Penal - violarea de domiciliu (art.192 C.p.)

Hotărâre 696 din 28.05.2009


Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin rechizitoriul emis la data de 6.6.2oo8 în dosarul nr. 2167/P/2oo7 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului SA, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 2 C.p.

S-a reţinut prin rechizitoriu că în seara de 31.3.2oo7 inculpatul s-a deplasat în com. Păsăreni, sat Bolintineni, unde a vizitat mai mulţi cunoscuţi cu care a consumat băuturi alcoolice iar în jurul orei o.oo s-a dus la locuinţa părţii vătămate SL, a pătruns fără permisiunea acesteia în curte şi a încercat să forţeze intrarea în locuinţă. Văzând inculpatul în stare de ebrietate şi foarte agresiv, partea vătămată a ieşit din locuinţă pe fereastră şi a fugit la martorul MR HV, vecinul său, căruia i-a cerut ajutorul.

S-a mai reţinut în rechizitoriu că martorul MR HV a anunţat organele de poliţie care l-au găsit pe inculpat în apropierea casei părţii vătămate înre-o stare de mare agresivitate, fiind nevoite a-l încătuşa pentru a-l duce la sediu poliţiei.

Plângerea părţii vătămate a fost consemnată în scris şi se află la dosar la fila 3.

În cursul urmăririi penale au fost audiaţi inculpatul [ff. 11 - 13], martorii MR HV [ff. 14, 15], OD [ff. 16, 17], RDr [ff. 18, 19], OL [ff. 2o, 21].

În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi: inculpatul [f. 5o], partea vătămată [f. 51] şi martorii MR HV [ff. 77, 78], OD [ff. 73, 74], RDr [ff. 75, 76], OL [ff. 71, 72].

De asemenea, la dosar a fost ataşată fişa de cazier judiciar a inculpatului [f. 81] precum şi copia sentinţei penale nr. 1148/23.9.2oo8 a Judecătoriei Târgu Mureş [ff. 85 - 88].

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de 1.4.2oo7 a fost înregistrată la Postul de poliţie Păsăreni plângerea formulată de către partea vătămată SL împotriva inculpatului SA şi în care se arăta că la data de 31.3.2oo7, în jurul orei o.oo se afla acasă la locuinţa sa din com. Păsăreni, sat Bolintineni, fiind în pat, când a fost trezit de către inculpatul SA care i-a violat domiciliul şi a vrut să îi spargă uşa de la intrare în bucătărie. Partea vătămată a mai arătat că a tras perdeaua de la geam şi l-a văzut pe inculpat care stătea în faţa uşii, în stare de ebrietate, vrând să o spargă. Făcându-i-se frică, partea vătămată a sărit pe un geam şi l-a anunţat pe martorul MR HV care, la rândul său, a anunţat organele de poliţie.

Fiind audiat în faţa instanţei partea vătămată a menţinut declaraţiile din faza de urmărire penală, arătând în plus faptul că nu crede că inculpatul ar fi vrut să îi facă vreun rău, că acesta a părăsit repede domiciliul său şi că apreciază că inculpatul ar fi făcut o greşeală, fiind în stare de ebrietate.

Afirmaţiile părţii vătămate sunt parţial confirmate de declaraţia martorului MR HV, acesta din urmă afirmând că la data respectivă se afla în vizită la bunica sa din satul Bolintineni, unde a şi rămas peste noapte. Martorul a mai arătat că dormea şi că, în toiul nopţii, a fost trezit de lovituri în poartă şi uitându-se în curte l-a văzut pe SL, îmbrăcat sumar. Martorul a ieşit în curte să vorbească cu acesta iar partea vătămată i-a declarat că „Sandor este la mine la furat,” prin numele de Sandor fiind înţeles inculpatul SA.

Acelaşi martor a mai declarat că, după ce au anunţat organele de poliţie, s-au deplasat la locuinţa părţii vătămate unde nu a văzut pe nimeni. După aproximativ 5 minute a plecat din curtea acestuia împreună cu partea vătămată şi s-au deplasat spre direcţia centru unde s-au întâlnit cu un echipaj de poliţie iar din direcţia opusă, dinspre capătul satului l-a observat că se apropie pe inculpat, care a fost reţinut de organele de poliţie. În fine, martorul a mai declarat încă o dată că nu l-a văzut pe inculpat nici în curtea, nici în locuinţa părţii vătămate.

