinsă cererea formulată de G.N.. Împotriva sentinţei a fost declarat recurs iar prin decizia pronunţată de Tribunalul G. în dosarul nr. 2107/2002 a fost admis recursul, a fost casată sentinţa şi s-a dispus rejudecarea cauzei. După casare, a fost format dosarul nr. 5600/2002 care a fost conexat la dosarul nr. 4788/2002 în care a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 26/2003, în acest dosar dna expert C.N. efectuând un raport de expertiză în care a consemnat fals că „pe numele lui S.G. s-a consemnat în plus suma de 9.311.100 lei”. A fost formulată plângere penală împotriva acestei experte care a recunoscut fapta iar împotriva sentinţei pronunţate ca urmare a acestui raport de expertiză a fost formulat recurs. În dosarul nr. 1210/2003 a fost pronunţată decizia nr. 645/2003 a Tribunalului G. prin care a fost admis recursul formulat de G., fiind anulate toate formele de executare, astfel că intimatul S.G. a formulat revizuire (dosarul nr. 1083/95/2008) care a fost admisă prin decizia nr. 1108/17.05.2010, a fost schimbată decizia nr. 645/2003, pronunţată în dosarul nr. 1210/2003, în sensul că a fost admis recursul contestatorului G.N. împotriva sentinţei civile nr. 26/15.01.2003, dosar nr. 4788/2002, a fost casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. În rejudecare a fost format dosarul nr. 2411/317/2010 al Judecătoriei TG-C. în care a fost pronunţată o soluţie definitivă şi irevocabilă, fiind respinsă pe fond acţiunea lui G.. Acum este acelaşi gen de acţiune, dar în anul 2012. A mai arătat intimatul că până în prezent nu s-a efectuat nici-o plată după pronunţarea hotărârii iar eventualele „recipise” prezentate poartă numărul titlului executoriu care nu este cel din dosarul de executare nr.32/E/2002 iar prezenta contestaţie nu reprezintă decât o modalitate de tergiversare a cauzelor. Pe fondul cauzei, intimatul  S.G. a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică.

La solicitarea instanţei, Biroul Executorului Judecătoresc D.G. a înaintat, în copii, dosarul de executare nr. 32/E/2002, filele 22-66.

În apărare, intimatul S.G. a depus la dosar înscrisuri, respectiv: motivarea în fapt şi în drept a sentinţei civile nr. 2419/26.05.2000, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 3019/2000, sentinţa civilă nr. 2419/26.05.2000, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 3019/2000, sentinţa civilă nr. 1591/23.04.2001, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 2620/2001, sentinţa civilă nr. 776/15.03.2002, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr.1598/2002, sentinţa civilă nr. 26/15.01.2003, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr.4788/2002, decizia nr. 645/24.04.2003, pronunţată de Tribunalul G. – Secţia Civilă în dosarul nr. 1210/2003, decizia nr. 1108/17.05.2012, pronunţată de Tribunalul G. – Secţia Civilă în dosarul nr. 1083/95/2009, sentinţa civilă nr. 3274/09.11.2010, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 2411/317/2010, sentinţa civilă nr. 1033/20.04.2005, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 6237/2003, decizia nr. 992/13.07.2005, pronunţată de Tribunalul G. – Secţia Civilă în dosarul nr. 1618/2005, sentinţa civilă nr. 408/20.02.2006, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 5162/2005, decizia nr. 1401/03.07.2006, pronunţată de Tribunalul G. – Secţia Civilă în dosarul nr. 1349/2006, sentinţa penală nr. 338/01.07.2010, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 2223/317/2010, sentinţa civilă nr. 3052/10.11.2009, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 1272/317/2008, decizia nr. 737/31.03.2010, pronunţată de Tribunalul G. – Secţia Civilă în dosarul nr. 1272/317/2008, decizia nr. 1359/24.10.2003, pronunţată de Tribunalul G. – Secţia Civilă în dosarul nr.2109/2003, decizia nr. 80/12.02.2004, pronunţată de Tribunalul G. – Secţia Civilă în dosarul nr. 19/2004, decizia nr. 2100/25.10.2006, pronunţată de Tribunalul G. – Secţia Civilă în dosarul nr. 2598/2006, adresa emisă de BEJ R.V. nr. 32E/22.01.2007, somaţia emisă în dosarul de executare nr. 32E/2002, nota de şedinţă formulată de intimatul S.G. în dosarul nr. 593/317/2012, cererea formulată de G.N. privind constatarea perimării dosarelor de executare 32E/2002, 224E/2003, 58E/2005 ale BEJ R.V., contestaţia la executare formulată de G. N. N. împotriva formelor de executare întocmite în dosarul de executare 32E/2002, o completare la acţiune formulată în dosarul nr. 6237/2003, întâmpinarea formulată de S.G. în dosarul nr. 4788/2002, raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul N.C. în dosarul nr. 4788/2002, acţiunea introductivă din dosarul nr. 6237/2003 şi completarea la această acţiune, cererea de revizuire formulată de S.G. în dosarul nr. 1083/95/2008, sentinţa penală nr. 2213/03.11.2002, pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr. 3294/2005, cererea de contestaţie la executare formulată de G. Livia împotriva procesului-verbal din 14.02.2006 încheiat de BEJ B.F., filele 76-140.

Pentru termenul de judecată din data de 13.11.2012 a fost ataşată, din oficiu, fişa dosarului nr. 2411/317/2010 al Tribunalului G..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa:

Asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată prin întâmpinare de intimatul S.G., prin raportare la sentinţa civilă nr.3274/09.11.2010 pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr.2411/317/2010, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art.1201 C.civ. „este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi împotriva lor în aceeaşi calitate”, iar potrivit art.166 C.pr.civ. „excepţia puterii de lucru judecat se poate ridica, de părţi sau de judecător, chiar înaintea instanţelor de recurs”.

Verificând tripla identitate prin raportare la sentinţa civilă nr.3274/09.11.2010 pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr.2411/317/2010, instanţa reţine că aceasta nu este întrunită sub aspectul identităţii obiectului pricinilor, întrucât în cauza civilă înregistrată iniţial sub nr.4788/2002 şi soluţionată, în urma casărilor şi trimiterilor spre rejudecare, sub nr.2411/317/2010, contestatorul G.N. a contestat, în contradictoriu cu intimatul S.G., însăşi executarea silită declanşată în dosarul de executare nr.32/E/2002 al BEJ R.V., fiind supuse controlului judecătoresc legalitatea şi temeinicia formelor de executare întocmite în dosarul nr.32/E/2002 până la acea dată,  în vreme ce în prezenta cauză se contestă doar un act de executare, întocmit ulterior pronunţării sentinţei civile nr.3274/2010, mai exact procesul verbal din data de 24.08.2012 întocmit de BEJ D.G. în dosarul nr.32/E/2002.

Cele două cauze având, astfel, obiecte diferite, instanţa nu poate reţine ca fiind întrunită tripla identitate cerută de disp. art.1201 C.civ., astfel că va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat prin raportare la sentinţa civilă menţionată.

Asupra fondului contestaţiei, instanţa reţine următoarele:

În prezenta cauză contestatorul G.N. contestă, în contradictoriu cu intimatul S.G., procesul verbal încheiat în data de 24.08.2012 de BEJ D.G. în dosarul nr.32/E/2002 (fila 14), în cuprinsul căruia executorul judecătoresc, constatând cererile creditorului S.G. de „insistenţă” în continuarea executării, şi făcând menţiunea că nu există nici o hotărâre de suspendare a executării, dispune reluarea executării silite împotriva debitorului G.N. pentru sumele de bani ce fac obiectul dosarului nr.32/E/2002, care au fost neachitate, corespunzător indicelui de inflaţie, ce va fi depus de creditor.