Nici ceilalţi martori nu l-au observat pe inculpat în curtea sau în casa părţii vătămate.

Martorul OL a declarat că în acea seară inculpatul a trecut pe la locuinţa sa şi au stat o vreme de vorbă, inculpatul spunându-i că pleacă să-l viziteze şi pe OD. Martorul a mai declarat şi că aceasta se întâmpla în jurul orei 8 seara, fapt confirmat de către OD care a arătat că, în seara respectivă, în jurul orei 2o.oo, inculpatul a sosit la el acasă şi au stat mai multe ore împreună, consumând băuturi alcoolice şi discutând. Martorul nu a ştiut unde a plecat inculpatul după aceea, dar a presupus că a plecat în direcţia fostului CAP din localitate, unde inculpatul creşte porci şi alte animale.

În ceea ce-l priveşte pe martorul RDr, acesta afirmă că este paznic în satul Bolintineni şi într-o noapte îşi făcea rondul când l-a văzut pe inculpat în apropierea curţii lui SL, dar nu l-a văzut să fi pătruns în această curte sau în locuinţă. În continuare martorul mai arată că, de fapt, l-a văzut pe inculpat ieşind de pe o cărare din spatele casei lui SL şi că această cărare este folosită de oamenii din sat pentru a trece prin curtea lui SL.

Prin urmare, nu există vreun alt mijloc de probă în afară de declaraţiile părţii vătămate, care să demonstreze prezenţa inculpatului, în acea noapte şi la acea oră, în curtea sau în locuinţa părţii vătămate.

Ori, potrivit art. 192 C.p. constituie infracţiunea de violare de domiciliu pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia. De asemenea, alineatul doi al aceluiaşi articol prevede că fapta este mai gravă dacă se săvârşeşte [...] în timpul nopţii.

În condiţiile în care inculpatul a negat săvârşirea faptei şi nu există vreun martor care să îl fi văzut pe inculpat în interiorul curţii sau locuinţei părţii vătămate nu se poate reţine existenţa vreunei fapte materiale a cărei relevanţă penală să fie analizată.

Sub acest aspect instanţa reţine şi faptul că din declaraţia martorului MR HV, care a fost primul anunţat de către partea vătămată şi care a ajuns primul la locul săvârşirii presupusei fapte, reiese că inculpatul nu era acolo şi că plecând din curtea părţii vătămate înspre direcţia centru martorul l-a văzut pe inculpat venind din direcţia opusă, fapt care este de natură să contribuie şi el la concluzia că nu a existat din partea inculpatului vreo acţiune de pătrundere sau încercare de pătrundere în curtea sau în locuinţa părţii vătămate.

Faptul că martorul RDr l-a văzut pe inculpat în apropierea curţii lui SL este un simplu aspect circumstanţial, care nu poate prin el însuşi să conducă la concluzia săvârşirii unei infracţiuni. Prezenţa inculpatului în apropierea curţii unei persoane nu este echivalentă cu pătrunderea inculpatului în interiorul acelei curţi.

De altfel, chiar dacă s-ar admite că inculpatul a intrat în curtea părţii vătămate, nici acest lucru nu este suficient pentru a reţine în sarcina inculpatului săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu deoarece din declaraţiile tuturor martorilor audiaţi în cauză rezultă în mod evident faptul că locuinţa părţii vătămate nu este împrejmuită cu gard şi că partea vătămată îngăduie locuitorilor din sat să treacă în mod obişnuit, regulat prin curtea sa pentru a scurta distanţa dintre două drumuri. Ori, în aceste condiţii nu se poate reţine intenţia inculpatului de a săvârşi această infracţiune.

Faţă de cele expuse mai sus urmează ca instanţa, în baza art. 345 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 11 pct. 2 lit. a şi raportat la art. 1o lit. a C.p.p., să achite pe inculpatul SA pentru infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 2 C.p.

Instanţa va constata că partea vătămată SL nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 349 raportat la art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămân în sarcina acestuia.