Motivele de nelegalitate invocate de contestator împotriva procesului verbal încheiat în data de 24.08.2012 de BEJ D.G. şi pentru care solicită anularea acestui act de executare sunt următoarele: că BEJ D.G. nu precizează în cuprinsul procesului verbal cuantumul sumelor neachitate în dosarul nr.32/E/2002; că executorul judecătoresc nu l-a somat pe debitor pentru neachitarea sumelor; că G.N. nu mai datorează nici o sumă de bani creditorului S.G..

Analizând contestaţia în limita motivelor invocate de contestator, dând astfel eficienţă principiului disponibilităţii care guvernează desfăşurarea litigiilor civile, instanţa reţine:

Potrivit disp. art. 388 alin.1 C.pr.civ., „pentru toate actele de executare pe care le efectuează, executorul judecătoresc este obligat să încheie procese verbale care vor cuprinde următoarele menţiuni: 1.denumirea şi sediul organului de executare; 2.numele şi calitatea celui care încheie procesul-verbal; 3.data întocmirii procesului-verbal şi numărul dosarului de executare; 4.titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare; 5.numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului urmăritor; 6.locul, data şi ora efectuării actului de executare; 7.măsurile luate de executor sau constatările acestuia; 8.consemnarea explicaţiilor şi obiecţiunilor participanţilor la executare; 9.alte menţiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor; 10.menţionarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal; 11.menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum şi a persoanelor cărora li s-a înmânat acesta; 12.semnătura executorului, precum şi, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asista la efectuarea actului de executare; 13.ştampila executorului judecătoresc”, iar potrivit disp. art.388 alin.2 C.pr.civ., „menţiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 şi 13 sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.”

Contestatorul G.N. invocă lipsa menţiunii în procesul verbal din data de 24.08.2012 a cuantumului sumelor neachitate. Analizând lipsa acestei menţiuni prin prisma disp. art.388 alin.1 şi 2 C.pr.civ. şi art.105 C.pr.civ., instanţa constată că absenţa acestei menţiuni nu este sancţionată cu nulitatea prin dispoziţiile alin.2 art.388, astfel încât devin aplicabile prevederile art.105 alin.2 C.pr.civ., fiind necesar a se dovedi că lipsa menţiunii a pricinuit contestatorului o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. În cauză, contestatorul nu a probat existenţa acestei vătămări care să nu poată fi înlăturată altfel, cu atât mai mult cu cât părţile au mai avut litigii în legătură cu debitul care face obiectul dosarul nr.32/E/2002.

În ceea ce priveşte faptul că BEJ D.G. nu a emis şi o somaţie pentru sumele neachitate, instanţa are în vedere disp. art.387 C.pr.civ., potrivit cărora „în afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somaţie (…)”.

În speţă, nu suntem în prezenţa începerii executării silite în dosarul nr.32/E/2002, executarea silită în acest dosar a început în anul 2002, debitorul G.N. fiind somat în mod corespunzător de BEJ R.V. (somaţie stată la fila 30 dosarul cauzei).

Nefiind în situaţia reglementată de disp. art.387 C.pr.civ., instanţa reţine că nu există pentru executorul judecătoresc obligaţia emiterii unei noi somaţii care să preceadă procesul verbal din 24.08.2012.

În ceea ce priveşte motivul potrivit căruia G.N. nu mai datorează nici o sumă de bani creditorului S.G., instanţa constată:

Prin sentinţa civilă nr.3274/09.11.2010 pronunţată de Judecătoria TG-C. în dosarul nr.2411/317/2010, irevocabilă prin decizia nr.628/09.03.2011 a Tribunalului G., a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatorul G.N., în contradictoriu cu intimatul S.G., împotriva executării silite demarate în dosarul nr.32/E/2002. S-a reţinut în considerentele hotărârii judecătoreşti menţionate că debitul contestatorului G.N. faţă de creditorul S.G. este de 17.638.660 lei ROL, din care a achitat suma de 17.566.600 lei ROL, rezultând că a mai rămas neachitată diferenţa de debit în sumă de 72.060 lei ROL către intimatul S.G..

Starea de fapt reţinută în considerentele sentinţei civile irevocabile nr.3274/09.11.2010 a Judecătoriei TG-C. se impune în orice alt litigiu ulterior cu putere de lucru judecat, prezumându-se că exprimă adevărul, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătoreşti.

În acest sens, este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care se reţine în mod constant că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminenţei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Convenţiei, principiu enunţat în preambulul Convenţiei. Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca soluţiile definitive date de instanţele judecătoreşti să nu mai poată fi rediscutate (Brumărescu c. Romaniei, § 61).

De asemenea, în cauzele Amurăriţei c. României şi Dobre c. României, Curtea Europeană a mers mai departe arătând că instanţele trebuie sa ţină cont chiar şi de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare finalizate prin hotărâri definitive, si să nu le mai repună în discuţie într-o nouă procedură, ba mai mult, în funcţie de particularităţile cauzei, trebuie să analizeze şi posibilitatea ca în anumite situaţii, constatările din hotărârile judecătoreşti să poată fi opuse chiar şi terţilor (§ 31-38).

În consecinţă, prin incidenţa prezumţiei de lucru judecat, se reţine că la data pronunţării sentinţei civile nr.3274/09.11.2010 contestatorul G.N. mai datora intimatului S.G., în dosarul nr.32/E/2002, suma de 72.060 lei ROL, astfel încât pentru a fi reală susţinerea contestatorului G.N. că la data întocmirii procesului verbal din 24.08.2012 nu mai datora nici o sumă de bani, trebuie să facă dovada faptului că între data de 09.11.2010 şi data de 24.08.2012 a achitat lui S.G. suma de 72.060 lei ROL, reprezentând debit dosar 32/E/2002.

Prin probele administrate în cauză contestatorul G. N. nu a făcut dovada achitării debitului în intervalul de timp arătat, depunând la dosar, în copie, chitanţe din 15.07.2002, 14.02.2001 (filele 11-12), care fac dovada achitării unor sume de bani anterior pronunţării sentinţei civile nr.3274/2010 şi care au fost luate în considerare la pronunţarea respectivei hotărâri judecătoreşti.

Este adevărat că la ultimul termen de judecată contestatorul a depus la dosarul cauzei chitanţa nr.3403386/1, care atestă consemnarea sumei de 72,06 lei RON la dispoziţia lui S.G., în baza sentinţei civile nr.3274/09.11.2010 pronunţată în dosarul nr.2411/317/2010, însă această consemnare s-a făcut la data de 12.11.2012 (chitanţă stată la fila 147 dosar), adică după întocmirea procesului verbal din data de 24.08.2012, şi chiar după promovarea prezentei contestaţii pe rolul instanţei.

Având în vedere că incidenţa nulităţii, ca sancţiune civilă, se analizează prin raportare la momentul încheierii actului contestat, reţinând că chitanţa nr.3403386/1 atestă achitarea sumei de 72,06 lei (în baza sentinţei civile nr.3274/09.11.2010 pronunţată în dosarul nr.2411/317/2010), la data de 12.11.2012, deci ulterior emiterii procesului verbal din 24.08.2012, instanţa apreciază că procesul verbal din 24.08.2012, consemnând existenţa unor sume datorate de G.N. şi neachitate, este legal întocmit.

Pentru considerentele menţionate anterior instanţa, în baza art. 399 C.p.civ., va respinge prezenta contestaţie la executare.

În temeiul art.274 C.pr.civ., constatând culpa procesuală a contestatorului, instanţa va obliga contestatorul G.N. la plata către intimatul S.G. a sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată dovedite, respectiv onorariu avocat (chitanţă stată la fila 169 dosarul cauzei).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de intimatul S.G..

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul G.N., domiciliat în comuna L., sat T., judeţul G., în contradictoriu cu intimaţii Biroul Executorului Judecătoresc D.G., cu sediul în TG-C., judeţul G., şi S.G., domiciliat în comuna L., sat T., judeţul G..

Obligă contestatorul G.N. la plata către intimatul S.G. a sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13.11.2012.

Preşedinte,

L.M.P

Grefier,

 E.I.

Red. L.M.P/tehnored I.E

 5 ex./13.12.2012 

Domenii speta

Spete similare